96 terms

Cardiac semio

STUDY
PLAY

Terms in this set (...)

Stenoza mitrala
aria valvei mitrale mai mica de 2 cm 2 . Normal are 4-6 cm2
Simptome
Dispnee continua
Tuse seaca,iritativa =semn de HTP
Sau tuse productiva
Hemoptizii
Palpitații datorita dilatarii AS
Simptome date de dilatarea AS
Simptome data de dilatarea si insuficienta VD
Simptome date de dilatarea AS
Junghi interscapulo-vertebral
Disfagie
Disfonie
Simptome date de dilatarea VD
Hepatalgii-hepatomegalie
Tulburari dispeptice
HTA
Ecg: hipertrofie ventriculară stângă de tip supraîncărcare de presiune adică unde R înalte urmate de unde T negative în V5 şi V6
Edem fara godeu persistent
1. Tromboza venoasă profundă: edem unilateral, dur, dureros, alb
2.
Triada Virchow
1. Staza venoasă
2. Leziunea endovenei
3. Hipercoagulabilitatea sângelui
În tromboza venoasă profundă
Edem cu godeu
1. Insuficiența venoasă cronică a membrelor inferioare stadiul 3: unilateral sau bilateral simetric, alb, moale
acrocianoza
la femei tinere prin scăderea tonusului venelor mici. Mâna apare ușor edemațiată, caldă, albăstruie, cu tegumente transpirate
icter hepatocelular
insuficiența cardiacă dreaptă
ciroza cardiacă
crescute BD și BI
icter hemolitic
crescută BI
cauze cardiovasculare: hemoliza în focarul de infarct pulmonar, hemoliza intravasculară
staza venoasă a jugularelor duce la turgescența jugularelor bilateral și se asociază cu
hepatomegalie și reflux hepato-jugular
staza venoasă a venei cave superioare duce la turgescența jugularei unilaterală și
fără hepatomegalie
pulsațiile sistolice ale venelor jugulare indică
insuficiență tricuspidiană
suflu sistolic pe arterele carotide în caz de
stenoză carotidiană aterosclerotică
suflu iradiat de la valva aortică stenotică
pulsații în spațiile intercostale III și IV semnifică
pulsații ale atriului drept în insuficiența mitrală„
pulsații epigastrice semnifică
pulsații de la ventriculul drept în insuficiența ventriculară dreaptă
pulsații endoapexian
pulsații ale unui anevrism ventricular post-infarct miocardic
pulsații anormale parasternal drept spatțiile ic I și II
anevrism de aortă ascendentă
pulsații anormale sub costal drept pe linia medioclaviculară
pulsații sistolice ale ficatului în insuficiența tricuspidiană
freamăt catar
senzația palpatorie asociată cu prezența unor sufluri cardiace
ritm embriocardic
dispariția diferențelor de tonalitate între zgomotul I și II în insuficiența cardiacă gravă
clangor aortic apare în
degenerarea aterosclerotică a valvelor aortice și în HTA
ZI dedublat apare în
BRD
extrasistole ventriculare
prin întârzierea închiderii tricuspidei
ZII dedublat apare
prin distanțarea componentelor Aî și Pî
Z III protodiastolic
după z II
este dat de umplerea ventriculară rapidă în protodiastolă
galop ventricular
cauze Z III
dilatare ventriculară prin regurigitare valvulară
insuf cardiacă
Z IV presistolic
dat de contracția atrială
galop presistolic
cauze Z IV
hipertrofia atrială datorită scăderii relaxării ventriculare prin ischemie miocardică
hipertrofie ventriculară concentrică a :
VS în HTA, stenoză aortică
VD în HTP , stenoză pulmonară
galop ventricular/ protosistolic
în diastolă după Z II
galop atrial / presistolic
în sistolă înainte de Z I
galop de sumație
în presistolă
ritm în 4 timpi
în bradicardie se suprapun galopurile
cum sunt clicurile
scurte și se aud în sistolă
cum sunt clacmentele
puțin mai lungi și se aud în diastolă
dublul ton a lui Traube
în insuf aortică și în sd hiperkinetice se aud două zgomote la auscultația arterei femurale
suflu arterial sistolic indică prezența unei
stenoze arteriale
clicl protosistolic aortic apare în
stenoza aortică
HTA
se aude în focarul aortic după Z I
clicl protosistolic aortic semnifică
accentuarea componentei aortă deschidere
ciclul protosistolic pulmonar apare în
stenoza pulmonară
HTP
în focarul pulmonarei după Z I
clicl protosistolic pulmonar semnifică
accentuarea componentei pulmonară deschidere
clicl mezosistolic apare în
prolapsul de valvă mitrală și variază cu poziția bolnavului
clacment de închidere a mitralei apare în
stenoza mitrală cu valve fibrozate
apare prin accentuarea componentei mitrală închidere
clacmet de deschidere a mitralei
stenoza mitrală cu valve fibrozate
după Z II
sufluri de regurgitare sistolice
insuficiență mitrală
insuficiență tricuspidiană
defect septal ventricular
sufluri de regurgitare diasolice
insuficiență aortică
insuficiență pulmonară
suflu de regurgitare sistolică din insuficiența mitrală sau tricuspidiană
holosistolice, imd după Z I și se termină la Z II
intesitate constantă, caracter de țâșnitură în vapori
suflu de regurgitare diasolică din insuficiența aortică sau pulmonară
încep imd după Z II și se termină înainte de Z I
suflu decrescendo
tonalitate înaltă, caracter dulce, aspirativ
sufluri ejecționale sunt determinate de
un obstacol la curgerea sângelui cu apariția unui gradient presional
obstacol sistolic
valvular: stenoză aortică, stenoză pulmonară
subvalvular: cardiomiopatie hipertrofică obstructivă
obstacol diastolic
valvular: stenoză mitrală , s tricuspidiană
suflu ejecțional sistolic de stenoză aortică, s pulm
după Z I și precedat de clic protosistolic
intesitate crescendo-decrescendo, tonalitate aspră, rugoasă
suflu ejecțional sistolic în cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
obstacol datorită hipertrofiei septului inerventricular
se aude parasternal stâng inf
manevre care accentuează suflul: Valsalva, ortostatism
suflu ejecțional diastolic ăn stenoza mitrală sau tricuspidiană
precedat de clacment de deschidere a valvei
încep la distanță de Z II
descrescendo, tonalitate joasă, caracter de uruitură
se termină înaintea Z I
iradierea suflului din stenoza aortică spre
arterele carotide
iradierea suflului din stenoza pulmonară spre
clavicula stângă
suflurile mitrale se aud mai bine în
decubit lateral stâng, după efot fizic
suflurile aortice se aud mai bine în
poziție șezând cu trunchiul aplecat înainte
suflul din CMHO se aud mai bine în
ortostatism
cursul manevrei Valsalva
suflurile cu originea în cavitățile drepte se aud mai bine în inspir sau expir?
inspir
suflurile cu originea în cavitățile stângi se aud mai bine în inspir sau expir?
expir
frecătura pericardică se aude în care focar?
mitral sau endoapexian
frecătura pericardică este produsă de
frecarea între ele a foițelor pericardice inflamate
nu se modifică cu respirația
marginea stângă a inimii pe radiografia toracică
superior butonul aortic
mijlociu golful cardiac cu trunchiul arterei pulmonare și urechiușa stângă
inferior arc ventricular stâng
marginea dreaptă a inimii pe radiografia toracică
2 arcuri:
superior: vena cavă superioară și aorta ascendentă
inferior: atriul drept
puls paradoxal cauze
BPOC
pericardită lichidiană, pericardită constrictivă
cariomiopatie restrictivă
retinopatie hipertensivă gr 1
a retiniene îngurstate
retinopatie hipertensivă gr 2
a retiniene îngustate cu reflex parietal accentuat în sârmă de argint = semnul Gwist
a retininene comprimă venele încrucișate = semnul Sallus-Gunn
retinopatie hipertensivă gr 3
a retiniene îngustate
a retiniene îngustate cu reflex parietal accentuat în sârmă de argint = semnul Gwist
a retininene comprimă venele încrucișate = semnul Sallus-Gunn
hemoragii retiniene în flacără
exudate retiniene albe, vătoase
retinopatie hipertensivă gr 4
a retiniene îngustate
a retiniene îngustate cu reflex parietal accentuat în sârmă de argint = semnul Gwist
a retininene comprimă venele încrucișate = semnul Sallus-Gunn
hemoragii retiniene în flacără
exudate retiniene albe, vătoase
edem papilar semn de edem cerebral
compicație HTA malignă
anemie hemolitiă microangiopată
leziunea vasculară caracteristică HTA malignă
necroza fibrinoidă a pereților arterelor mici și arteriolelor
ischemia acută periferică examen obiectiv
tegumente palide și reci distal de ocluzie
dispariția pulsului arterial distal
abolirea sensibilității tactile
rigiditate musculară, contractură ischiemică
evoluția după 6 ore a membrului ischemiat în sd de ischemie periferică acută
tegumentul devine cianotic și apoi negricios cu evoluție spre gangrenă ischemică
miopatia ischemică care duce la insuficiență renală acută
suprainfecție a zonelor de gangrenă - șoc septic - deces
embolia arterială are istoric de
boală cardiacă emboligenă
absența claudicației intermitente și a ischemie cronice
tromboza arterială are istoric de
claudicație intermitentă
leziuni obstructive contralaterale
ischemia cronică documentată anterior
cauze sd de ischemie acută periferică
embolie arterială tromboză arterială
emboli cu origine cardiacă
valvulopatii mitrale cu fibrilație atrială
fibrilația atrială
infarct miocardic cu tromb intraventricular
anevrism ventricular stâng
endocardită infecțioasă
emboli cu origine extracardiacă
plăci ateromatoase ulcerate pe pereții aortei
cauze sd de ischemie cronică periferică
arteriopatia obliterantă aterosclerotică a mb inf
macroangiopatia diabetică
trombangeita obliterantă= boala Burger
tromboze și embolii periferice tolerate, cu circulație colaterală
boala Burger
boală inflamatorie și obstructivă segmentară ce afectează arterele și venele mici și mijlocii ale extremitățiilor; mai frecventă la fumătorii tineri
= trombangeita obliterantă
trombangeita obliterantă
boala Burger
boala Horton
arterita temporală
stadiul II a bolii vasculare aterosclerotice periferice
claudicație intermitentă
durere: în molet - în stenoza arterei poplitee
în coapsă - în stenoza arterei femurale
în ambele coapse și fese asociată cu tulburări de dinamică sexuală - stenoză la nivelul bifurcației aortei abdominale - sd Leriche
la nivelul maseterilor- arterita Horton
dureri abdominale postprandiale - ischemia mezenterică cronică (angor abdominal)
sindrom Leriche
stenoză la nivelul bifurcației aortei abdominale
stadiul III a bolii vasculare aterosclerotice periferice
durere ischemică în repaus cu caracter de arsură
tulburării motorii și de sensibilitate
stadiul IV a bolii vasculare aterosclerotice periferice
durere ischemică în repaus cu caracter de arsură
tulburări trofice: ulcerații, gangrenă
cea mai emboligenă tromboză venoasă profundă este
TVP a axului iliofemural
indicații compresiune sino-carotidiană
oprirea TPSV prin reintrare
evidențierea undelor P ectopice în tahicardiile atriale prin automatism
testarea hiperreflectivității sinocarotidiene- produce hipoTA, pauză sinusală, bradicardie severă cu amețeli, lipotimie, sincopă
sd de preexcitație ventriculară
conducerea impulsului pe căi accesorii care ocolesc nodul AV și realizează o pre-excitație ventriculară
cauze interval QT lung
congenital
cardiopatie ischemică
hipokalemia, hipomagnezemia
medic antiaritmice: chinidina, amiodarona
bloc total AV
semne de insuficiență cardiacă
zgomote cardiace tahicardice, asurzite, galop ventricular
semnul Kussmaul
accentuarea turgescenței jugularelor în inspir în cardiomiopatia restrictivă
insuficiența cardiacă congestivă
insuf card biventriculară, cu stază venoasă sistemică și pulmonară
simptome datorate insuficienței ventriculare stângi
dispnee
fatigabilitate
ortopnee
dispnee paroxistică nocturnă
tuse iritativă
hemoptizie
simptome datorate insuficienței ventriculare drepte
edeme declive
hepatalgii
meteorism
nicturie
anorexie