patologia aparatului cardiovascular

STUDY
PLAY

Terms in this set (...)

pericardita fibrinoasa
inflamatie acuta exudativa fibrinoasa a pericardului
pericardita sero-fibrinoasa
forma cea mai frecventa de pericardita fibrinoasa
evolutia pericarditei fibrinoase
restitutio ad integrum, complicatii hemodinamice, pericardita cronica
etiologia primara a pericarditei fibrinoase
virala (foarte rar)
etiologia secundara a pericarditei fibrinoase
afectiuni cardiace (IM), uremie, boli sistemice (LES), post-iradiere toracica, post-traumatic, post-chirurgie cardiaca
pericardita fibrinoasa macroscopic
pericardul isi pierde luciul si are aspect uscat, seroasa este congestionata, depozite de fibrina cu aspect de membrane albicioase cenusii, CORDUL VILOS/in LIMBA DE PISICA (aspectul neregulat, villos al seroasei)
pericardita cronica macroscopic
pericard ingrosat, adeziuni, cicatrici fibroase (pericardita constrictiva)
pericardita fibrinoasa microscopic
-pericard: retea de fibrina, material amorf, eozinofil, eritrocite, celule inflamatorii
-epicard: vase congestionate, celule inflamatorii
endocardita valvulara
inflamatia endocardului valvular si/sau parietal cu formarea de vegetatii friabile
etiologia endocarditei valvulare
poate fi infectioasa sau non-infectioasa
etiologia infectioasa a endocarditei valvulare
Staphylococcus, Streptococcus, fungi etc
endocardita valvulara infectioasa acuta
Staphylococcus aureus, da focare "metastatice" fatale in mai putin de 6 saptamani daca netratate
endocardita valvulara infectioasa subacuta
Streptococcus viridans, fara focare "metastatice", este fatala in mai mult de 6 saptamani daca netratata
endocardita valvulara non-infectioasa
endocardita trombotica abacteriana, endocardita Liebman-Sacks (LES), vegetatii sterile, mici
endocardita valvulara macroscopic
la nivelul valvelor (deseori mitrala si aortica) se identifica vegetatii unice sau multiple cu dimensiuni variabile, friabile
-infectia se poate extinde la nivelul miocardului perivalvular formand ABCESELE INELARE
-aspectul vegetatiilor variaza in functie de agentul etiologic
-cu timpul, fibroza si calcificarea duc la retractarea si fuzionarea cupselor, scurtarea si fuzionarea cordajelor tendinoase conferind aspectul de BOT DE PESTE
endocardita valvulara microscopic
-endocardul apare ulcerat si se identifica numeroase depozite de fibrina, PMN si colonii bacteriene
-miocardul subiacent poate prezenta microabcese
-vegetatiile din endocardita subacuta au la baza tesut de granulatie sugerand cronicitatea procesului inflamator
-in timp se produce fibroza, calcificarea iar infiltratul inflamator va deveni cronic
-vegetatiile din endocarditele non-infectioase sunt aseptice si nu prezinta infiltrat inflamator iar distructiile tisulare sunt minime
miocardita Fiedler (miocardita idiopatica cu celule gigante)
inflamatie a miocardului de origine necunoscuta ce se intalneste frecvent la tineri (14-17 ani) si produce IC ce nu raspunde la tratament sau moarte subita
miocardita Fiedler macroscopic
necaracteristic
miocardita Fiedler microscopic
-la nivelul miocardului se observa un infiltrat inflamator difuz sau localizat (limfocite, plasmocite, eozinofile si histiocite)
-rar, se pot identifica celule gigante
multinucleate
-miocardiocitele pot prezenta grade variabile de distrofie granulo-vacuolara
miocardita reumatismala
inflamatie specifica granulomatoasa (proliferativa cronica) produsa prin mecanism imun in cadrul RAA
etiologia miocarditei reumatismale
streptococ beta-hemolitic de grup A
patogeneza miocarditei reumatismale
-in cadrul faringitei streptocice exista un interval intre 1-5 sapt in care se formeaza Ac inalt reactivi fata de Ag streptococic dar si tesutul organismului
-apare febra reumatica in cadrul RAA
miocardita reumatismala macroscopic
frecvent sunt afectate toate tunicile cordului (PANCARDITA reumatismala)
-pericardita: frecvent forma fibrinoasa/serofibrinoasa (aspect de TARTINA UNSA CU UNT, DEZLIPITA)
-miocardita: afectata valva mitrala in special, dilatarea ventriculului
endocardita: cea mai grava, veruci friabile mici (1-2cm) pe marginea libera a valvelor, prin cronicizare devin scurte, groase si rigide
miocardita reumatismala microscopic
*granulomul/nodulul reumatismal Aschoff PATOGNOMONIC
localizare: in interstitiul miocardului, perivascular si subendocardic
-central: necroza fibrinoida
-periferic: CELULE PATOGNOMONICE
*celula Aschoff: cea mai mare, ovala, cu citoplasma bazofila, 1-2 nc lobati
*celula Anitschov: mai mica, citoplasma bazofila, nc in "bara zimtata"/"omida"
ateroscleroza
=afectiune caracterizata prin formarea la nivelul tunicii interne si medii a aa mari si mijlocii de placi/depozite ateromatoase ce contin chol, material lipidic si lipofage
ateroscleroza factori de risc
-dislipidemia (factor major)
-injuria vasculara/endoteliala
-obezitate
-sedentarism
-hipercholemia
-HTA
-fumatul
-DZ
-alcoolismul
-hiperlipoproteinemia
-factori genetici etc
etiopatogenia aterosclerozei
1.injurie si disfunctie endoteliala
2.Acumulare de LDL in peretele vasc
3.oxidarea LDL de catre radicalii liberi eliberati de endoteliul lezat
4.adeziunea monocitelor care determina fagocitarea LDL de catre macrofage formand FOAMY CELLS
5.inflamatia cronica promoveaza distrugerea macrofagelor, migrarea si proligerarea cel musc netede din intima in medie, neovascularizatie
6.amplificarea procesului
ateroscleroza microscopic
la nivelul peretelui vascular (mai ales subintimal) se identifica celulele spumoase/foamy cells/celulele xantomatoase, depozite lipidice extracelulare, cristale de chol cu aspect clasic de "cruce de Malta", cel musc netede, fibrocite, fibre elastice si colagenice distrofice
-col speciala pt lipide (depozitele de lipide extracel) - col. Sudan
-calcificarile si cel inflam sunt relativ des intalnite, in special in cazul placilor ateromatoase vechi si complicate
aortita sifilitica
=inflamatie cronica specifica in cadrul sifilisului/luesului tertiar
aortita sifilitica etiologie
Treponema pallidum
Sifilis
=boala infectioasa cu transmitere veneriana
evolutia sifilisului
1.sifilis primar: sancru dur+adenopatie satelita inghinala
2.sifilis secundar: rozeole, sifilide
3.sifilis tertiar: goma sifilitica cu 4 faze: cruda, ulcerata, ramolita, cicatriciala
aortita sifilitica macroscopic
frecvent afectata aorta ascendenta
-perete ingrosat, cartonat
la sectiune: intima ingrosata, tenta gri, cicatrici longitudinale in "scoarta de copac", adventicea sclerozata, cicatriciala, sudata cu tesutul vecin
complicatie frecventa a aortitei sifilitice
anevrismul
aortita sifilitica microscopic
leziunile evolueaza dinspre adventice catre medie
1.Adventicea
-in jurul vasa vasorum:infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
-peretele vasa vasorum ingrosat, lumen ingustat
ENDOTELITA PROLIFERATIVA
2.Media MEZOARTITA LUETICA
-fibre elastice distruse
-infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
MICROGOME SIFILITICE
3.Intima: ingrosata, fibrozata
complicatii:dilatatii, anevrisme
infarctul miocardic
=zona de necroza a miocardului ce apare prin obstructia brusca si totala a unei artere coronare/ram al ei
Necroza este de coagulare iar infarctul este alb/anemic
etiologia infarctului miocardic
-ateroscleroza
-spasm arterial
-tromboze, embolii
-arterite
infarct miocardic macroscopic
-nu este vizibil in primele 6-7 ore
-dupa 12h apare o zona alb-galbui bombata, moale, margini neregulate
-periferic lizereul galben (inflamatie) si lizereul rosu (hiperemie
-infarctul vechi: cicatrice alba-sidefie
infarct miocardic microscopic
zona de infarct: roz-palida cu aspect omogen, nc picnotici, fibre musculare dezintegrate
periferic: infiltrat inflamator (initial PMN apoi M), hiperemie, hemoragie
benzile de contractie
cea mai recenta modificare microscopica a infarctului miocardic: fibroza inlocuieste zonele de necroza