700 terms

Chirurgia

USMF EXAMEN DE STAT
STUDY
PLAY

Terms in this set (...)

CHIRURGIA GENERALA
1. CS. După care principiu hemoragiile sunt clasificate în "per diabrosis", "per rexin" şi "per diapedesis"
[ ] a) După principiul anatomic
[x] b) După mecanismul de apariţie
[ ] c) După raportul faţă de mediul extern
[ ] d) După evoluţie
2. CM. Care din hemoragiile enumerate se referă la cele interne
[x] a) Hemoragia din ulcerul gastric
[x] b) Hematomul intermuscular
[ ] c) Hemoragia din plaga tăiată a gambei
[x] d) Hemoragia pulmonară
[x] e) Hemoragia în cavitatea articulară
3. CM. Care din hemoragiile enumerate se referă la cele interne intracavitare
[ ] a) Hemoragia din ulcerul gastric
[x] b) Hemoragia în cavitatea pleurală
[ ] c) Hemoragia uterină
[x] d) Hemoragia intraarticulară
[x] e) Tamponada cordului
4. CS. Cînd se dezvoltă hemoragia secundară precoce
[x] a) În primele zile după traumă, în urma alunecării ligaturii de pe vas sau a detaşării trombului din lumenul acestuia
[ ] b) În timpul traumei
[ ] c) În timpul supuraţiei plăgii
[ ] d) Peste 14 zile după traumă
5. CS. Cînd se dezvoltă hemoragia secundară tardivă
[ ] a) În primele zile după lezarea vasului
[ ] b) Nemijlocit după traumă
[x] c) În timpul supuraţiei plăgii
[ ] d) În timpul transportării accidentatului spre staţionar, din cauza alunecării ligaturii de pe vas
[ ] e) În timpul transportării accidentatului spre staţionar, din cauza detaşării trombului din lumenul vasului
6. CM. Indicaţi reacţiile organismului în caz de hemoragie, ce se referă la faza de compensare
[x] a) Hemodiluţia
[x] b) Centralizarea hemodinamicii
[ ] c) Decentralizarea hemodinamicii
[x] d) Hiperventilarea
[x] e) Includerea mecanismului renal de compensare
7. CM. Indicaţi fenomenele patologice, ce se dezvoltă în organism în faza terminală a hemoragiei.
[x] a) Acidoza
[ ] b) Centralizarea hemodinamicii
[x] c) Toxemia
[x] d) Decentralizarea hemodinamicii
[ ] e) Hemodiluţia
8. CM. Indicaţi semnele generale ale hemoragiei.
[x] a) Tahicardia
[ ] b) Melena
[x] c) Paliditatea
[ ] d) Voma cu sînge
[x] e) Hipotonia
9. CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard, s-a observat aglutinarea cu toate serurile (de grupele I, II şi III). Apreciaţi grupa sangvină
[ ] a) 0(I)
[ ] b) A(II)
[ ] c) B(III)
[x] d) AB(IV)
[ ] e) Eroare în tehnica de apreciere
10. CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat aglutinarea cu serurile din grupele Il şi III şi lipsa aglutinării cu serul din grupa I. Apreciaţi grupa de sînge
[ ] a) 0(I)
[ ] b) A(II)
[ ] c) B(III)
[ ] d) AB(IV)
[x] e) Eroare în tehnica de apreciere
11. CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat aglutinarea cu ţoliclonul anti-B şi lipsa aglutinării cu ţoliclonul Anti-A. Apreciaţi grupa de sînge
[ ] a) 0(I)
[ ] b) A(II)
[x] c) B(III)
[ ] d) AB(IV)
[ ] e) Eroare în tehnica de apreciere
12. CS. Cum se transfuzează sîngele în timpul efectuării probei biologice
[ ] a) În jet, în două prize a cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min
[x] b) În jet, în trei prize cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min
[ ] c) Cu picătura timp de 15 min, cu o pauză ulterioară de 3-5 min
[ ] d) În jet, într-o priză
[ ] e) Proba biologică se efectuiază doar în timpul transfuziei de plasmă
13. CM. În ce constă aprecierea valabilităţii sîngelui conservat pentru transfuzie
[ ] a) Examinarea microbiologică a sîngelui donatorului
[x] b) Controlul corespunderii datelor de pe eticheta containerului cu sîngele ce se conţine în aceasta
[ ] c) Determinarea grupei şi factorului rezus a sîngelui din container
[x] d) Evaluarea vizuală a conţinutului containerului cu sînge
[x] e) Controlul ermetismului containerului cu sînge
14. CM. Indicaţi perioadele şocului posthemotransfuzional
[x] a) Perioada de şoc propriu-zisă
[x] b) Perioada de oligo şi anurie (insuficienţei renale acute)
[ ] c) Perioada de septicotoxemie
[x] d) Perioada de restabilire a diurezei (reconvalescenţei)
[ ] e) Perioada stabilizării hemodinamicii
15. CM. La complicaţiile mecanice ale hemotransfuziei se referă
[x] a) Dilatarea acută a cordului
[x] b) Embolia gazoasă
[x] c) Trombozele şi trombemboliile
[x] d) Ischemia extremităţii după hemotransfuzia intraarterială
[ ] e) Şocul hemolitic
16. CM. Semnele clinice locale ale plăgii sunt următoarele
[x] a) Hemoragia
[x] b) Doloritatea
[ ] c) Leziunea organelor interne
[x] d) Dehiscenţa marginilor plăgii
[ ] e) Şocul
17. CM. Ce factori condiţionează durerea într-o plagă
[x] a) Acţiunea traumatică directă asupra receptorilor nervoşi
[ ] b) Ischemia zonei traumatizate în urma trombozei vaselor sangvine mici
[ ] c) Paralizia receptorilor nervoşi ca urmare a acidozei tisulare
[x] d) Compresia receptorilor nervoşi prin edem
[ ] e) Dezvoltarea rapidă a reacţiei inflamatorii locale
18. CM. Ce plăgi se evidenţiază în dependenţă de caracterul lezării ţesuturilor
[x] a) Tocată
[x] b) Lacerată
[x] c) Tăiată
[x] d) Prin armă de foc
[ ] e) Ocazională
19. CS. La ce tip de plagă după caracterul lezării ţesuturilor se referă incizia chirurgicală
[ ] a) La locul de muncă
[ ] b) Prin înţepare
[ ] c) Mixtă
[x] d) Tăiată
[ ] e) Ocazională
20. CM. Conform clasificării după gradul de infectare plăgile se clasifică în
[x] a) Recent infectate
[x] b) Aseptice
[ ] c) Necrotice
[ ] d) Putride
[x] e) Purulente
21. CS. Ce plagă se consideră infectată
[ ] a) Plaga chirurgicală, atunci cînd în timpul operaţiei este deschis intestinul
[x] b) Orice plagă ocazională
[ ] c) Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai mare de 103(1.000)
[ ] d) Plaga, în care există un proces purulent
[ ] e) Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai mare de 105 (100.000)
22. CS. Se cunoaşte, că procesul purulent în plagă se dezvoltă cînd concentraţia microorganismelor este mai mare de
[x] a) 105 (100.000) pe un gram de ţesut
[ ] b) 103 (10.000) pe un gram de ţesut
[ ] c) 103 (1.000) pe un gram de ţesut
[ ] d) 102 (100) pe un gram de ţesut
[ ] e) 101 (10) pe un gram de ţesut
23. CM. Care plăgi ale abdomenului se consideră penetrante
[x] a) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, peritoneului parietal şi a intestinului
[ ] b) Plaga cu lezarea pielii şi ţesutului adipos subcutanat
[ ] c) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat şi a aponeurozei
[ ] d) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei şi muşchilor peretelui abdominal anterior
[x] e) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, muşchilor peretelui abdominal anterior şi a peritoneului parietal
24. CM. Ce zone de traumare a ţesuturilor se deosebesc în caz de plăgi prin armă de foc
[x] a) Zona necrozei traumatice primare
[ ] b) Zona edemului traumatic
[x] c) Zona canalului plăgii
[x] d) Zona de comoţie moleculară
[ ] e) Zona necrozei terţiare
25. CS. Prin ce se caracterizează zona comoţiei moleculare în caz de plăgi prin armă de foc
[ ] a) Necroza traumatică, ce apare la acţiunea directă a energiei cinetice a glontelui
[ ] b) Nimerirea şi multiplicarea rapidă a infecţiei în canalul plăgii
[ ] c) Edemul neomogen al ţesuturilor de-a lungul canalului plăgii
[x] d) Dereglarea metabolismului tisular şi distrugerea structurilor celulare
[ ] e) Caracterul anatomic complex al canalului plăgii prin armă de foc
26. CM. Se deosebesc următoarele faze ale procesului de plagă
[ ] a) Vindecării secundare
[x] b) Formării şi reorganizării cicatricei
[x] c) Regenerării
[ ] d) Vindecării primare
[x] e) Inflamaţiei
27. CS. Ce fază a procesului de plagă include perioada modificărilor vasculare şi perioada curăţirii plăgii
[ ] a) Faza vindecării secundare
[ ] b) Faza formării şi reorganizării cicatricei
[ ] c) Faza regenerării
[ ] d) Faza vindecării primare
[x] e) Faza inflamaţiei
28. CM. Care din procesele enumerate se referă la faza a doua a procesului de plagă (faza regenerării)
[x] a) Recanalizarea şi creşterea vaselor sangvine
[ ] b) Tromboza capilarelor şi venulelor
[ ] c) Dezvoltarea acidozei tisulare
[x] d) Formarea ţesutului de granulaţie
[x] e) Sinteza colagenului
29. CS. Care elemente celulare joacă rolul principal în faza a doua a procesului de plagă (faza regenerării)
[ ] a) Limfocitele
[x] b) Fibroblaştii
[ ] c) Macrofagii
[ ] d) Leucocitele neutrofile
[ ] e) Trombocitele
30. CM. Ce funcţii fiziologice are ţesutul granulant
[x] a) Protecţia plăgii de penetrarea microbiană
[ ] b) Realizarea hemostazei
[ ] c) Contribuie la restabilirea integrităţii dermului
[x] d) Completarea defectului de plagă
[x] e) Sechestrarea şi detaşarea ţesutului necrotizat
31. CM. Există următoarele tipuri de vindecare a plăgilor
[x] a) Sub crustă
[ ] b) Regenerarea primară amînată
[x] c) Regenerarea secundară
[x] d) Regenerarea primară
[ ] e) Regenerarea secundară precoce
32. CS. Vindecarea necomplicată a plăgii operatorii are loc
[ ] a) Sub crustă
[ ] b) Prin regenerare secundară
[x] c) Prin regenerare primară
[ ] d) Prin regenerare secundară precoce
[ ] e) Prin regenerare primară amînată
33. CS. Suturile secundare precoce se aplică pe plagă
[ ] a) Pînă la începutul dezvoltării ţesutului granulant
[ ] b) După prelucrarea chirurgicală primară a plăgii
[x] c) După dezvoltarea ţesutului granulant, dar pînă la formarea ţesutului cicatriceal
[ ] d) După excizia ţesutului granulant ce s-a format în plagă
[ ] e) După dezvoltarea ţesutului cicatriceal şi fenomenul de contracţie a plăgii
34. CM. Indicaţi principiile prelucrării chirurgicale a plăgilor purulente
[x] a) Suturi primare pe plagă nu se aplică
[ ] b) Se aplică suturi primare pe plagă
[x] c) Excizia ţesuturilor devitalizate
[ ] d) Excizia ţesutului granulant
[x] e) Drenarea plăgii cu meşe de tifon
35. CM. Indicaţi metodele fizice suplimentare de prelucrare a plăgilor purulente.
secundară a plăgii
[x] a) Prelucrarea plăgii cu get pulsatil
[x] b) Utilizarea laserului chirurgical
[x] c) Cavitaţia ultrasonoră
[x] d) Tratament în mediu abacterian dirijat
[ ] e) Prelucrarea chirurgicală
36. CM. Indicaţi factorii, asocierea cărora duce la dezvoltarea infecţiei chirurgicale
[x] a) Prezenţa microorganismelor patogene virulente
[ ] b) Hiperemia venoasă a ţesuturilor
[x] c) Reacţia de răspuns al organismului la infecţie
[ ] d) Bacteriemia tranzitorie
[x] e) Prezenţa porţilor de intrare a infecţiei
37. CM. Indicaţi sursele posibile ale infecţiei chirurgicale
[x] a) Exogenă
[ ] b) Prin implantare
[ ] c) Prin contact
[x] d) Endogenă
[ ] e) Aerogenă
38. CS. Indicaţi mecanismul de dezvoltare al edemului în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi.
[ ] a) Accelerarea locală a reacţiilor catabolice, asociată de eliberarea energiei
[ ] b) Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul inflamator
[x] c) Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi extravazarea lichidului
[ ] d) Acţiunea serotoninei, histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarul inflamator şi compresia acestora de către edemul tisular
[ ] e) Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi
39. CM. Indicaţi mecanismele şi reacţiile nespecifice de apărare în caz de infecţie chirurgicală
[x] a) Rolul protectiv al dermei neafectate
[x] b) Prezenţa microflorei saprofite a pielii
[x] c) Inflamaţia
[ ] d) Sinteza anticorpilor contra agenţilor cauzali ai infecţiei
[x] e) Fagocitoza
40. CS. Ce indică simptomul de fluctuienţă în caz de infecţie chirurgicală a ţesuturilor moi
[x] a) Formarea unei cavităţi cu conţinut purulent
[ ] b) Prezenţa procesului inflamator în stadiul de infiltraţie
[ ] c) Prezenţa gazului în ţesuturi
[ ] d) Caracterul anaerob neclostridial al infecţiei
[ ] e) Implicarea în procesul patologic a organelor subiacente
41. CS. În caz de furuncul inflamaţia purulentă se dezvoltă în
[ ] a) Ţesutul subcutanat
[ ] b) Glanda sebacee
[ ] c) Piele
[x] d) Foliculul pilos
[ ] e) Glanda sudoripară
42. CM. Indicaţi fazele de evoluţie a furunculului
[x] a) Faza de infiltraţie
[ ] b) Faza de necroză
[x] c) Faza de abcedare
[ ] d) Faza de erupere
[ ] e) Faza de detaşare a necrozei
43. CS. În caz de hidrosadenită inflamaţia purulentă se dezvoltă în
[ ] a) Ţesutul celulo-adipos subcutanat
[x] b) Glanda sudoripară
[ ] c) Foliculul pilos
[ ] d) Ganglionul limfatic
[ ] e) Glanda sebacee
44. CM. Hidrosadenita se caracterizează prin următoarele
[ ] a) În centrul infiltratului inflamator se află foliculul pilos
[ ] b) Localizarea tipică este regiunea occipitală şi cervicală posterioară
[x] c) Mai frecvent e localizată în regiunea axilară
[ ] d) Inflamaţia purulentă debutează de la glanda sebacee
[x] e) Are tendinţă către recidivare
45. CM. Carbunculul se caracterizează prin următoarele semne
[x] a) De regulă, se dezvoltă în regiunea occipitală şi interscapulară
[ ] b) Starea generală a bolnavului de regulă rămîne satisfăcătoare
[ ] c) Pielea de-asupra focarului inflamator nu este schimbată
[x] d) Semnul de "sită"
[x] e) Simptomul de fluctuienţă nu este tipic
46. CS. Agentul cauzal tipic al erizipelului este
[x] a) Streptococul
[ ] b) Stafilococul
[ ] c) Colibacilul
[ ] d) Pneumococul
[ ] e) Bacilul pioceanic
47. CM. Indicaţi formele clinice ale erizipelului
[x] a) Forma flegmonoasă
[ ] b) Forma abcedantă
[x] c) Forma buloasă
[x] d) Forma necrotică
[x] e) Forma eritematoasă
48. CM. Indicaţi simptoamele clinice caracteristice pentru forma eritematoasă a erizipelului
[ ] a) Formarea bulelor, umplute cu lichid seros, pe piele
[x] b) Hiperemia pielii sub forma "limbilor de foc"
[ ] c) Formarea sectoarelor de necroză cutanată
[x] d) Hiperemia pielii sub forma „hartei geografice"
[ ] e) Simptomul de fluctuienţă
49. CM. În care forme ale erizipelului este indicat tratamentul chirurgical
[x] a) Forma flegmonoasă
[ ] b) Forma buloasă
[x] c) Forma necrotică
[ ] d) Forma abcedantă
[ ] e) Forma eritematoasă
50. CM. Pătrunderea microflorei patogene în ţesuturile moi ale mîinii mai des se petrece
[ ] a) Pe cale hematogenă
[x] b) Prin bătături, fisuri ale pielii
[ ] c) Pe cale hematogenă
[x] d) Împreună cu corpii străini mici (aşchii)
[ ] e) Din oasele infectate ale falangelor şi metacarpului
51. CM. Panariţiul tendinos al căror degete ale mîinii poate conduce către răspîndirea infecţiei spre spaţiul Pirogov-Parona
[x] a) Primul
[ ] b) Al doilea
[ ] c) Al treilea
[ ] d) Al patrulea
[x] e) Al cincilea
52. CM. Indicaţi formele superficiale ale panariţiului
[x] a) Subcutanat
[ ] b) Tendinos
[ ] c) Pandactilita
[x] d) Periunghial (paronichia)
[x] e) Cutanat
53. CM. Indicaţi formele profunde ale panariţiului
[x] a) Tendinos
[x] b) Osos
[x] c) Articular
[ ] d) Subunghial
[x] e) Pandactilita
54. CS. Prin termenul "pandactilită" se subînţelege
[ ] a) Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor mîinii
[ ] b) Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor plantei
[x] c) Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al mîinii
[ ] d) Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al plantei
[ ] e) Concreşterea tuturor degetelor mîinii sau a plantei
55. CS. Ce incizii se efectuiază în caz de panariţiu tendinos
[ ] a) Semilunare, pe falanga distală
[ ] b) Longitudinale, pe ambele suprafeţe laterale ale falangei distale
[x] c) Longitudinale, pe ambele suprafeţe laterale ale falangei medii şi bazale
[ ] d) Incizie longitudinală pe linia medie a suprafeţei palmare a degetului, pe toată lungimea tecii sinoviale
[ ] e) Incizii multiple transversale pe toate falangele
56. CM. Edemul regiunii dorsale a mîinii în caz de flegmon al suprafeţei palmare
[ ] a) Se remarcă foarte rar
[ ] b) Este cauzat doar de eruperea puroiului spre regiunea dorsală a mîinii
[x] c) Este remarcat în majoritatea cazurilor
[x] d) Este condiţionat de particularităţile drenajului limfatic
[x] e) Apare precoce din cauza structurei laxe a ţesutului subcutanat
57. CS. Ce reprezintă sepsisul
[ ] a) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin cu metastaze purulente în ţesuturi şi organe
[ ] b) Un fenomen microbian caracterizat prin răspuns inflamator local la prezenţa microorganismelor
[ ] c) Prezenţa şi multiplicarea activă a bacteriilor în patul sangvin
[ ] d) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin
[x] e) Un proces infecţios caracterizat prin reacţie inflamatorie sistemică
58. CS. Ce reprezintă septicopiemia
[ ] a) Prezenţa şi multiplicarea activă a bacteriilor în patul sangvin
[ ] b) Un proces infecţios caracterizat prin reacţie inflamatorie sistemică
[x] c) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin cu metastaze purulente în ţesuturi şi organe
[ ] d) Un fenomen microbian caracterizat prin răspuns inflamator local la prezenţa microorganismelor
[ ] e) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin
59. CM. Care afirmaţii caracterizează corect sepsisul
[x] a) Clinic se manifestă în acelaşi mod deşi agenţii microbieni provocători pot fi diferiţi
[x] b) Sepsisul nu are perioada de incubaţie
[ ] c) Tabloul clinic al sepsisului depinde de tipul agentului microbian provocător
[x] d) Sepsisul reprezintă un proces sistemic
[ ] e) Perioada de incubaţie în sepsis este scurtă (<24 ore)
60. CM. Pentru diagnosticul sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS) se utilizează următoarele criterii
[x] a) Nivelul leucocitelor în sânge
[ ] b) Tensiunea arterială sistolică
[x] c) Temperatura corpului
[x] d) Frecvenţa respiratorie
[x] e) Frecvenţa contracţiilor cardiace
61. CM. Ce criterii confirmă prezenţa sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS)
[ ] a) Frecvenţa contracţiilor cardiace < 90 bătăi/min
[x] b) Frecvenţa contracţiilor cardiace > 90 bătăi/min
[ ] c) Temperatura corpului > 37,5°C
[x] d) Temperatura corpului > 38°C
[x] e) Temperatura corpului < 36°C
62. CM. Ce criterii confirmă prezenţa sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS)
[x] a) Numărul leucocitelor în sânge > 12.000/mm3
[x] b) Numărul leucocitelor în sânge < 4.000/mm3
[ ] c) Tensiunea arterială sistolică < 90 mm Hg
[ ] d) Frecvenţa respiratorie < 14 respiraţii/min
[x] e) Frecvenţa respiratorie > 20 respiraţii/min
63. CS. Care este definiţia „sepsisului sever"
[ ] a) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) asociat cu disfuncţia de organ
[ ] b) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) asociat cu focarul confirmat de infecţie
[x] c) Sepsisul asociat cu disfuncţia de organ
[ ] d) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS)
[ ] e) Sepsisul asociat cu hipotensiunea arterială în pofida resuscitării volemice adecvate
64. CM. Indicaţi cele trei citokine cu importanţă maximă în patogeneza sepsisului.
[ ] a) Interleukina 6 (IL6)
[x] b) Factorul activării trombocitelor (PAF)
[x] c) Factorul necrozei tumorale (TNF-alpha)
[x] d) Interleukina 1 (IL1)
[ ] e) Prostoglandina E (PGE)
65. CM. Ce efecte generalizate produc citokinele în cazul sepsisului chirurgical
[x] a) Leziunea endoteliului
[x] b) Adeziunea neutrofile-endoteliu
[x] c) Coagulopatie cu hemoragii capilare şi microtromboză
[ ] d) Eliberarea sângelui din organe şi ţesuturi-depou
[ ] e) Paralizia centrului respirator şi stop cardiac
66. CM. Pe ce se bazează diagnosticul clinic al sepsisului sever
[x] a) Depistarea semnelor insuficienţei poliorganice
[ ] b) Evaluarea nivelului citokinelor în sânge
[ ] c) Depistarea hemoculturii sau uroculturii pozitive
[x] d) Evidenţierea semnelor locale ale infecţiei chirurgicale
[x] e) Depistarea criteriilor pozitive ale sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS)
67. CS. Care din rezultatele enumerate ale investigaţiilor paraclinice este decisiv pentru confirmarea sepsisului
[x] a) Hemocultura pozitivă
[ ] b) Evidenţierea leucocitozei cu devierea spre stînga în formula leucocitară
[ ] c) Nivelul ridicat al citokinelor (factorul necrozei tumorale) în sânge
[ ] d) Nivelul crescut al proteinei C-reactive
[ ] e) Cantitatea înaltă de procalcitonină în serul sangvin
68. CM. Indicaţi regulile administrării terapiei antibacteriene în cazul sepsisului
[x] a) Trebuie administrate antibiotice cu spectru larg de acţiune
[x] b) Antibioticele trebuie modificate în raport cu rezultatele culturilor
[ ] c) Terapia antibacteriană trebuie administrată odată cu stabilirea diagnosticului de sepsis
[ ] d) Terapia antibacteriană trebuie administrată doar după primirea rezultatului pozitiv al hemoculturii, conform antibioticogramei
[x] e) Iniţial antibioticele sunt administrate empiric
69. CS. Cel mai important agent bacterian provocator al gangrenei gazoase este
[ ] a) Clostridium hystoliticum
[ ] b) Clostridium oedomatiens
[ ] c) Clostridium tetani
[x] d) Clostridium perfringens
[ ] e) Clostridium septicum
70. CM. Ce efecte biologice provoacă alfa-exotoxina produsă de Clostridium perfringens
[x] a) Hemoliza sau tromboza
[x] b) Miocardio-supresant
[ ] c) Dereglarea funcţiei de barieră a intestinului
[ ] d) Leziunea endoteliului
[x] e) Necroza tisulară
71. CS. Crepitaţia determinată palpator în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi este cauzată de
[ ] a) Pătrunderea în plagă a aerului din tractul gastrointestinal în cazul formei postoperatorii a infecţiei
[ ] b) Fricţiunea fragmentelor osoase în plagă, formate în rezultatul fracturilor deschise
[ ] c) Producerea cantităţilor mari de exotoxină
[x] d) Formarea gazului în ţesuturi
[ ] e) Pătrunderea în plagă a aerului din mediul extern prin canalul plăgii
72. CS. Evidenţierea straturilor de gaz în ţesuturile moi în cazul gangrenei gazoase la examenul radiologic sau tomografia computerizată este denumită şi
[ ] a) Semnul pozitiv de „carne fiartă"
[x] b) Semnul pozitiv Krause
[ ] c) Semnul pozitiv Melnicov
[ ] d) Semnul pozitiv al „dopului de şampanie"
[ ] e) Semnul pozitiv Vişnevskii
73. CM. Care sunt scopurile inciziilor longitudinale „de lampas" în cazul gangrenei gazoase a extremităţii
[ ] a) Simplificarea exciziei ţesuturilor necrotizate şi vizual devitalizate
[ ] b) Sporirea vindecării plăgii
[x] c) Diminuarea compresiei şi a ischemiei tisulare
[x] d) Ameliorarea accesului aerului spre canalul plăgii
[ ] e) Prevenirea multiplicării sporilor clostridieni
74. CS. Care dintre metodele curative adjuvante enumerate este mai utilă în cazul gangrenei gazoase
[ ] a) Hemofiltraţia
[x] b) Oxigenoterapia hiperbarică
[ ] c) Plasmafereza
[ ] d) Hemodializa
[ ] e) Hemosorbţia
75. CM. Indicaţi agenţii microbieni provocatori ai infecţiei anaerobe neclostridiene a ţesuturilor moi
[ ] a) Pseudomonas aeruginosa
[x] b) Bacteroides fragiles
[ ] c) Clostridium perfringens
[x] d) Peptococcus
[ ] e) Klebsiella
76. CM. Indicaţi metodele utile pentru diagnosticul infecţiei anaerobe neclostridiene a ţesuturilor moi
[x] a) Colectarea şi incubarea microorganismelor în condiţii anaerobe
[x] b) Microscopia ţesutului sau exudatului infectat
[ ] c) Analiza biochimică pentru determinarea nivelului citokinelor în sânge
[ ] d) Depistarea toxinelor în ţesuturile infectate prin intermediul reacţiei imunoenzimatice (ELISA)
[x] e) Cromatografia gazo-lichidiană a ţesutului sau exudatului
77. CM. Indicaţi situaţiile clinice ce corespund sindromului de picior diabetic conform definiţiei OMS
[ ] a) Neuropatia diabetică fără ulcer, gangrenă sau infecţie la nivelul plantei
[ ] b) Plaga infectată a plantei la un pacient cu diabet zaharat, fără neuro- şi angiopatie
[x] c) Ulcerul plantar asociat cu neuropatia diabetică
[x] d) Gangrena degetului plantei asociată cu angiopatie la un pacient cu diabet zaharat
[ ] e) Ulcerul plantar la un bolnav cu ateroscleroză, fără diabet zaharat
78. CS. Indicaţi forma piciorului diabetic care cel mai des duce la amputaţie înaltă
[ ] a) Ischemică
[ ] b) Osteoartropatică
[ ] c) Neuropatică
[x] d) Neuro-ischemică
[ ] e) Osteomielitică
79. CM. Pentru forma ischemică a piciorului diabetic sunt caracteristice
[ ] a) Prezenţa ulcerelor indolore cu hipercheratoză pe partea plantară
[x] b) Prezenţa necrozelor foarte dureroase pe degetele plantei
[x] c) Lipsa pulsului pe arterele plantei
[ ] d) Tegumentele plantei calde şi uscate
[x] e) Suflu sistolic pe artera femurală
80. CM. Ce efecte are hiperglicemia în diabetul zaharat asupra sistemului imun
[ ] a) Stimulează migrarea leucocitelor
[x] b) Suprimă hemotaxisul leucocitar
[x] c) Suprimă sistemul complementului
[ ] d) Stimulează funcţia monocitelor
[x] e) Suprimă fagocitoza
81. CS. Conform clasificării Wagner, ulcerul plantar profund ce depăşeşte stratul subcutanat dar nu este complicat cu osteomielită sau abces este apreciat ca picior diabetic de
[ ] a) Gradul 1
[x] b) Gradul 2
[ ] c) Gradul 3
[ ] d) Gradul 4
[ ] e) Gradul 5
82. CS. Conform clasificării Wagner, ulcerul plantar profund ce depăşeşte stratul subcutanat şi se complică cu osteomielită, abces sau flegmon este apreciat ca picior diabetic de
[ ] a) Gradul 1
[ ] b) Gradul 2
[x] c) Gradul 3
[ ] d) Gradul 4
[ ] e) Gradul 5
83. CM. Indicaţi preparatele medicamentoase care se utilizează în tratamentul şi profilaxia complicaţiilor vasculare în planta diabetică
[ ] a) Antispastice (papaverina, no-spa)
[x] b) Antitrombotice (aspirina, clopidogrel, ticlid)
[ ] c) Vitaminele grupei B
[x] d) Analogul sintetic al prostaglandinei E1
[x] e) Statine (Simvastatina, Atorvastatina)
84. CS. Ce indice de laborator corelează cel mai precis cu nivelul dificitului proteic în organism
[x] a) Albumina în sînge
[ ] b) Protrombina în sînge
[ ] c) Globulina în sînge
[ ] d) Proteina generală în sînge
[ ] e) Limfocitele în sînge
85. CS. Calcularea indexului masei corporale a bolnavului se efectuiază după următoarea formulă
[ ] a) % limfocitelor x numărul total de leucocite / 100
[x] b) Masa (kg) / talia (m2)
[ ] c) Masa corporală la momentul examinării x 100) / masa corporală ideală
[ ] d) 48,1 kg la talia de 152 cm plus 1,1 kg la fiece cm ce depăşeşte 152 cm
[ ] e) Masa (g) / talia (cm2)
86. CS. Ce valori corespund masei normale conform indexului masei corporale
[x] a) 18,5-24,9
[ ] b) 25,0-29,9
[ ] c) 30,0-34,9
[ ] d) 35,0-39,9
[ ] e) 40 şi mai mare
87. CM. Ce tipuri de amestecuri pentru alimentarea enterală se disting
[x] a) Amestecuri modulate
[ ] b) Amestecuri calorice
[x] c) Amestecuri enterale standard balansate
[x] d) Amestecuri alimentare naturale
[x] e) Amestecuri modificate chimic
88. CM. Care sunt metodele de realizare a alimentării enterale
[x] a) Continue
[ ] b) Parţială
[x] c) Fracţionată
[ ] d) Mecanică
89. CM. Ce complicaţii sunt caracteristice pentru alimentarea enterală
[x] a) Metabolice
[x] b) Diarea
[ ] c) Mecanice
[ ] d) Infecţioase
[x] e) Aspiraţia traheobronhială
90. CM. Indicaţi cauzele posibile de dezvoltare a insuficienţei arteriale acute a extremităţii
[x] a) Trauma arterei magistrale
[ ] b) Ocluzia lumenului arterial cu o placă aterosclerotică
[x] c) Embolia arterială
[x] d) Tromboza arterială
[ ] e) Tromboflebita
91. CS. Grupa de simptome, reunite în literatura anglofonă sub termenul "6P", este caracteristică pentru
[x] a) Ischemia acută a extremităţii
[ ] b) Ischemia cronică a extremităţii
[ ] c) Anevrismul arterial
[ ] d) Tromboza venoasă acută
[ ] e) Insuficienţa venoasă cronică
92. CM. Indicaţi manifestările, ce nu se referă la grupa de simptome reunite în literatura anglofonă sub termenul "6P"
[ ] a) Paresthesia - parestezia
[ ] b) Pallor - paloarea tegumentelor
[x] c) Polyuria - poliuria
[x] d) Poikilocytosis - poichilocitoza
[ ] e) Pain - durerea
93. CM. Sub noţiunea de „embolie" se subînţelege
[ ] a) Obstrucţia vasului sangvin cu un tromb, format în locul lezării peretelui vascular
[x] b) Obstrucţia unui vas integru (nelezat) cu un tromb, format în alte regiuni ale sistemului cardiovascular
[ ] c) Îngustarea lumenului vascular în urma îngroşării intimei
[ ] d) Obstrucţia vasului cu placă aterosclerotică
[x] e) Obstrucţia vasului nelezat cu fragment de ţesut sau corp străin, migrat din alte regiuni ale sistemului cardio-vascular
94. CS. Ce se subînţelege sub termenul „tromboză"
[x] a) Obstrucţia vasului sangvin de către un tromb, format nemijlocit în locul lezării peretelui vascular
[ ] b) Obstrucţia vasului nelezat de către un tromb, format în alte regiuni ale sistemului cardiovascular
[ ] c) Îngustarea lumenului vascular din cauza îngroşării intimei
[ ] d) Ocluzionarea treptată a vasului cu o placă aterosclerotică
[ ] e) Ocluzionarea vasului nelezat cu un fragment de ţesut sau corp străin, provenit din alte regiuni ale sistemului cardio-vascular
95. CS. Indicaţi simptomul, ce nu este caracteristic pentru embolia arterei femurale
[ ] a) Durere acută în extremitatea inferioară
[ ] b) Lipsa pulsului pe artera poplitee şi arterele plantei
[x] c) Claudicaţia intermitentă
[ ] d) Hipoestezia pielii plantei
[ ] e) Pareza plantei
96. CS. Metoda optimală de tratament al emboliei arterei femurale este
[ ] a) By-pass-ul femuro-popliteal cu autovenă
[ ] b) Tromboliza cu utilizarea urokinazei sau streptokinazei
[x] c) Trombembolectomia urgentă cu utilizarea cateterului cu balon Fogarty
[ ] d) Tratamentul conservator cu utilizarea dozelor mari de heparină
[ ] e) Tactica expectativă şi supravegherea în dinamică a bolnavului
97. CM. Locurile tipice de formare a trombilor, ce produc embolia arterelor periferice sunt
[ ] a) Compartimentele inimii drepte
[x] b) Compartimentele inimii stîngi
[x] c) Anevrismele aortei şi arterelor mari
[ ] d) Sistemul venei cave inferioare
[ ] e) Sistemul venei cave superioare
98. CM. Asocierea căror condiţii patologice poate conduce spre dezvoltarea emboliei „paradoxale" a arterelor periferice
[ ] a) Prezenţa maselor trombotice în lumenul ventricolului stîng
[x] b) Prezenţa defectului de sept interatrial sau interventricular
[ ] c) Prezenţa unui anevrism mare al aortei abdominale cu tromboză parietală
[x] d) Prezenţa maselor trombotice în venele profunde ale membrelor inferioare
[ ] e) Prezenţa fistulei între o arteră şi venă periferică
99. CM. Care metode sunt utilizate pentru determinarea suprafeţei arsurilor
[x] a) Metoda lui Wells
[ ] b) Regula sutei
[x] c) Regula palmei
[x] d) Metoda lui Lund-Brower
[ ] e) Indexul lui Kiss
100. CM. În care situaţii se va declanşa boala arşilor
[x] a) Arsuri superficiale mai mare de 25%
[ ] b) Arsuri a regiunilor funcţional active
[x] c) Arsuri a căilor respiratorii
[x] d) Arsuri profunde mai mare de 10%
[ ] e) Arsuri profunde mai mare de 5%
Chirurgie nr.1
1. CS Care din următoarele afirmaţii corespunde herniei inghinale directe
[x] a) Nu coboară în scrot
[ ] b) Este congenitală
[ ] c) Mai frecvent este unilaterală
[ ] d) Se strangulează foarte frecvent
[ ] e) Este o hernie de efort
2. CS Strangularea diverticulului Meckel este hernia
[ ] a) Richter
[ ] b) Maydl
[x] c) Littre
[ ] d) Gheselbah
[ ] e) Brock
3. CS Strangularea parietală antimezocolică poarta denumirea de hernie
[ ] a) Brock
[ ] b) Gheselbah
[ ] c) Maydl
[x] d) Richter
[ ] e) Littre
4. CM În stadiul de ischemie a herniei strangulate sunt prezente următoarele semne
[x] a) Ansă destinsă, pronunţat cianotică
[x] b) Tromboza venelor mezoului
[x] c) Peretele îngroşat cu false membrane pe suprafaţă
[ ] d) Lichid peritoneal purulent sau fecaloid
[x] e) Ansa eferentă palidă, colabată
5. CM Tranzitul intestinal este păstrat în următoarele forme ale herniilor strangulate
[x] a) Hernia Littre
[ ] b) Hernia Maydl
[x] c) Hernia Brock
[ ] d) Hernia Gheselbah
[x] e) Hernia Richter
6. CS În care din următoarele situaţii sacul herniar lipseşte
[ ] a) Hernia inghinală congenitală
[ ] b) Hernia ombilicală
[ ] c) Hernia inghinală prin clivaj
[ ] d) Hernia perineală
[x] e) Hernia diafragmală posttraumatică
7. CM Hernia Brock sau pseudostrangularea herniei la un purtător de hernie se întâlneşte în următoarele situaţii
[x] a) Colecistita acută
[ ] b) Pancreatita pseudotumorală
[x] c) Ulcerul gastroduodenal perforat
[x] d) Apendicita acută perforativă
[ ] e) Perforaţia atipică a ulcerului gastric
8. CM Tratamentul conservator (bandajul) în hernie este indicat
[x] a) În cazul refuzului categoric al pacientului pentru tratament chirurgical
[ ] b) În orice tip de hernie
[x] c) La bătrîni cu starea generală contraindicată pentru intervenţia chirurgicală
[ ] d) În herniile ireductibile
[ ] e) În herniile inghinale congenitale
9. CM Selectaţi afirmaţiile corecte privind herniile inghinale oblice
[x] a) Sacul herniar este format de procesul vaginalis
[ ] b) Sacul herniar se extinde antero-medial de cordonul spermatic
[x] c) Sacul herniar este localzat medial de vasele epigastrice inferioare
[x] d) Sacul herniar se extinde lateral de cordonul spermatic
[x] e) Hernia inghinală oblică este mai rar bilaterală decât cea directă
10. CM Dacă intraoperator la deschiderea sacului herniar se va depista o ansă intestinală de culoare roşie închisă, destinsă, cu seroasa fără luciu, şi cu sufuziuni în regiunea şanţului de strangulare, vom constata
[x] a) Stadiul de congestie
[ ] b) Stadiul de ischemie
[ ] d) Stadiul de perforaţie
[x] e) Ansă viabilă
11. CM Selectaţi afirmaţiile corecte privindl hernia inghinală prin alunecare
[x] a) Porţile herniare sunt mari
[ ] b) Conţinutul permanent este numai intestinul subţire
[x] c) Colonul sigmoid este o parte componentă a sacului herniar
[ ] d) Nu se încarcerează niciodată
[x] e) Poate avea dimensiuni mari
12. CS În herniile inghinale oblice scopul major este plastia peretelui anterior al canalului inghinal. Cea mai folosită metodă de plastie este
[ ] a) Bassini
[x] b) Girard-Spasokukoţki cu sutura Kimbarovski
[ ] c) Postempski
[ ] d) Kukudjanov
[ ] e) Martânov
13. CS În herniile ombilicale cu diametrul inelulului herniar până la 3 cm metoda preferabilă de plastie este
[ ] a) Mayo
[ ] b) Bassini
[ ] d) Nici una dintre cele indicate
[x] e) Lexer
14. CM Indicaţi trei semne principale ale herniei inghinale congenitale
[ ] a) Lipsa debutul dureros
[ ] b) Este prezentă numai la copii
[x] c) Porţile herniare sunt de dimensiuni majore
[x] d) Evoluează într-o hernie inghino-scrotală
[x] e) Sacul herniar conţine testicul
15. CM Cel mai frecvent herniază următoarele elemente
[ ] a) Vezica urinară
[x] b) Epiploonul
[ ] c) Colonul ascendent
[x] d) Intestinul subţire
[ ] e) Prostata
16. CM Notaţi trei semne clinice ale herniei inghinale directe
[ ] a) Coboara în scrot
[x] b) Este de formă sferică
[x] c) Nu coboara în scrot
[ ] d) Mai frecvent apare la tineri
[x] e) Frecvent este bilaterală
17. CM Examenul clinic al pacientului purtător de hernie inghinala oblica poate prezenta
[x] a) Hernia coboară în scrot
[x] b) Pulsaţia arterei epigastrice se determină lateral de sacul herniar
[ ] c) Pulsaşia arterei epigastrice se determină medial de sacul herniar
[x] d) Expansiunea formaţiunii la tuse
[ ] e) Traiectul herniar este perpendicular vs peretele abdominal
18. CM Care dintre variantele de hernii enumerate reprezintă hernii externe
[x] a) Hernia femorală
[x] b) Hernia ombilicală
[ ] c) Hernia diafragmală
[x] d) Hernia lombară
[x] e) Hernia inghino-scrotală
19. CM Care din situaţii nu se încadrează în hernia Maydl
[ ] a) Strangularea retrograda tip "W"
[ ] b) Sacul herniar contine două anse intestinale strangulate
[x] c) Hernierea diverticului Meckel
[x] d) Hernia obturatorie
[x] e) Strangularea parietală a intestinului
20. CM Care din următoarele gesturi sunt riscuri şi erori în hernia strangulată
[ ] a) Palparea tumorii herniare
[x] b) Intervenţia chirurgicală programată
[x] c) Reducerea prin Taxis
[ ] d) Tactul rectal sau vaginal
[x] e) Eliberarea la domiciliu din secţia de primire a unui bolnav dupa reducerea spontană a herniei
21. CM Care din urmatoarele gesturi pot fi riscuri în hernia ireponibilă
[ ] a) Palparea tumorii herniare
[ ] b) Intervenţia chirurgicală de urgenţă
[x] c) Reducerea prin Taxis
[x] d) Bandajul compresiv al porţii herniare
[ ] e) Radiografia abdominală de ansamblu
22. CM Procedeele chirurgicale de refacere a peretelui abdominal în hernii cuprind
[ ] a) Rezecţia organelor din sacul herniar
[ ] b) Rezecţia sacului herniar
[ ] c) Suturarea colului sacului herniar
[x] d) Autodermoplastia
[x] e) Aloplastia
23. CM Tratamentul chirurgical al herniilor simple reponibile cuprinde
[x] a) Eliminarea sacului herniar
[x] b) Repunerea conţinutului sacului herniar
[ ] c) Rezecţia parţială a epiploonului
[ ] d) Rezecţia segmentară de intestin
[x] e) Hernioplastia
24. CM Care din următoarele reprezintă complicaţii ale herniilor
[x] a) Flegmonul herniar
[x] b) Ruptura traumatică a herniei
[x] c) Ireductibilitatea herniei
[ ] d) Varicocelul
[x] e) Strangularea
1) CS Care este manevra indicată în perforaţia ulcerului gastric la un bolnav de 40-60 ani, dacă din momentul perforaţiei nu au trecut mai mult de 6 ore
[ ] a) Suturarea simplă a ulcerului
[x] b) Rezecţia primară a stomacului
[ ] c) Biopsia şi suturarea ulcerului procedeul Oppel
[ ] d) Rezecţia cuneiformă a stomacului + vagotomie
[ ] e) Vagotomie tronculară bilaterală + suturarea simplă
2) CS Reacţia Gregersen-Adler indică
[ ] a) Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei
[x] b) Hemoragie microscopică superioară
[ ] c) Prezenţa adenomului ulcerogen în pancreas
[ ] d) Hemoragie din rect
[ ] e) Hemoragie din varicele esofagiene
3) CS Semnul Bergman indică
[x] a) Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei
[ ] b) Hemoragie microscopică superioară
[ ] c) Prezenţa adenomului ulcerogen în pancreas
[ ] d) Hemoragie din rect
[ ] e) Hemoragie din varicele esofagiene
4) CS Situaţia descrisă mai jos
distensie epigastrică, vome cu caracter epizodic şi tendinţă spre creşterea volumului lor, şi cu o uşurare după ele, corespunde:
[ ] a) Stenozei subcompensate
[x] b) Stenozei compensate
[ ] c) Stenozei decompensate
[ ] d) Penetrării ulcerului gastric în pancreas
[ ] e) Penetrării ulcerului duodenal în pancreas
5) CM În care situaţie este obligatorie biopsia ulcerului perforat
[ ] a) Ulcerul gastric acut
[ ] b) Ulcerul duodenal calos cu un diametru mai mare de 2 cm
[x] c) Ulcerul gastric la un pacient trecut de 40 ani
[x] d) Ulcerul gastric Johnson II cu perforaţie în stomac
[ ] e) Ulcerul duodenal calos penetrant în pancreas şi asociat cu hemoragie
6) CS Ulcerul mediogastric conform clasificării Johnson este
[ ] a) Nu se încadrează în această clasificare
[ ] b) Se încadrează în clasificare în caz de malignizare
[x] c) Tipul I
[ ] d) Tipul II
[ ] e) Tipul III
7) CS Semnul Kussmaul reprezintă
[ ] a) Flebita membrului inferior stâng în cancerul gastric
[ ] b) Tulburările metabolice în stenoza pilorică decompensată
[ ] c) Contractura musculară în ulcerul duodenal perforat
[x] d) Prezenţa undelor peristaltice ale stomacului în stenoza pilorică ulceroasă
[ ] e) Adenopatie supraclaviculară pe stânga
8) CS Care din intervenţiile chirurgicale pe stomac în boala ulceroasă se complică cel mai rar cu diaree
[ ] a) Vagotomia selectivă
[ ] c) Rezecţia stomacului procedeul Balfour
[x] d) Rezecţia stomacului procedeul Billroth-I
[ ] e) Vagotomia tronculară cu operaţie de drenaj tip Heineke-Miculicz
9) CM Perforaţia atipică reprezintă perforaţia
[ ] a) Acoperită (protejată)
[ ] b) Oarbă
[x] c) A peretelui posterior al duodenului
[x] d) În porţiunea cardială a stomacului
[ ] e) În abdomenul liber
10) CS Care procedeu prevede utilizarea omentului pe picioruş la suturarea ulcerului perforat
[x] a) Oppel
[ ] b) Judd
[ ] c) Braun
[ ] d) Heineke-Miculitz
[ ] e) Holle
11) CM Rezecţia primară nu este indicată în perforaţia ulcerului
[ ] a) Duodenal la bolnavii peste 60 ani
[x] b) Duodenal "mut" (fără anamneză)
[ ] c) În asociere cu hemoragie
[ ] d) În caz de suspecţie la malignizare
[x] e) La tinerii până la 30 de ani
12) CS Adenomul ulcerogen produce cantităţi mari de
[ ] a) Histamină
[ ] b) Tripsină
[ ] c) Kalicreină
[x] d) Gastrină
[ ] e) Chinine
13)CM Tratamentul conservativ în sindromul Mallory-Weiss constă în efectuarea următoarelor procedee
[x] a) Dieta, antacide, hemocoagulanţi
[ ] b) Terapie hormonală (corticosteroizi)
[ ] c) Pituitrină i/v
[x] d) Sonda Blackmore
[x] e) Coagularea endoscopică
14) CM În dependenţă de localizarea procesului ulceros deosebim următoarele tipuri de stenoze, exceptând
[x] a) Stenoza cardiei
[ ] b) Stenoza bulbului duodenal
[ ] c) Stenoza pilorică
[ ] d) Stenoza postbulbară
[x] e) Stenoza fundică
15) CS Cel mai precoce semn al malignizării ulcerului este
[ ] a) Voma cu miros fetid
[ ] b) Hematemeza
[x] c) Dispariţia periodicităţii şi violenţei durerilor
[ ] d) Pierderea ponderală
[ ] e) Melena
16) CS Cea mai informativă metodă de investigaţie a secreţiei gastrice este
[ ] a) Testul Hollender
[x] b) pH-metria
[ ] c) Testul Kay
[ ] d) Examenul radiologic
[ ] e) Esofagogastroduodenoscopia
17) CM Care afirmaţii referitoare la hemoragia digestivă superioară ulceroasă sunt adevărate
[ ] a) La vârstnici hemoragia digestivă superioară se stopează mai uşor decât la tineri
[x] b) Cel mai important este de a diferenţia hemoragia ulceroasă de hemoragia din varicele esofagogastrice
[ ] c) Se aşteaptă 48 ore efectuând hemostaza medicală
[ ] d) Se operează după 48 ore pentru a reduce mortalitatea
[x] e) Sursa hemoragiei este situată până la joncţiunea duodeno-jejunală
18) CM Sindromul Mallory-Weiss este favorizat de următorii factori
[x] a) Abuz de alcool şi alimente
[x] b) Creşterea neaşteptată a presiunii intraabdominale
[x] c) Vomă repetată violentă
[x] d) Tuse insistente
[ ] e) Utilizarea aspirinei, steroizilor, anticoagulanţilor
19) CS Cea mai eficace metodă de depistare a ulcerului malignizat este
[ ] a) Radioscopia stomacului cu contrastare dublă
[ ] b) Anamneza şi starea clinică
[x] c) Fibrogastroscopia
[ ] d) Reacţia Gregersen-Adler
[ ] e) Tomografia computerizată
20) CM Care dintre următoarele măsuri terapeutice nu pot fi folosite în hemoragia superioară în ciroza hepatică cu varice esofagiene complicate cu hemoragie
[x] a) Vagotomia supraselectivă
[ ] b) Hemostaza endoscopică
[x] c) Ligaturarea trunchiului celiac
[ ] d) Sonda Sengstaken-Blackmore
[ ] e) Administrarea de pituitrină i/v
21) CS Semnele enumerate mai jos
durere abdominală intensă în epigastru, înfăţişare anxioasă, pupile dilatate, transpiraţii reci, respiraţie superficială, simptomul Eleker prezent, poziţie antalgică forţată - corespund perioadei după perforaţie:
[ ] a) Peste 12 ore de la asocierea perforaţiei cu hemoragie
[ ] b) Primelor 6 ore de la perforaţia retroperitoneală a ulcerului duodenal
[x] c) Prima (primele 4-6 ore)
[ ] d) A doua (următoarele 4-6 ore)
[ ] e) A treia (peste 12 ore după debut)
22) CS Metoda conservativă de tratament al ulcerului perforat se reduce la aspiraţia nazogastrică, aplicarea antibioticelor cu spectru larg de acţiune, corecţia dereglărilor hidroelectrolitice, şi se impune în cazurile când lipsesc condiţiile pentru intervenţie chirurgicală, sau când bolnavul şi rudele refuză categoric operaţia. Acest procedeu a fost propus de către
[ ] a) Billroth (1881)
[ ] b) Pierandozzi (1960)
[ ] c) Dragstedt (1960)
[x] d) Taylor (1946)
[ ] e) Braun (1892)
23) CS Activitatea hemoragiei digestive superioare determină tactica chirurgicală şi este apreciata în rezultatul examenului
[ ] a) Clinic
[ ] b) De laborator
[ ] c) Radiologic
[x] d) Endoscopic
[ ] e) Laparoscopic
24) CM Sindromul Zollinger-Ellison este caracterizat de următoarele semne
[x] a) Creşterea secreţiei bazale nocturne
[ ] b) Constipaţie
[x] c) Vome abundente, frecvente şi cu caracter acid
[x] d) Hemoragii digestive superioare frecvente
[x] e) Durere epigastrică intensă, continuă, cu crize nocturne
25) CS Montajul Pean-Billroth-I în rezecţia gastrică constă în
[x] a) Anastomoză gastroduodenală termino-terminală cu îngustarea tranşei de susţinere din partea curburii mici
[ ] b) Anastomoză gastrojejunală termino-laterală
[ ] c) Anastomoză gastrojejunală în "Y"
[ ] d) Anastomoză gastroduodenală latero-laterală
[ ] e) Anastomoză gastroduodenală termino-laterală
26) CS Marcaţi cel mai important semn al dehiscenţei anastomozei gastroduodenale şi a tranşei suturate
[ ] a) Dureri pronunţate în epigastru
[ ] b) Vomă şi greţuri
[ ] c) Febră şi frison
[x] d) Eliminarea prin drenurile din abdomen a albastrului de metilen întrodus în stomac
[ ] e) Contractură musculară în epigastru
27) CM Hemoragiile postoperatorii pot avea loc atât în tractul digestiv (2% din lotul rezecţiilor gastrice), cât şi în cavitatea abdominală. Terapia conservativă (acid aminocapronic 5% + adrenalină 0,1% -1 ml; vicasol; CaCl 10%; decinon; plasmă congelată; crioprecipitat; transfuzii de sânge) este mai frecvent indicată în
[ ] a) Nici una din ele
[ ] b) În ambele cazuri
[x] c) În cele din tractul digestiv
[ ] d) În cele intraabdominale
[x] e) În hemoragiile din ulcerele acute
28) CS Anastomozita mai frecvent apare în perioada postoperatorie precoce după rezecţia gastrică Billroth-I, având ca cauză factorul microbian, trauma ţesuturilor, materialul de sutură (catgutul), procesul alergic, etc.). Semnele majore - dureri epigastrice şi vărsături abundente apar în zilele
[ ] a) 1-2 zi
[ ] b) 2-3 zi
[ ] c) 4-5 zi
[ ] d) 6-7 zi
[x] e) 7-10 zi
29) CM Faza cefalică a secreţiei gastrice este stimulată de următorii factori
[ ] a) Distensia gastrică fundică şi antrală
[x] b) Vederea, mirosul şi palparea alimentelor
[x] c) Masticaţia şi salivaţia
[x] d) Deglutiţia
[x] e) Insulină
30) CM Tratamentul chirurgical al sindromului Mallory-Weiss se aplică când epuizează cel conservativ, şi se reduce la următoarele procedee
[x] a) Suturarea mucoasei şi submucoasei
[x] b) Ligaturarea arterei coronare (artera gastrica sinistra)
[ ] c) Rezecţia gastrică distală
[x] d) Suturarea mucoasei şi submucoasei + ligaturarea arterei coronare
[ ] e) Rezecţia gastrică proximală
31) CS Ulcerul gastric se rezolvă chirurgical
[ ] a) Imediat după ce a fost depistat
[ ] b) După prima hemoragie
[ ] c) La primele semne de malignizare
[x] d) După eşecul terapiei medicamentoase timp de 1 -2 luni
[ ] e) Numai în caz de perforaţie
32) CS Proba (testul) Hollender presupune administrarea a 2 unităţi de insulină la 10 kg masă a corpului i/m cu preluarea a 8 eşantioane (peste fiecare 15 min.) de suc gastric, apreciindu-se ulterior faza secreţiei
[ ] a) Nocturne
[ ] b) Bazale
[ ] c) Intestinale
[x] d) Cefalice
[ ] e) Hormonale (gastrice)
33) CS Semnele ce urmează
parestezii, halucinaţii, uneori tetanie, în sânge - alcaloză metabolică, asociată cu hipocloremie, hiponatriemie, hipocaliemie, azotemie extrarenală la un bolnav care prezintă caşexie, vome rare, abundente, mărturisesc de:
[ ] a) Ocluzie intestinală tardivă
[ ] b) Sindromul Zollinger-Ellison
[ ] c) Şoc hemoragic
[ ] d) Insuficienţă renală cronică
[x] e) Stenoză pilorică decompensată
34) CS Simptomul Kulencampf este caracteristic perioadei a II după perforaţie, şi prezintă
[ ] a) Durere acută pe toată aria abdomenului
[ ] b) Matitate deplasabilă în fosa iliacă dreaptă
[ ] c) "Abdomen de lemn"
[x] d) Bombarea dureroasă a fundului de sac Douglas
[ ] e) Durere percepută ca "lovitură de pumnal"
35) CM Factorii patogeni primordiali în ulcerul gastro-duodenal sunt
[x] a) Hiperaciditatea
[x] b) Diminuarea rezistenţei mucoasei gastro-duodenale
[ ] c) Factorul psihic (stresul)
[ ] d) Hipermotilitatea gastro-duodenală
[ ] e) Prezenţa Helicobacter pylori
36) CM Penumoperitoneumul radiologic se întâlneşte în
[ ] a) Perforaţia apendiculară
[x] b) Perforaţia gastroduodenală
[x] c) Perforaţia colonului
[ ] d) Perforaţia colecistului
[ ] e) Perforaţiile vezicii urinare
37) CM Perforaţia ulcerului se poate produce
[x] a) În peritoneul liber
[x] b) În cavităţile peritoneale închise de aderenţe
[ ] c) Într-un organ vecin
[ ] d) La tegumente
[x] e) În spaţiul retroperitoneal
38) CM Efectul vagal asupra secreţiei gastrice este
[x] a) Creşte debitul de HCl şi pepsină
[x] b) Stimulează eliminarea gastrinei antrale
[x] c) Sensibilizează celulele oxintice în sistemul gastrinic
[ ] d) Scade secreţia de HCl
[ ] e) Nu influentează secreţia de HCl
39) CM În tratamentul ulcerului duodenal hemoragic se poate practica
[x] a) Sutura ulcerului hemoragic
[x] b) Vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi piloroplastie
[x] c) Vagotomia supraselectivă cu excizia ulcerului şi duodenoplastie
[ ] d) Rezectia gastrică "la excludere"
[x] e) Antrumrezectia Rechel-Polya
40) CM În tratamentul hemoragiilor din venele dilatate ale esofagului sunt recomandate utmătoarele remedii
[x] a) Sânge proaspăt
[x] b) Masă trombocitară
[ ] c) Sânge conservat
[x] d) Albumină
[x] e) Plasmă proaspăt congelată
41) CM Sonda Bleckmore se aplică în caz de
[ ] a) Ulcer gastric subcardial hemoragic
[x] b) Hemoragie din varicele esofagiene
[x] c) Sindromul Mallory-Weiss
[ ] d) Esofagită peptică
[ ] e) Reflux gastro-esofagian
42) CM Care dintre afecţiunile mai jos enumerate se pot complica cu ulcer de stres
[x] a) Arsurile grave
[ ] b) Fibroza pulmonară
[x] c) Politraumatismele severe
[ ] d) Ingestia cronică de aspirină
[x] e) Sepsisul
43) CM Ulcerul gastric Johnson I cuprinde următoarele dintre localizări, cu excepţia
[x] a) Ulcerelor prepilorice
[x] b) Ulcerelor acute
[ ] c) Ulcerelor micii curburi, având aciditate subnormală
[x] d) Ulcerelor micii curburi cu ulcer duodenal evolutiv
[ ] e) Ulcerelor micii curburi cu localizare în unghiul gastric
44) CM Care dintre procedeele chirurgicale pot fi variante adecvate de corecţie chirurgicală în ulcerul gastric Johnson I
[x] a) Rezecţia gastrică 2/3
[x] b) Rezecţia mediogastrală
[ ] c) Vagotomia tronculară asociată cu excizia ulcerului
[ ] d) Vagotomia selectivă şi piloroplastia
45) CM Indicaţi semnele radiologice ale ulcerului gastric
[x] a) Prezenţa nişei
[ ] b) Dimensiuni mărite ale stomacului până în bazin
[ ] c) Rigiditatea pliurilor
[x] d) Convergenţa pliurilor către leziune
[ ] e) Reţinerea masei baritate în stomac peste 6 ore
46) CM Care dintre următoarele semne radiologice pledează pentru stenoza piloroduodenală
[ ] a) Prezenţa nişei în unghiul gastric
[x] b) Dimensiuni mărite ale stomacului până la intrarea în bazin
[x] c) Reţinerea masei de contrast în stomac peste 12 ore
[x] d) Reţinerea masei de contrast în stomac peste 24 ore
[ ] e) Refluxul duodeno-gastric
47) CM Sindromul Mallory-Weiss este prezentat de
[ ] a) Leziune unică hemoragică gastrică
[x] b) Leziuni hemoragice liniare ale mucoasei cardiale ale stomacului
[ ] c) Erozii gastrice hemoragice
[x] d) Leziuni hemoragice liniare ale joncţiunii esofagogastrice
[ ] e) Erozii duodenale hemoragice
48) CM Sindromul Darrow din stenoza pilorică ulceroasă decompensată se caracterizează prin
[ ] a) Acidoză metabolică
[x] b) Hipokaliemie, hipocloremie
[ ] c) Hiperpotasemie
[x] d) Hiperazotemie
[x] e) Alcaloză metabolică
49) CM Triada Mondor în ulcerul duodenal perforat include
[x] a) Durere epigastrică violentă
[x] b) Contractură musculară abdominală
[ ] c) Hiperestezie cutanată
[ ] d) Pneumoperitoneum
[x] e) Antecedente ulceroase
50) CM În tratamentul ulcerului duodenal perforat se poate practica
[x] a) Sutura simplă
[ ] b) Rezecţia cuneiformă a stomacului
[x] c) Excizia ulcerului, vagotomie şi piloroplastie
[x] d) Vagotomie selectivă proximală şi sutura ulcerului perforat
[ ] e) Rezecţie "la excludere"
51) CM Sutura simplă al ulcerului perforat este indicată în
[ ] a) Ulcerul gastric calos
[x] b) Ulcerele perforate acute medicamentoase
[x] c) Ulcerul duodenal perforat cu peritonită toxică
[ ] d) Asocierea hemoragie-perforaţie
[x] e) Ulcerul perforat de stres
52) CS În ulcerul duodenal se întâlnesc următoarele complicaţii, exceptând
[x] a) Malignizarea
[ ] b) Stenoza
[ ] c) Hemoragia
[ ] d) Penetraţia
[ ] e) Perforaţia
53) CM Complicaţiile acute ale bolii ulceroase sunt
[x] a) Perforaţia
[ ] b) Stenoza
[ ] c) Malignizarea
[ ] d) Penetraţia
[x] e) Hemoragia
54) CM Adenomul ulcerogen (gastrinomul) are forma unui nod chistos sau lobat de diversă consistenţă, care în 50% cazuri se malignizează, metastazează, şi poate fi localizat în următoarele organe
[x] a) Pancreas
[x] b) Duoden
[ ] c) Splină
[x] d) Colecist
[x] e) Stomac
55) CS Cauza cea mai frecventă a unei hemoragii digestive superioare este
[ ] a) Ulcerul gastric
[x] b) Ulcerul duodenal
[ ] c) Gastrita erozivă
[ ] d) Cancerul gastric
[ ] e) Sindromul Mallory-Weiss
56) CM Ce afirmaţii privind stadiul de stenoză subcompensată sunt corecte
[x] a) Vome abundente zilnic
[ ] b) Voma nu uşurează starea generală
[x] c) La examenul obiectiv se poate decela clapotaj în epigastru
[x] d) Sondajul efectuat pe "gol" depistează o cantitate mare de conţinut stomacal
[x] e) Astenie generală şi pierderea ponderală
1) CS Semnul major de diferenţiere între deshidratarea intracelulară şi cea extracelulară este
[ ] a) Hipotonia arterială
[x] b) Setea chinuitoare
[ ] c) Tahicardia
[ ] d) Meteorismul pronunţat
[ ] e) Oliguria
2) CS Semnul Sklearov se caracterizează prin
[ ] a) Timpanism pronunţat de asupra locului asimetric al peretelui abdominal
[ ] b) Rezistenţa elastică a peretelui abdominal
[ ] c) Balonare asimetrică al abdomenului
[x] d) Prezenţa clapotajului de asupra ansei balonate
[ ] e) Zgomotul picăturii în cădere
3) CM Sarcinile principale în tratamentul ocluziei intestinale mecanice sunt următoarele
[x] a) Înlaturarea cauzei ocluziei
[ ] b) Antibioticoterapia
[x] c) Restabilirea peristaltismului intestinal
[x] d) Reducerea distensiei intestinale
[x] e) Reechilibrarea hidroelectrolitică
4) CS Durerea abdominală paroxistică însoţită de vome, formaţiune tumorală alungită paraombilicală şi eliminări sangvinolente din rect, întâlnite la un copil, sugerează diagnosticul de
[ ] a) Apendicită acută pelviană
[ ] b) Enterocolită acută
[ ] c) Dezinterie
[x] d) Invaginaţie intestinală
[ ] e) Volvulus de intestin subţire
5) CS Cea mai frecventă cauză al ileusului la un bolnav laparotomizat în anamneză este
[ ] a) Invaginaţia
[ ] b) Ileusul biliar
[x] c) Bridele, aderenţele
[ ] d) Corpii străini postoperatorii
[ ] e) Stenoza intestinală postoperatorie
6) CS Imagini hidroaerice "cuib de rândunică" de dimensiuni mari, puţine la număr şi localizate lateral în asociere cu leucocitoză până la 15.000, sunt caracteristice mai mult pentru
[ ] a) Volvulusul sigmoidian
[x] b) Ocluzia prin obstrucţie al intestinului gros
[ ] c) Ocluzia intestinului subţire
[ ] d) Hernia inghinală strangulată
[ ] e) Infarctul intestinomezenteric
7) CS Durerea în ocluzia intestinală mecanică prin obstrucţie este
[ ] a) Vagă
[ ] b) Continuă
[x] c) Colicativă (paroxistică)
[ ] d) Tranzitorie
[ ] e) Arzătoare
8) CM Semnele clinice ale deshidratării extracelulare sunt următoarele
[x] a) Uscăciunea şi paliditatea tegumentelor
[x] b) Limba uscată şi saburată
[ ] c) Setea chinuitoare
[x] d) Greţuri şi vomă
[x] e) Hipotonie arterială, tahicardie
9) CS Ileusul biliar este o ocluzie prin
[ ] a) Invaginaţie
[ ] b) Volvulus
[ ] c) Compresiune
[x] d) Obstrucţie
[ ] e) Spazmarea musculară a intestinului
10) CM La constituirea sectorului III (parazitar) în ocluzia intestinală contribuie următoarele fenomene
[x] a) Transudarea lichidului în lumenul intestinului supraacent
[x] b) Staza gastrică
[x] c) Transudarea lichidului în peretele intestinului
[ ] d) Absorbţia excesivă în intestinul subiacent
[x] e) Transudarea lichidului în cavitatea peritoneală
11) CS La devolvularea intestinului subţire s-a constatat necroza unui segment al ileonului. Limita rezecţiei ansei necrotizate în direcţia cranială (ansa aferentă) va trece la distanţa de la marginea vizibilă a necrozei
[ ] a) 10 - 15 cm
[ ] b) 20 - 30 cm
[ ] c) 5 - 10 cm
[x] d) 30 - 40 cm
[ ] e) 15 - 20 cm
12) CS Semnul Konig este caracteristic pentru perioada precoce a ocluziei intestinale şi se manifestă prin
[ ] a) Zgomotul picăturii în cădere
[ ] b) Balonare asimetrică a abdomenului
[x] c) Peristaltismul vizibil la inspecţie
[ ] d) Distensia mărită a cecului
[ ] e) Meteorism pronunţat de asupra locului asimetric al abdomenului
13) CS Imaginile hidroaerice "cuib de rândunică" de dimensiuni mici, cu sediu central sunt caracteristice pentru
[ ] a) Sindromul Bouveret
[ ] b) Ocluzia prin cancer al sigmoidului
[x] c) Ocluzia intestinului subţire
[ ] d) Pancreatita acută
[ ] e) Stenoza pilorică
14) CM Cele mai informative metode în diagnosticul ocluziei intestinului subţire sunt
[x] a) Proba Schwartz
[ ] b) Ultrasonografia abdominală
[ ] c) Irigoscopia
[ ] d) Laparoscopia
[x] e) Radiografia abdominală de ansamblu
15) CS Creşterea azotului ureic în ocluzia intestinală se datorează
[ ] a) Pierderii proteinei extracelulare
[x] b) Pierderii proteinei intracelulare
[ ] c) Pierderii lichidului sectorului extracelular
[ ] d) Pierderii ionilor de potasiu
[ ] e) Hipocloremiei
16) CS În ocluzia intestinului gros cea mai eficace metodă de diagnostic este
[ ] a) Proba Schwartz
[x] b) Irigografia
[ ] c) Radiografia de ansamblu a abdomenului
[ ] d) Tomografia computerizată
[ ] e) Laparoscopia
17) CS Semnul Bayer se manifestă prin
[ ] a) Balonarea simetrică a abdomenului
[ ] b) Balonarea asimetrică pe flancul lateral drept
[ ] c) Zgomote hidroaerice pe flancul stâng
[x] d) Balonarea asimetrică cu axa orientată din spre fosa iliacă stângă spre hipocondrul drept
[ ] e) Eliminări sangvinolente din rect
18) CS Sindromul Bouveret se caracterizează prin vome insistente, alterarea stării generale, decesul rapid al bolnavului şi se întâlneşte în
[ ] a) Infarctul mezenteric
[ ] b) Cancerul cecului
[x] c) Ileusul biliar
[ ] d) Ileusul postoperator
[ ] e) Hernia strangulată
19) CM In ce ocluzii intestinale de la debut se afectează vascularizarea segmentului implicat în proces
[x] a) Volvulus
[x] b) Invaginaţie
[ ] c) Corpi străini intralumenali
[x] d) Strangularea
[ ] e) Leziuni parietale inflamatorii specifice
20) CM În ocluziile intestinale prin strangulare se încadrează
[ ] a) Ocluziile prin corpi străini intraperitoneali
[x] b) Ocluziile prin volvulus
[ ] c) Ileusul biliar
[x] d) Hernia strangulată
[ ] e) Ocluziile prin trihobezoari
21) CM Care dintre următoarele cauze pot determina un ileus paralitic
[ ] a) Fitobezoarii
[x] b) Colica nefretică
[x] c) Peritonita
[ ] d) Volvulusul sigmoidian
[x] e) Abcesul retroperitoneal
22) CM Principalele ingrijiri postoperatorii ale bolnavului cu ocluzie intestinală sunt
[x] a) Reechilibrarea hidroelectrolitică, şi susţinută la valori normale ale constantelor biologice
[x] b) Antibioticoterapia
[ ] c) Interzicerea mobilizării bolnavului
[ ] d) Interzicerea alimentării enterale timp de o săptămână
[x] e) Stimularea peristaltismului intestinal
23) CM În ocluzia intestinala înalta gazele în lumenul intestinal se acumuleaza
[x] a) 70% din aerul înghiţit
[ ] b) 100% în urma proceselor de fermentaţie a florei microbiene şi reacţiilor biochimice ale sucurilor digestive
[ ] c) 70% în urma proceselor de fermentaţie a florei microbiene
[ ] d) 30% în urma reacţiilor biochimice ale sucurilor digestive
[x] e) 30% în urma proceselor de fermentaţie a florei microbiene şi reacţiilor biochimice ale sucurilor digestive
24) CM Decompresia intestinului distens în ocluzia intestinală mecanică este utilă pentru că
[x] a) Reduce ischemia intestinului
[x] b) Îndepărtează toxinele luminale
[x] c) Previne sindromul Mendelson
[ ] d) Alterează pierderile ionilor de clor
[x] e) Reduce pierderile de apă
25) CS La ce presiune intraluminală peretele intestinal devine permeabil pentru microbi şi toxinele lor care pot provoca şocul endotoxic
[ ] a) 10-15 cm H2O
[ ] b) 20-25 cm H2O
[ ] c) 30-40 cm H2O
[x] d) 50-60 cm H2O
[ ] e) 65-70 cm H2O
25) CS Este cunoscut faptul, că în ocluzia intestinală balonarea abdomenului poate absenta. La ce nivel va fi sediul obstacolului în acest caz
[x] a) În apropierea ligamentului Treiţ
[ ] b) În zona de trecere a jejunului în ileon
[ ] c) În zona ileocecală
[ ] d) În zona unghiului lienal al colonului
[ ] e) În zona rectosigmoidiană la nivelul diafragmei pelviene
27) CS Ocluzia la nivelul intestinului subţire este prezentată radiologie prin
[ ] a) Haustraţii
[x] b) Multiple imagini hidroaerice
[ ] c) Imagini în formă de "cuib de rândunică" localizate periferic
[ ] d) Aspect de "anvelopă de bicicletă"
[ ] e) Pneumoperitoneum
28) CM Ce semne caracterizează torsiunea de colon sigmoid
[x] a) Oprirea completă a tranzitului pentru materii şi gaze
[ ] b) Febră
[ ] c) Prezenţa sângelui la tuşeul rectal
[x] d) Prezenţa semnului Hocvag-Grecov
[x] e) Asimetria abdomenului
29) CM Ce metode de diagnostic se vor folosi pentru a diagnostica ocluzia intestinală joasă
[x] a) Radiografia pe gol a abdomenului
[ ] b) Proba Schwartz
[x] c) Rectoromanoscopia
[x] d) Tuşeul rectal
[x] e) Irigografia
30) CM Ileusul biliar
[x] a) Este o complicaţie a litiazei biliare
[x] b) Se caracterizează prin semnele unei ocluzii intestinale prin obstrucţie
[x] c) Se poate manifesta prin aerobilie
[ ] d) Se confirmă prin irigografie
[ ] e) Este o atonie a vezicii biliare
31) CM Ocluzia intestinală mecanică joasă se caracterizează prin
[x] a) Întreruperea de la inceput a tranzitului de materii şi gaze
[ ] b) Febră
[ ] c) Vome precoce
[x] d) Starea generală se menţine satisfăcătoare timp îndelungat
[ ] e) Pneumoperitoneum
32) CM Care ocluzie intestinală se poate trata conservativ
[x] a) Ocluzia intestinală stercorală
[ ] b) Ocluzia prin strangulare
[ ] c) Ileusul biliar
[x] d) Ocluzia aderenţială
[x] e) Ileusul postoperator
33) CM Aspiraţia gastrointestinală după rezecţie de intestin urmăreşte următoarele obiective
[x] a) Asigură decompresia intestinului proximal
[x] b) Poate preveni sindromul Mendelson
[x] c) Previne evisceraţia plăgii
[x] d) Previne ocluzia paralitică
[ ] e) Previne o pancreatită postoperatorie
1) CM Triada Chauffard-Villard-Charcot se întâlneşte în litiaza căii biliare principale cu sindrom coledocian major, şi constă din
[x] a) Durere colicativă în hipocondrul drept
[ ] b) Veziculă biliară destinsă
[x] c) Febră
[x] d) Icter
[ ] e) Scădere ponderală esenţială
2) CS Cea mai frecventă cauză a icterului mecanic este
[ ] a) Tumoare a capului pancreasului
[x] b) Coledocolitiaza
[ ] c) Strictura căilor biliare
[ ] d) Tumorile căilor biliare
[ ] e) Papilita stenozantă
3) CM Ce Vă sugerează asocierea semnelor clinice
icter+frison+febră+dureri în hipocondrul drept+urini hipercrome+scaune acolice:
[ ] a) Litiază veziculară
[ ] b) Colecistită calculoasă acută
[x] c) Cancer de pancreas cefalic
[x] d) Coledocolitiază
[ ] e) Ulcer duodenal penetrant în ligamentul hepatoduodenal
4) CM Calculul prezent în calea biliară principală depistat până la operaţie se înlătură prin
[ ] a) Incizia coledocului supraduodenal
[ ] b) Papilosfincterotomie intraoperatorie transduodenală
[x] c) Papilosfincterotomie endoscopică postoperatorie
[x] d) Papilosfincterotomie endoscopică preoperatorie
[ ] e) Se dizolvă cu preparate medicamentoase
5) CS La un bolnav la care s-a stabilit icter mecanic, cea mai optimală şi mai puţin agresivă metodă de investigaţie în stabilirea originii icterului este
[ ] a) Colecistografia perorală
[ ] b) Colecistografia intravenoasă
[x] c) Ultrasonografia
[ ] d) Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică
[ ] e) Colangiografia tranparietohepatică
6) CS Evidenţierea radiologică a aerului în căile biliare orientează diagnosticul spre
[ ] a) Coledocolitiază
[ ] b) Colecistită acută
[x] c) Fistulă bilio-digestivă
[ ] d) Fistulă bilio-biliară
[ ] e) Infecţia cu salmonella a veziculei biliare
7) CS Care din fracţiile bilei se formează în celulele hepatice şi conţine colesterină, acizi biliari şi fosfolipizi
[x] a) Bila primară
[ ] b) Bila secundară
[ ] c) Bila finală
[ ] d) Nici una
[ ] e) Toate trei
8) CM La un bolnav cu icter mecanic nu sunt utile, şi deci nu sunt indicate, următoarele investigaţii
[ ] a) Ultrasonografia
[x] b) Colecistografia intravenoasă prin perfuzie
[ ] c) Colangiofrafia transparietohepatică
[ ] d) Colangiopancreatografia retrogradă
[x] e) Colecistografia perorală
9) CM Marcaţi semnele clinice care constitue sindromul coledocian
[x] a) Icterul
[x] b) Durerea la nivelul rebordului costal drept
[x] c) Frison-febra
[ ] d) Diareea
[ ] e) Contractura musculară abdominală
10) CS În colecistita acută litiazică ocluzivă obstrucţia se află la nivelul
[ ] a) Căilor biliare intrahepatice
[ ] b) Corpului veziculei biliare
[ ] c) La nivelul coledocului
[ ] d) La nivelul ductului hepatic
[x] e) La nivelul infundibulului sau cisticului
11) CS La un bolnav cu icter mecanic cea mai informativă metodă de investigaţie în stabilirea originii icterului este
[ ] a) Colecistografia perorală
[ ] b) Colecistografia intravenoasă
[ ] c) Ultrasonografia
[x] d) Colangiopancreatografia retrogradă
[ ] e) Laparoscopia
12) CS Drenarea coledocului cu un dren în formă de "T", ramura scurtă a căruia este situată în coledoc, iar cea lungă se exteriorizează, este procedeul
[ ] a) Lane
[x] b) Kehr
[ ] c) Cattele-Champeau
[ ] d) Voelker
[ ] e) Duval
13) CS Semnul major de diferenţiere al icterului mecanic litiazic de cel de origine canceroasă este
[ ] a) Icterul pronunţat pe fonul durerilor
[ ] b) Scaun aholic şi urină întunecată
[x] c) Apariţia icterului precedat de colică
[ ] d) Prurit pe fonul icterului
[ ] e) Febră intermitentă
14) CM Pentru colecistita acută asociată cu peritonită locală sunt caracteristice următoarele semne clinice
[x] a) Murphy
[ ] b) Korte
[x] c) Mandel-Razdolschi
[x] d) Blumberg
[x] e) Ortner
15) CS Coledocotomia ideală presupune
[ ] a) Deschiderea transversală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura coledocului fără drenare
[x] b) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura primară a coledocului fără drenare
[ ] c) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi drenarea externă a coledocului
[ ] d) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura primară a coledocului asupra unui dren trecut prin papilă în duoden
[ ] e) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi drenarea coledocului după sutura primară prin d.cysticus
16) CM Care dintre parametrii enumeraţi se încadrează în colecistectomia laparoscopică
[x] a) Dureri postoperatorii minime
[ ] b) Spitalizare postoperatorie de 9-10 zile
[x] c) Aspect cosmetic al cicatricilor
[ ] d) Reîncadrare în muncă după 6 săptămâni
[x] e) Reîncadrare în muncă după 3 săptămâni
17) CM Icterul în litiaza coledociană
[ ] a) Este precedat de prurit
[ ] b) Poate să dispară rapid sau lent odată cu încetarea durerii
[x] c) Este însoţit de scaune acolice
[x] d) Este precedat de durere
[x] e) Se asociază cu febră
18) CM În colecistita acută litiazică durerea
[x] a) Are caracterul colicii biliare
[ ] b) Iradiază în formă de "centură"
[x] c) Debutează ca o colică biliară
[x] d) Se cupează la administrarea tratamentului antispastic
[ ] e) Este precedată de icter
19) CM Triada de semne clinice (icter, febră, dureri în hipocondrul drept) caracterizează
[ ] a) Ulcerul perforat
[ ] b) Ciroza hepatică
[x] c) Colangita
[x] d) Litiaza coledociană
[ ] e) Pancreatita acută
20) CM O veziculă biliară de dimensiuni majore, palpabilă în prezenţa icterului prezintă
[x] a) Litiaza coledociană
[x] b) Ampulomul vaterian
[ ] c) Neoplasmul hepatic
[ ] d) Neoplasmul colecistului
[x] e) Neoplasmul de pancreas cefalic
1) CS Forma supurativ-necrotică a pancreonecrozei corespunde fazei de evoluţie a procesului patologic în pancreas
[ ] a) De edem
[ ] b) De necroză grăsoasă
[ ] c) De necroză hemoragică
[x] d) De liză şi sechestrare
[ ] e) De formare a chistului pancreatic
2) CM Metodele non-agresive în diagnosticul pancreatitei acute sunt următoarele
[x] a) Radiografia de ansamblu a abdomenului
[x] b) Tomografia computerizată
[x] c) Ultrasonografia abdominală
[ ] d) Colangiopancreatografia retrogradă
[x] e) Termografia
3) CS Semnul Courvoisier-Terrier poate apareaîn
[ ] a) Litiaza coledocului
[ ] b) Cancerul corpului pancreasului
[ ] c) Colangiocarcinomul de hil hepatic
[x] d) Cancerul de pancreas cefalic
[ ] e) Neoplasmul vezicular
4) CM Care este amploarea intervenţiei chirurgicale în chistul pancreatic
[x] a) Drenarea externă a chistului
[ ] b) Pancreatectomia
[x] c) Gastrochistostomie
[x] d) Jejunochistostomie
[ ] e) Colecistochistostomie
5) CS Semnul Korte în pancreatita acută reprezintă
[ ] a) Absenţa pulsaţiei aortei abdominale
[ ] b) Silenţium abdominal
[ ] c) Durere în regiunea scapulo-humerală stângă
[ ] d) Sonoritate situată transversal în abdomenul superior
[x] e) Rezistenţa musculară şi durere în proiecţia pancreasului
6) CM Care din elementele mai jos enumerate sunt cele mai frecvente şi valoroase în diagnosticul pancreatitei cronice
[ ] a) Hiperamilazemia şi/sau hiperamilazuria
[x] b) Scăderea ponderală
[ ] c) Vomele
[x] d) Durerea
[ ] e) Tumoră epigastrică dură, fixă, boselată
7) CS În cazul pancreatitei cronice determinate de stenoza papilei Water, cea mai indicată operaţie este
[ ] a) Rezecţia cefalică a pancreasului (Duval)
[ ] b) Pancreatojejunostomia longitudinală (Puestow)
[ ] c) Pancreatojejunostomia caudală (Duval)
[x] d) Papilosfincterotomia, virsungotomia endoscopică
[ ] e) Papilectomia
8) CM Care dintre semnele mai jos enumerate au valoare în diagnosticul precoce al pancreatitei acute
[ ] a) Zonele de cianoză periombilicală
[x] b) Creşterea tranzitorie a tensiunii arteriale
[x] c) Dispnee cu polipnee
[ ] d) Febră de tip hectic
[x] e) Discordanţa dintre gravitatea semnelor generale şi starea obiectivă a pacientului
9) CS Semnul Grey-Turner în pancreatita acută semnifică
[ ] a) Tegumente abdominale marmorate
[x] b) Echimoza şi cianoza regiunilor laterale ale abdomenului
[ ] c) Durere în unghiul costo-vertebral stâng
[ ] d) Ansă "santinelă" la o radiografie abdominală simplă
[ ] e) Durere la palpare în punctul subcostal stâng
10) CS Semnul Cullen în pancreatita acută semnifică
[ ] a) Tegumente abdominale marmorate
[x] b) Echimoza şi cianoza periombilicală
[ ] c) Durere în punctul costo-vertebral stâng
[ ] d) Ansă santinelă la o radiografie abdominală simplă
[ ] e) Durere la palpare în punctul subcostal stâng
11) CM În pancreatita acută radiografia abdominală de ansamblu care cuprinde şi lojile pulmonare poate semnifica următoarele
[x] a) Meteorism cu distensie gazoasă a colonului transvers
[x] b) Exudat pleural în sinusul costo-diafragmal stâng
[x] c) Atelectazii în pulmonul stâng
[ ] d) Pneumoperitoneum
[x] e) Reducerea excursiilor cupolei diafragmatice stângi
12) CS În faza I (de edem) a pancreatitei acute tratamentul cel mai optimal este
[x] a) Tratamentul conservativ complex, iar în cazuri necesare - laparoscopie cu evacuarea exudatului şi drenarea abdomenului şi bursei omentale
[ ] b) Laparotomie cu asanarea căilor biliare şi drenare
[ ] c) Laparotomie, decapsularea pancreasului
[ ] d) Laparotomie, blocaj peripancreatic
[ ] e) Laparotomie, "abdominizarea" pancreasului
13) CS Un pancreas sănătos secretă suc pancreatic în 24 ore în mediu (ml)
[ ] a) 1500-2500
[ ] b) 600-700
[ ] c) 300 - 400
[x] d) 1000 - 1500
[ ] e) 400 - 500
14) CS În 85-90% cazuri pancreatita acută prezintă forma
[x] a) Interstiţială (edematoasă)
[ ] b) Necrotică
[ ] c) Hemoragică
[ ] d) Infiltrativ - necrotică
[ ] e) Supurativ - necrotică
15) CM Pentru pancreatita acută sunt caracteristice următoarele modificări ale sângelui
[x] a) Leucocitoză (15-20.000)
[ ] b) Monocitoză
[x] c) Deviere spre stânga
[x] d) Anemie
[x] e) Limfopenie
16) CS Pentru combaterea durerii, lichidarea spasmului oddian şi ameliorarea microcirculaţiei se administrează şi efectuiază următoarele preparate şi respectiv manipulaţii, cu excepţia
[ ] a) Blocajul epidural în segmentul T7 - T8 cu lidocaină 3%
[x] b) Morfină 1% i/m fiecare 4 ore
[ ] c) Novocaină 1% - 10 ml i/v
[ ] d) Baralgină 2,0 i/m fiecare 6-8 ore
[ ] e) Reopoliglucină + heparină + eufilină i/v
17) CM Complicaţiile precoce în pancreatita acută sunt următoarele
[x] a) Peritonita fermentativă
[x] b) Şocul pancreatic
[ ] c) Fistula digestivă
[x] d) Atelectazie în segmentele bazale ale pulmonului stâng
[x] e) Encefalopatia
18) CM Avantajele diagnostice ale ecografiei abdominale în pancreatita acută sunt
[x] a) Accesibilitatea în urgenţă
[ ] b) Confirmarea suspiciunii clinice în toate cazurile
[x] c) Monitorizarea evoluţiei procesului din pancreas
[ ] d) Diagnosticul rapid al litiazei veziculare
[x] e) Caracterul non-invaziv
19) CM Care dintre elementele mai jos enumerate pot fi atribuite pancreatitei acute
[x] a) Proces inflamator acut al pancreasului exocrin
[x] b) Tulburările psihice pot domina tabloul clinic
[x] c) Revărsat pleural stâng
[x] d) Ansa "santinelă"
[ ] e) Pneumoperitoneum
20) CS Care dintre substanţele nocive apărute în evoluţia pancreatitei acute, se formează în pancreasul ischemic şi determină şocul pancreatic
[ ] a) Chininele
[ ] b) Heparina
[ ] c) Serotonina
[x] d) Kalicreina
[ ] e) Histamina
21) CM în cadrul traumatismelor abdominale deschise tratamentul plăgilor pancreasului caudal cunoaşte următoarea gamă de procedee chirurgicale
[x] a) Sutura
[x] b) Hemostaza
[ ] c) Duodenopancreatectomia
[x] d) Rezecţia pancreasului
[x] e) Drenarea bursei omentale
22) CM Care explorare imagistică oferă date esenţiale în diagnosticul de urgenţă al pancreatitei acute
[ ] a) Examenul radiologic de ansamblu al abdomenului
[ ] b) Colangio-wirsungografia endoscopică
[x] c) Ecografia abdominală
[x] d) Tomografia computerizată
[x] e) Scintigrafia
23) CM Complicaţiile pseudochistului pancreatic sunt
[x] a) Eruperea pseudochistului în cavitatea peritoneală
[x] b) Hemoragia intrachistică
[ ] c) Eroziunea aortei
[x] d) Stenoza digestivă
[x] e) Abcedarea
24) CM Pancreasul produce următorii hormoni
[ ] a) Gastrina
[x] b) Insulina
[x] c) Somatostatina
[x] d) Glucagonul
[x] e) Polipeptida pancreatică
25) CM Pancreasul produce următorii fermenţi
[x] a) Alfa-amilaza
[x] b) Lipaza, fosfolipaza A şi B
[ ] c) Pepsina
[x] d) Tripsina, chimotripsina
[x] e) Elastaza, colagenaza
26) CM Pancreatita acută se deosebeşte de ulcerul duodenal perforat prin
[ ] a) Prezenţa durerii
[x] b) Prezenţa pneumoperitoneului
[ ] c) Prezenţa stării de şoc
[x] d) Iradierea durerii
[ ] e) Prezenţa oliguriei
27) CM La prezenţa unui pseudochist pancreatic cefalic maturizat sunt indicate următoarele procedee operatorii
[x] a) Chistogastrostomia
[x] b) Chistoduodenostomia
[x] c) Chistojejunostomia
[x] d) Chistectomia
[ ] e) Duodenopancreatectomia cefalică
28) CM Şocul precoce în pancreatita acută severă este declanşat de
[x] a) Sechestrarea lichidiană în sectorul III Randall
[x] b) Hiperhistaminemie
[x] c) Hiperlipazemie
[ ] d) Contaminare microbiană
[x] e) Eliberarea chininelor vazoactive
29) CS Care semn indică un pronostic grav în pancreatita acută
[ ] a) Hiperamilazemia
[x] b) Hipocalcemia
[ ] c) Hiperglicemia
[ ] d) Hiperamilazuria
[ ] e) Leucocitoza
1) CS În leziunile multiple ale jejunului în perioada de până la 6 ore după traumă, operaţia de elecţie este
[ ] a) Suturarea defectelor
[x] b) Rezecţia segmentului lezat cu anastomoză "termino-terminală"
[ ] c) Rezecţia segmentului lezat cu anastomoză "termino-laterală"
[ ] d) Jejunostomia terminală
[ ] e) Jejunostomia tip Maydl
2) CS Majoritatea absolută (90%) a traumatismelor abdominale sunt multiple, cauza principală fiind
[ ] a) Plăgile prin armă de foc
[ ] b) Plagile prin armă albă
[ ] c) Catatraumatismele
[x] d) Accidentele de circulaţie
[ ] e) Traumatismele sportive
3) CS Pacientul a suferit un accident rutier. În secţia de internare s-au constatat următoarele leziuni
fractura oaselor bazinului, ruptura uretrei, ruptura splinei. Această traumă poartă denumirea de:
[ ] a) Traumă închisă nepenetrantă
[ ] b) Politraumatism
[x] c) Traumatism asociat
[ ] d) Traumatism simplu
[ ] e) Traumatism combinat
4) CS Diagnosticul leziunilor porţiunii retroperitoneale ale duodenului este foarte dificil. Printre semnele clinice cel mai important este
[ ] a) Blumberg
[ ] b) Mandel-Razdolski
[ ] c) Grassman-Kulenkampf
[ ] d) Bernştein
[x] e) Vighiato
5) CM Cele mai utile metode de diagnostic a traumei pancreasului sunt
[ ] a) USG
[ ] b) Laparocenteza
[ ] c) Radioscopia de ansamblu a abdomenului
[x] d) Laparoscopia
[x] e) Tomografia computerizată
6) CS In leziunile transversale ale pancreasului cu lezarea Wirsungului la nivelul corpului organului, cea mai indicată operaţie este
[ ] a) Suturarea parenchimului cu plastia Wirsungului
[ ] b) Rezecţia porţiunii distale a organului
[x] c) Drenarea ambelor segmente ale Wirsungului cu drenarea bursei omentale
[ ] d) Suturarea parenchimului cu drenarea Wirsungului
[ ] e) Pancreatectomia
7) CS Semnul Kehr în leziunile splinei reprezintă
[ ] a) Durere provocată şi apărare musculară în hipocondrul stâng
[x] b) Durere spontană în hipocondrul stâng cu iradiere în umărul stâng
[ ] c) Matitate fixă în hipocondrul stâng
[ ] d) Matitate deplasabilă pe flancuri
[ ] e) Hipotensiune arterială cu tendinţă la scădere în ortostatism
8) CM Semnele intraoperatorii precoce în leziunile retroperitoneale ale duodenului sunt
[ ] a) Pete de stearină pe peritoneu şi mezou
[x] b) Colorarea foiţei peritoneale posterioare cu bilă
[ ] c) Semne de peritonită fibrinos-purulentă difuză
[x] d) Emfizem al ţesutului adipos retroperitoneal
[x] e) Hematom retroperitoneal
9) CM La un traumatizat sondajul vezicii urinare permite
[x] a) A depista leziunea rinichiului
[x] b) A depista leziunea vezicii urinare
[x] c) A stabili prezenţa simptomului Zeldovici
[x] d) A urmări diureze orară
[ ] e) A depista retenţia acută de urină
10) CM Leziunea stomacului mai frecvent are loc în traumatismele deschise (6-12%) decât în cele închise (2-3%). Cele mai utile procedee diagnostice sunt
[x] a) Laparoscopia
[x] b) Radiografia abdominală de ansamblu
[ ] c) USG
[ ] d) Laparocenteza
[x] e) Tomografia computerizată
11) CM În trauma închisă a abdomenului predomină leziunea organelor parenchimatoase, care în 40% cazuri sunt multiple. Cele mai frecvente sunt leziunile
[ ] a) Pancreasului
[x] b) Splinei
[x] c) Ficatului
[ ] d) Rinichilor
[ ] e) Suprarenalelor
12) CS În diagnosticul leziunilor organelor cavitare cel mai miniinvaziv, dar şi foarte informativ procedeu este
[ ] a) USG
[ ] b) Laparoscopia
[x] c) Radiografia abdominală de ansamblu
[ ] d) Laparocenteza
[ ] e) Tomografia computerizată
13) CM Sindromul Reily semnifică un abdomen acut fals, şi este întâlnit în
[ ] a) Traumatismele vertebro-medulare
[ ] b) Fracturile coastelor cu revărsat intrapleural
[ ] c) Hematoamele retroperitoneale
[x] d) Rupturile spontane incomplete ale muşchilor abdominali cu hematom preperitoneal sau supraaponevrotic
[x] e) Hematomul peretelui abdominal anterior
14) CM Care investigatii paraclinice sunt informative în diagnosticul leziunilor ficatului
[ ] a) Examenul radiologic de ansamblu al abdomenului
[ ] b) Laparocenteza
[x] c) Laparoscopia
[x] d) Tomografia computerizată
[x] e) USG
15) CM Reluarea hemoragiei în leziunile splinei în 2 timpi este determinată de tuse, vome, efort fizic, şi survine
[x] a) În primele 2-3 zile de la traumatism
[x] b) În primele 2 săptamini de la traumatism
[x] c) Peste 24 ore de la traumatism
[ ] d) Concomitent cu momentul traumei
[x] e) În primele 24 ore de la traumatism
16) CM în ce situaţii la prezenţa plăgii penetrante a toracelui este indicată toracotomia
[ ] a) La evacuarea iniţială a 1000 ml de sânge pe drenul din cavitatea pleurală
[x] b) La evacuarea iniţială a 1500 ml sânge pe drenul din cavitatea pleurală
[ ] c) Hemoragie continue > 100 ml/oră
[x] d) Hemoragie continue > 250 ml/oră
[ ] e) Toracotomia nu este indicată
17) CM Hematomul retroperitoneal se manifestă prin
[x] a) Semne de şoc hipovolemic
[x] b) Dureri abdominale sau lombare
[ ] c) Abdomenul este suplu
[x] d) La percuţie, matitate nedeplasabilă pe flancuri
[ ] e) întotdeauna se impune intervenţia chirurgicală
1) CM Pentru faza toxică a peritonitei este caracteristică următoarea gamă simptomatică
[x] a) Tahicardie
[x] b) Leucocitoză elevată cu deviere spre stânga
[x] c) Abdomen balonat, dureros
[ ] d) Prevalarea simptomelor locale asupra celor generale
[ ] e) Vome frecvente bilioase
2) CM În diagnosticul peritonitelor acute localizate se utilizează diverse procedee. Indicaţi două dintre cele ce înlesnesc diagnosticul în oricare localizare
[ ] a) Tuşeul vaginal şi rectal
[x] b) Ultrasonografia abdominală
[ ] c) Laparoscopia
[ ] d) Puncţia abdominală
[x] e) Radiografia abdominală în ortostatism
3) CS Manevra Blumberg în apendicita acută constă
[x] a) Durere vie la decompresia bruscă a fosei iliace drepte
[ ] b) Durere provocată la palparea fosei iliace drepte
[ ] c) Durere în fosa iliacă dreaptă la extensia corpului
[ ] d) Durere la palpare în fosa iliacă dreaptă cu iradiere în epigastru
[ ] e) Durere în fosa iliacă dreaptă la insuflarea aerului în rect
4) CM Semnele precoce ale peritonitei acute generalizate includ următoarele
[x] a) Dureri abdominale
[x] b) Contractură musculară
[x] c) Imobilitatea peretelui abdominal
[ ] d) Vome fecaloide
[x] e) Subfebrilitate
5) CS Pierderile de proteine şi lichide în peritonita difuză ating cifrele de 300 g şi respectiv 9-10 l. La baza acestor pierderi se află în primul rînd
[ ] a) Schimbările microcirculaţiei
[x] b) Pareza intestinală
[ ] c) Dereglările macrocirculaţiei
[ ] d) Alcaloza respiratorie
[ ] e) Dereglările funcţiei renale
6) CM După lavajul cavităţii peritoneale în peritonita difuză purulentă, cavitatea peritoneală se drenează, respectând următoarele principii
[ ] a) Drenul se va exterioriza prin calea de acces
[x] b) Drenurile se exteriorizează la distanţă de plaga operatorie
[x] c) În perioada postoperatorie se va efectua lavajul fracţionat al spaţiilor drenate
[x] d) Se întroduc antibiotice
[x] e) Introducerea antibioticelor se va repeta fiecare 4-6 ore
7) CM Printre măsurile terapeutice generale în peritonită un rol de primă importanţă îi revine combaterii ileusului paralitic. În acest scop sunt indicate următoarele manipulaţii
[x] a) Blocaj novocainic, blocaj epidural
[x] b) Perfuzii de potasiu cu glucoză şi insulină
[x] c) Decompresia tubului digestiv
[ ] d) Stimularea inervaţiei simpatice
[x] e) Stimularea peristaltismului intestinal
8) CM Dereglările microcirculaţiei sunt mai evidente în faza II şi III a peritonitei purulente, şi sunt determinate de următorii factori
[x] a) Hipokaliemie
[ ] b) Diminuarea hematocritului
[x] c) Acidoza metabolică intracelulară
[x] d) Dereglări proteice
[x] e) Dereglări hidrosaline
9) CS La un bolnav cu ulcer perforat, internat peste 10 ore de la debutul bolii constatăm
limba de umeditate scăzută şi saburată, Ps - 96 b/min., TA - 120/70 mm Hg , dispnee, durere violentă în abdomen, la palpare - "abdomen de lemn", leucocitoza - 16.000. Indicaţi faza peritonitei:
[x] a) Faza reactivă
[ ] b) Faza toxică
[ ] c) Faza terminală
[ ] d) Faza complicaţiilor septice
[ ] e) Faza iniţială a insuficienţei poliorganice
10) CM În ulcerul duodenal perforat cu peritonită purulentă de 48 ore şi stare toxico-septică se vor efectua următoarele intervenţii chirurgicale
[ ] a) Rezecţie gastrică 2/3
[x] b) Suturarea solitară a ulcerului
[x] c) Suturarea ulcerului procedeul Oppel-Policarpov
[ ] d) Ecxizia ulcerului cu piloroplastie
[ ] e) Rezecţie economă de stomac
11) CS Cea mai frecventă cauză de infectare a cavităţii peritoneale este
[x] a) Perforaţia organelor cavitare
[ ] b) Calea hematogenă
[ ] c) Eruperea în cavitatea peritoneală a hidronefrozei
[ ] d) Calea limfogenă
[ ] e) Nici una din cele indicate
12) CM Pentru peritonita difuză cauzată de perforaţia unui organ cavitar sunt caracteristice următoarele semne
[x] a) Blumberg
[x] b) Mendel-Razdolskii
[ ] c) Păstrarea matităţii hepatice
[x] d) "Semnul tusei"
[x] e) Grassman-Kulencampf
13) CM Contractura musculară este un semn major al peritonitei, însă poate lipsi în următoarele cazuri
[x] a) La bătrâni
[ ] b) La copii
[x] c) Dacă au fost administrate antibiotice
[x] d) La caşectici
[x] e) Dacă au fost administrate opiacee
14) CM Peritonitele pot fi acute şi cronice. Cele cronice pot fi de următoarea origine
[x] a) Tuberculoasă
[x] b) Canceroasă
[x] c) Parazitară
[ ] d) Bilioasă
[ ] e) Urinară
15) CM în ulcerul duodenal perforat cu peritonită acută generalizată se întâlnesc următoarele semne
[x] a) Durere epigastrică
[x] b) Contractură musculară
[ ] c) Creşterea matităţii hepatice
[x] d) Pneumoperitoneum
[x] e) Durere la tuşeul rectal la nivelul fundului de sac Douglas
16) CM Durerea la debut într-o peritonită difuză prin perforaţie digestivă are următoarele caracteristici
[ ] a) Debut lent, insidios
[x] b) Debut ca "lovitura de pumnal"
[ ] c) Intensitate medie
[x] d) Provoacă dispnee
[x] e) Şocogenă
17) CM Tratamentul chirurgical în peritonitele difuze este obligator. Scopul intervenţiei chirurgicale este
[x] a) Laparotomia largă
[x] b) Suprimarea sursei de contaminare
[ ] c) Activarea medicamentoasă preoperatorie a intestinului
[x] d) Toaleta cavităţii peritoneale
[x] e) Drenarea cavităţii peritoneale
18) CM După extinderea procesului inflamator peritonitele sunt
[x] a) Difuze
[ ] b) Primare
[x] c) Localizate
[ ] d) Secundare
[ ] e) Criptogene
19) CM Reechilibrarea electrolitică eficientă în peritonite are ca efecte
[ ] a) Normalizarea caracteristicilor pulsului
[ ] b) Tahicardia
[ ] c) Scăderea în continuare a presiunii venoase centrale
[x] d) Creşterea debitului urinar la oră
[x] e) Ameliorarea stării generale a bolnavului
20) CM Lavajul cavităţii peritoneale în cazul peritonitelor acute difuze
[ ] a) Nu este întotdeauna necesar
[ ] b) Se efectuează cu lichide la temperatura camerei
[x] c) Se pot folosi antiseptice
[x] d) Se efectuează de mai multe ori înainte de a închide abdomenul
[x] e) Este urmată de drenajul larg al cavităţii peritoneale
21) CM Având o suprafaţă de circa 2 m , peritoneul are următoarele funcţii
[ ] a) De răspândire a infecţiei
[x] b) De fixare a organelor intraabdominale
[x] c) De protecţie antiinfecţioasă
[x] d) De rezorbţie
[x] e) De secreţie
22) CS Cea mai frecventă cauză a abcesului subfrenic este
[ ] a) Apendicita perforativă
[ ] b) Colecistita acută gangrenoasă
[x] c) Perforaţia ulcerului gastroduodenal
[ ] d) Pancreatita acută necrotico-hemoragică
[ ] e) Abcesul hepatic
23) CM În peritonitele avansate se poate aplica în cazuri exepţionale
[x] a) Laparostomia
[x] b) Acoperirea anselor eviscerate cu folii de poliuretan
[x] c) Marginile plăgii sunt fixate pe un cadru sub margine plăgii
[x] d) Este indicată perfuzie în abdomen a lichidului de lavaj
[ ] e) Toaleta secundară a abdomenului se execută la 3-4 zile
1) CS Cel mai important simptom în diagnosticul apendicitei acute este
[x] a) Triada Dieulafoy
[ ] b) Semnul Kocher
[ ] c) Semnul Bartomie-Mihelson
[ ] d) Semnul Sitcowschi
[ ] e) Semnul Blumberg
2) CS Durerea periombilicală şi simptomele Kummel, Crasnobaev sunt mai frecvente în apendicita acută
[ ] a) Subhepatică
[ ] b) La bătrâni
[ ] c) Retrocecală
[x] d) Mezoceliacă
[ ] e) Pelviană
3) CS Cea mai sigură metodă de tratament a bontului apendicular după apendicectomie este
[ ] a) Ligatura cu catgut
[x] b) Înfundarea bontului apendicular în cec cu suturi "în bursă" şi "Z"cu fire nerezorbabile
[ ] c) Înfundarea în bursă fără ligatură
[ ] d) Ligatura cu catgut şi înfundarea în bursă cu catgut atraumatic
[ ] e) Ligatura cu catgut şi înfundarea bontului în peretele cecului cu fire izolate
4) CM Apendicita subhepatică se manifestă prin următoarele simptome clinice
[x] a) Febră elevată însoţită de frison
[ ] b) Mai frecventă e la copii
[x] c) Poate fi însoţită de subicter
[x] d) Apărarea musculară şi durerea maximă sunt localizate în regiunea subhepatică
[x] e) Evoluează ca o colecistită acută
5) CM Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute este necesar de efectuat cu următoarele afecţiuni
[x] a) Ulcerul gastroduodenal perforat
[ ] b) Sindromul Mallory-Weiss
[x] c) Toxicoinfecţia alimentară
[x] d) Pancreatita acută
[x] e) Colica nefretică
6) CM Marcaţi laturile triunghiului Iacubovici
[x] a) Linia bispinoasă lateral de marginea externă dreaptă a muşchiului rect abdominal
[ ] b) Linia mediană subombilicală
[x] c) Marginea externă a muşchiului rect abdominal
[ ] d) Jumătatea liniei bispinale pe dreapta
[x] e) Linia spinoombilicală dreaptă
7) CM Apendicita acută la bătrâni prezintă următoarele semne
[ ] a) Debutul zgomotos şi evoluare rapidă
[x] b) Contractură musculară slabă
[x] c) Durere provocată de palpare în fosa iliacă dreaptă
[x] d) Tendinţa spre distrucţie pe fonul unui tablou clinic sărac
[x] e) Leucocitoză moderată, temperatură puţin elevată şi meteorism pronunţat
8) CM Pot simula apendicita acută ascendentă (retrocecală) următoarele afecţiuni
[x] a) Colecistita acută
[x] b) Abcesul perinefretic
[ ] c) Inflamaţia diverticulului Meckel
[x] d) Hidronefroza pe dreapta
[x] e) Pielita
9) CS În plastronul apendicular
[x] a) Se aplică un tratament conservativ (punga cu gheaţă, dietă, antibiotice, fizioterapie)
[ ] b) Se operează când apare la tineri
[ ] c) Se operează când apare la vârstnici
[ ] d) Se operează când este situat în pelvis
[ ] e) Se operează când clinic nu se exclude un cancer al cecului
10) CM Numerotaţi 2 factori mai importanţi şi mai constanţi în declanşarea apendicitei acute
[ ] a) Nervos
[ ] b) Vascular
[x] c) Infecţios
[ ] d) Chimic
[x] e) Obstructiv
11) CS La copii cere diferenţierea cu apendicita acută în primul rând următoarea afecţiune
[ ] a) Ulcerul perforativ
[ ] b) Colecistita acută
[x] c) Toxicoinfecţia alimentară
[ ] d) Colica nefretică
[ ] e) Pancreatita acută
12) CM Numerotaţi afirmaţiile incorecte referitor la plastronul apendicular abcedat
[x] a) Apendiceectomia este obligatorie
[x] b) Se practică apendiceectomia de urgenţă
[ ] c) Se înlătură apendicele numai dacă este amputat
[x] d) Nu se practică intervenţie chirurgicală
[x] e) Se face numai tratament cu antibiotice, inclusiv antibioterapie endolimfatică + fizioterapie
13) CM Particularităţile apendicitei acute la gravide sunt următoarele
[x] a) Durerea este localizată atipic
[ ] b) Mai frecvent e în jumătatea a doua a sarcinii
[x] c) Sunt frecvente formele distructive
[x] d) Durerea şi voma sunt confundate cu cele din cauza sarcinii
[x] e) Sunt pozitive semnele Sitkovschi, Bartomie-Mihelson, Coope
14) CS Triada Dieulafoy în apendicita acută presupune
[ ] a) Durere în epigastru cu deplasare peste 4-6 ore în fosa iliacă dreaptă, hiperestezie cutanată şi apărare musculară în triunghiul Iakobovici
[x] b) Durere provocată la palpare, apărare musculară şi hiperestezie cutanată în triunghiul Iacobovici
[ ] c) Anorexie, durere provocată şi apărare musculară în triunghiul Iacubovici
[ ] d) Durere provocată, hiperestezie cutanată în triunghiul Iacobovici, febră moderată
[ ] e) Rigiditatea musculară locală, hiperestezie superficială, simptome testiculare
15) CS Tactica medicală optimală în plastronul apendicular abcedat este
[ ] a) Terapie conservativă, inclusiv antibioticoterapie endolimfatică + fizioterapie
[x] b) Drenarea extraperitoneală a abcesului (manevra Pirogov)
[ ] c) Drenarea abcesului sub controlul ecografiei
[ ] d) Drenarea abcesului prin laparotomie mediană inferioară
[ ] e) Drenarea abcesului prin incizie oblică tip McBurney
16) CM La diferenţierea apendicitei acute la femei şi afecţiunile genitale acute sunt utile următoarele simptoame
[x] a) Semnul Promptov
[x] b) Metroragii
[x] c) Jendrinschi
[ ] d) Kulencampf
[x] e) Bartomie-Mihelson
17) CM Apendicita cronică necesită diferenţierea cu următoarele afecţiuni
[x] a) Nefrolitiază, pielonefrită
[x] b) Boala Crohn
[ ] c) Sindromul Zollinger-Ellison
[x] d) Cancerul de colon drept
[x] e) Anexite, ovare sclerochistice
18) CS Durerea la palpare în apendicita acută cel mai frecvent se localizează în
[ ] a) Punctul Sonnenburg
[ ] b) Triunghiul Wenglovschi
[ ] c) Punctul McBurney
[x] d) Triunghiul Iacobovici
[ ] e) Punctul Lanz
19) CM Urmărirea evoluţiei plastronului apendicular se face prin examene clinice şi paraclinice. Selectaţi-le
[x] a) Termometria
[x] b) Leucocitoza în dinamică
[ ] c) Determinarea în dinamică a fosfatazei alcaline
[x] d) Ultrasonografia abdominală în dinamică
[x] e) Dimensiunile tumorii inflamatorii locale la palpare abdomenului
20) CM Evoluţia unui plastron apendicular se poate face spre
[x] a) Rezorbţie
[x] b) Abcedare
[ ] c) Peritonită generalizată fără a mai trece prin faza de abcedare
[x] d) Peritonită în doi timpi
[x] e) Abcedare şi perforaţie în cec
21) CM Care dintre examenele paraclinice menţionate sunt recomandate în susţinerea diagnosticului de apendicită acută
[x] a) Leucograma
[ ] b) Glicemia
[x] c) Examenul sumar al urinei
[ ] d) Probele hepatice
[x] e) Examenul radiologic abdominal
22) CS Cea mai frecvent întâlnită poziţie a apendicelui este
[ ] a) Laterală
[x] b) Descedentă
[ ] c) Retrocecală
[ ] d) Ascendentă
[ ] e) Medială
23) CS Notaţi care strat este dotat cu un număr mare de foluculi, fapt pentru care apendicele a fost denumit „amigdala abdominală"
[x] a) Mucos
[ ] b) Submucos
[ ] c) Muscular
[ ] d) Seros
[ ] e) Toate răspunsurile sunt corecte
1) CS Triada Virhov în patogenia tromboflebitei acute constă în
[x] a) Tulburări de coagulare, leziuni endoteliale şi staza circulaţiei venoase
[ ] b) Leziuni ale valvulilor, hipertensiune venoasă şi varicele venelor
[ ] c) Deficienţa ţesutului conjunctiv, tulburări de coagulare şi stază venoasă
[ ] d) Varicele venelor superficiale, hipoproteinemia şi staza circulaţiei venoase
[ ] e) Stază venoasă, tulburări de coagulare şi insuficienţa vaselor comunicante
2)CM Cauzele insuficienţei venoase acute a venelor extremităţilor inferioare sunt
[x] a) Tromboza venoasă
[x] b) Tromboflebita venelor profunde
[ ] c) Obezitatea
[ ] d) Boala varicoasă
[x] e) Leziunile traumatice ale venelor
3) CS Procedeul Delbe-Pertes evidenţiază
[ ] a) Funcţia valvulei ostiale (principale) a v.safena magna
[ ] b) Funcţia valvulelor venelor profunde
[x] c) Permebialitatea venelor profunde
[ ] d) Gradul de dezvoltare a varicelor venelor superficiale
[ ] e) Funcţia venelor comunicante
4) CS În baza patogeniei bolii varicoase sunt trei verigi principale
[ ] a) Insuficienţa cardiacă, dilatarea venelor şi creşterea presiunii venoase
[ ] b) Obezitatea, insuficienţa cardiacă şi dilatarea venelor
[x] c) Insuficienţa valvulară, dilatarea venelor şi creşterea presiunii venoase
[ ] d) Boala hipertonică, insuficienţa valvulară şi creşterea presiunii venoase
[ ] e) Limfostaza, insuficienţa valvulară şi creşterea presiunii venoase
5) CM Care sunt factorii patogenetici principali în etilogia bolii varicoase
[ ] a) Obezitatea
[x] b) Insuficienţa valvulară
[ ] c) Insuficienţa cardiacă
[x] d) Dilatarea venelor
[x] e) Creşterea presiunii venoase
6) CM Profilaxia complicaţiilor trombembolice în perioada postoperatorie se reduce la
[x] a) Administrarea heparinei
[ ] b) Masaj la extremităţile inferioare
[x] c) Exerciţii fizice curative
[ ] d) Aplicarea fibrinolizinei
[x] e) Aplicarea pansamentului elastic pe membrele inferioare
7) CM Principalele simptome în varicele venelor membrelor inferioare sunt
[ ] a) Claudicaţia intermitentă
[x] b) Edemul periferic spre sfârşitul zilei
[ ] c) Convulsii nocturne a muşchilor gambei
[x] d) Schimbări trofice în regiunea supramaleolară
[ ] e) Simptomul "ischemiei plantare"
8)CM Enumeraţi metodele chirurgicale mai raţionale de tratament a ulcerelor trofice
[x] a) Excizia ulcerului
[x] b) Autodermoplastia
[ ] c) Aplicarea suturilor secundare
[x] d) Tratamentul patogenetic
[x] e) Plastia suprafeţei ulceroase cu lambou cutanat deplasat
9) CM În boala trombembolică factorii determinanţi sunt reprezentaţi de
[ ] a) Ateroscleroză
[x] b) Poliglobulie
[x] c) Neoplasmele viscerale
[x] d) Leziunea venoasă parietală
[x] e) Staza venoasă
1) CS Voletul costal reprezintă
[ ] a) Fracturi costale multiple
[x] b) Fractura în 2 sau în mai multe porţiuni a coastelor vecine, şi ca urmare perderea legăturilor anatomice cu corsetul costal
[ ] c) Formarea unui lambou intim aderat de corsetul costal
[ ] d) Traumatism toracic complicat cu insuficienţă respiratorie acută
[ ] e) Este o formă gravă a pneumotoracelui
2) CS Măsurile urgente în caz de pneumotorace deschis sunt
[ ] a) Transportarea de urgenţă a traumatizatului în staţionar
[x] b) Tamponarea plăgii şi aplicarea pansamentului compresiv
[ ] c) Oxigenoterapia
[ ] d) Respiraţie asistată
3) CM Manifestările caracteristice pentru hemotoracele masiv sunt
[x] a) Paliditatea tegumentelor
[x] b) Dispnee pronunţată, cianoză
[ ] c) Sunet de cutie, freamăt pleural
[x] d) Sunet percutor mat, dispariţia murmurului vezicular
[ ] e) Bradicardie
4) CM Tratamentul hemotoracelui masiv include
[x] a) Transfuzii masive de masă eritrocitară
[x] b) Pleurotomie cu aspiraţie activă din cavitatea pleurală
[ ] c) Respiraţie asistată şi restituirea volumului săngelui circulant
[x] d) Toracotomie, hemostază chirurgicală
[ ] e) Supraveghere în dinamică
5) CM Hemotoracele
[x] a) Se determină radiologic, dacă volumul depăşeşte 500 ml
[x] b) Se caracterizează prin prezenţa sindromului de compresiune pleuro-pulmonară
[ ] c) La percuţie se determină sunet de cutie
[x] e) Reprezintă acumularea săngelui în cavitatea pleurală
6) CS Care din următoarele manifestări nu corespund pneomotoracelui
[ ] a) Dispneia
[ ] b) Cianoza
[ ] c) Sunetul de cutie la percuţie
[x] d) Matitate la percuţie
[ ] e) Lipsa respiraţiei veziculare
7) CM Consecinţele pneumotoracelui sunt
[x] a) Sindromul compresiunii intrapleurale
[x] b) Deplasarea mediastinului
[x] c) Creşterea volumului cutiei toracice din partea afectată
[ ] d) Dereglarea aeraţiei pulmonului sănătos
[ ] e) Dereglarea peristaltismului intestinal
8) CM Leziunile traumatice ale diafragmei
[x] a) Apar în rezultatul plăgilor penetrante ale toracelui
[x] b) Reprezintă 0,5 -2% din totalitatea politraumatismelor
[ ] c) Nu influenţează asupra activităţii cordului
[x] d) Deseori se complică cu prolabarea organelor abdominale în cavitatea pleurală
[ ] e) Necesită numai tratament conservativ
9) CM „Masca echimotică " Morestin apare
[ ] a) În sindromul venei cave inferioare
[x] b) Ca urmare a creşterii presiunii în vena cavă superioară
[x] c) Se manifestă prin hemoragii sclero-corniene
[ ] d) Apare în leziunile deschise ale toracelui
[x] e) Este consecinţa compresiunii cutiei toracice
10) CS Tratamentul fracturilor necomplicate ale coastelor includ
[ ] a) Aplicarea bandajului toracic
[x] b) Administrarea analgeticelor şi efectuarea blocadelor intercostale
[ ] c) Toracotomia
[ ] d) Suturarea coastelor cu fire metalice
[ ] e) Fixarea externă a coastelor fracturate
11) CS Ajutorul de urgenţă în pneumotoracele tensionat constă în
[ ] a) Intubarea oro-traheală
[x] b) Întroducerea unui ac de puncţie cu diametrul mare în spaţiul intercostal IV pe linia medioclaviculară
[ ] c) Pleurostomie la nivelul spaţiului intercostal V pe linia axilară medie
[ ] d) Pleurostomie la nivelul spaţiului intercostal V pe linia axilară posterioară
[ ] e) Determinarea nivelului de saturaţie a săngelui cu oxigen la pacient cu ajutorul pulsooximetriei
12) CM Care din afirmaţii sunt corecte privind pneumotoraxul posttraumatic
[x] a) Sunt ca urmare a plăgilor penetrante
[ ] b) Sunt ca urmare a plăgilor penetrante ale abdomenului
[ ] c) Toracostomia cu drenarea cavităţii pleurale se efectuiază în a doua etapă a tratamentului
[x] d) La prezenţa pneumotoracelui se efectuiază drenarea cavităţii pleurale lezate
[x] e) La prezenţa hemotoracelui se efectuiază drenarea cavităţii pleurale lezate
13) CM La examinarea pacientului cu pneumotorace tensionat se determină
[ ] a) Respiraţie veziculară în regiunile inferioare ale pulmonului
[x] b) Lipsa respiraţiei veziculare în pulmonul afectat
[x] c) Hemitoracele lezat este mărit în dimensiuni
[x] d) Deplasarea mediastinului spre hemitoracele netraumat
[ ] e) La percuţia hemitoracelui netraumat se determină sunet mat
14) CS Ce este caracteristic pentru pneumotoracele deschis extern
[ ] a) Colabarea pulmonului pe partea afectată
[ ] b) Colabarea pulmonului pe partea neafectată
[x] c) Deplasarea pendulară a mediastinului
[ ] d) Deplasarea mediastinului spre partea neafectată
[ ] e) Deplasarea mediastinului spre partea afectată
15) CM Din leziunile parietale ale toracelui fac parte
[x] a) Echimozele, hematoamele subdermale
[x] b) Fracturile costale
[ ] c) Leziunile splinei, ficatului
[x] d) Lezarea muşchilor
[ ] e) Lezarea vaselor sangvine intratoracice
16) CM La un pacient cu traumatism toracic aflat la evidenţă se dezvoltă sindromul hemoragic. Care sunt manifestările
[x] a) Puls accelerat, diminuarea tensiunii arteriale
[x] b) Cutia toracică pe partea afectată este mărită în dimensiuni
[x] c) Hipoxemie accentuată
[x] d) Prezenţa săngelui la puncţia pleurală
[ ] e) Sunet percutor de cutie pe partea afectată
Chirurgie Nr.2
1. CM Canalul arterial permiabil (CAP), selectaţi răspunsul corect
[x] a) CAP uneşte cârja aortei cu artera pulmonară
[ ] b) CAP uneşte aorta ascendentă cu artera pulmonară
[x] c) în perioada iniţială a CAP oxigenarea sângelui în circuitul mic este mărită
[x] d) iniţial în hipertenzia pulmonară miofibrele arteriolare se hipertrofiază
[x] e) în faza IV-a a hipertenziei pulmonare torentul sanguin îşi schimbă direcţia prin CAP
2. CM Canalul arterial permiabil (CAP), selectaţi răspunsul corect
[x] a) în caz de CAP după naştere tensiunea sângelui în artera pulmonară este mai mare decât în aortă
[ ] b) pentru CAP în debut este caracteristic suflul sistolo-diastolic în prezenţa fluxului sanguin unidirecţional
[x] c) viciul CAP poate trece din palid în cianotic
[x] d) la bolnavii cu CAP în debut are loc hipervolemia pulmonară
[x] e) în CAP, în lipsa tratamentului chirurgical, cele mai severe schimbări în primul rând au loc în micul circuit sanguin
3. CM Canalul arterial permiabil (CAP) - selectaţi răspunsul corect
[x] a) ocluzia CAP poate fi efectuată fără toracotomie
[x] b) operaţia pe CAP se efectuează prin toracotomie cu ligaturarea canalului
[x] c) operaţia pe CAP poate consta în secţionarea şi suturarea capătului aortal şi pulmonar
[ ] d) la lichidarea CAP în ligatură mai frecvent poate fi antrenat nervul vag
[x] e) la ligaturarea CAP în ligatura mai frecvent poate fi antrenat nervul recurent
4. CM Defectul septului ventricular (DSV), selectat răspunsul răspunsul corect
[x] a) in DSV suflul sistolic se propagă pe toată cutia toracică
[x] b) viciul din palid se poate transforma in cianotic
[ ] c) operaţia paliativă poate fi efectuată numai după vârsta de un an
[x] d) operaţia paliativă poate fi efectuată în primele trei luni de viaţă
[x] e) operaţia efectuată în faza cianogenă este ineficientă
5. CM Defectul septului atrial (DSA), care este răspunsul corect
[x] a) în plastia defectului septului se aplică surjet încotinuu
[x] b) în plastia DSA se aplică suturi punctate
[ ] c) electrocardiografia depistează semne de suprasolicitare numai a camerelor drepte ale inimii
[x] d) ventriculul stâng rămâne subsolicitat
[x] e) schimbările morfologice în micul circuit sangvin apar treptat
6. CM Pericardita constrictivă, selectat răspunsul corect
[x] a) micul circuit sangvin este antrenat în proces prin comprimarea venelor pulmonare
[x] b) ficatul relativ devreme se măreşte datorita strangulării venei cave inferioare şi a atriului drept
[x] c) operaţia constă în pericardectromie totală
[ ] d) operaţia constă în pericardectomie subtotală
[x] e) după pericardectomie inima se lasă denudată
7. CM Insuficienţa tricuspidă, selectaţi răspunsul corect
[x] a) pulsează excesiv venele jugulare
[ ] b) pulsează excesiv arterele carotide
[x] c) in ficat, ca urmare a stazei venoase, evoluează ciroza hepatică
[x] d) apar edeme periferice
[x] e) viciul poate fi corectat prin plastia valvei, ingustarea inelului fibros, aplicarea protezei valvulare
8. CM Coarctaţia aortei, selectaţi răspunsul corect
[x] a) îngustarea aortei are loc după începutul arterei brahiocefalice
[x] b) îngustarea are loc distal de artera subclavă stângă
[ ] c) sângele trece în partea inferioară a corpului prin artera subclavă dilatată
[x] d) tensiunea în arterele femorale este micşorată
[x] e) plastia în coarctaţia aortei constă în excizia segmentului îngustat cu suturarea termino-terminală sau şutare cu proteză vasculară ori aplicarea protezei vasculare
9. CM Stenoza izolată a arterei pulmonare (SIAP), selectaţi răspunsul corect
[x] a) în SIAP îngustarea poate fi valvulară sau subvalvulară
[x] b) in SIAP trunchiul arterei pulmonare este dilatat
[ ] c) în SIAP tensiunea în micul circuit sangvin reflector se măreşte
[x] d) în SIAP zgomotul doi pe artera pulmonară este diminuat
[x] e) operaţia în SIAP consta în comisurotomie deschisa, excizia surplusului muscular, aplicarea peticului din material plastic
10. CM Tetrada Fallot, selectaţi răspunsul corect
[x] a) se caracterisează prin cianoză excesivă
[x] b) sunt forme care periodic (mai ales la repaus) devin acianotice
[x] c) sunt asociate frecvent de lipotimii
[x] d) minut-volumul circulant în micul circuit sangvin este diminuat
[ ] e) atriul sting este suprasolicitat
11. CM Tratamentul chirurgical în tetrada Fallot, selectaţi răspunsul corect
[x] a) operaţia radicală presupune dilatarea arterei pulmonare, plastia defectului septal cu deplasarea aortei spre ventriculul stâng
[x] b) operaţiile paliative sunt mai efective pînă la vârsta de trei ani
[x] c) mai frecvent în operaţia paliativă se restituie anastomoza a.subclavă - ramura arterei pulmonare pe dreapta
[ ] d) în tetrada Fallot numărul eritrocitelor este diminuat
[x] e) la ECG predomină semne de suprasolicitare a ventricului drept
12. CM Tamponada cardiacă se traduce prin următoarele semne
[x] a) presiune venoasă crescută
[x] b) şoc
[x] c) minut-volum cardiac scăzut
[ ] d) umplere diastolică a inimii crescută
[x] e) tensiune arterială scăzută
13. CS Un semn radiografic important în pericardita cronică constrictivă îl constituie
[ ] a) inima mică
[ ] b) deplasarea bronhiei drepte
[ ] c) hilii pulmonari mai bogaţi
[x] d) calcificarea pericardului
[ ] e) poziţia înaltă a cupolei diafragmatice
14. CS Care grupe de pacienţi cu tetralogia Fallot sunt supuse intervenţiei chirurgicale
[x] a) toţi bolnavii
[ ] b) bolnavii cu hipertrofia a ventricului drept
[ ] c) bolnavii cu predominanţa stenozei arterei pulmonare
[ ] d) bolnavii cianotici
[ ] e) numai bolnavii în vârsta de peste 15 ani
15. CS Cel mai frecvent defect cardiac congenitale este
[x] a) comunicarea interventriculară
[ ] b) comunicarea interatrială
[ ] c) persistenţa canalului arterial
[ ] d) transpoziţia vaselor mari
[ ] e) tetrada Fallot
16. CS Pulsul slab pe artera radială este caracteristic pentru
[x] a) stenoza valvulară aortică
[ ] b) coarctaţia aortică
[ ] c) canalul arterial persistent
[ ] d) stenoza mitrală
[ ] e) tetrada Fallot
17. CM Anevrismul aortei ascendente poate fi determinat de următoarele cauze
[x] a) sindromul Marfan
[ ] b) traumatism
[x] c) sifilis
[x] d) ateroscleroză
[x] e) necroza chistică a mediei Erdheim
18. CS Anevrismul disecant al aortei toracice este favorizat, în primul rând, de
[ ] a) ateroscleroză
[ ] b) sifilis
[x] c) degenerescenta tunicii medii
[ ] d) traumatism
[ ] e) coarctaţia de aortă
19. CM Stenoza mitrală poate rezulta din următoarele
[x] a) scăderea a debitului cardiac
[x] b) fibrilaţie arterială
[x] c) embolie sistemică
[ ] d) creşterea a rezistenţei periferice
[x] e) edem pulmonar
20. CM Indicaţii pentru by-passul coronarian sunt date de
[x] a) angina severă refractară la tratamentul conservator
[x] b) angina în progresie
[x] c) infarctul în anamneză şi boala vasculară coronariană
[ ] d) infarctul în anamneză şi leziune univasculară
[ ] e) angina în regresie
21. CM Tratamentul chirurgical în stenoza aortică este indicat în următoarele cazuri
[x] a) când gradientul de tensiune prin valvulă depăşeşte 50 mm Hg
[x] b) când stenoza se asociază cu angină
[x] c) când exista viciu cardiac asociat
[ ] d) la toţi bolnavii
[ ] e) cînd începe hipertrofia ventricului stâng
22. CS Chistul hidatic pulmonar este o afecţiune
[ ] a) Micotică
[x] b) Parazitară
[ ] c) Bacilară
[ ] d) Virală
[ ] e) Provocată de protozare
23. CM Starea adultă a viermelui cestod Taenia echinococcus granulosus trăieşte şi se dezvoltă în intestinul, exceptând intestinul
[ ] a) Cainelui
[x] b) Omului
[ ] c) Vulpii
[x] d) Bovinelor
[ ] e) Lupului
24. CM Starea larvară (tumorală) a viermelui cestod Taenia echinococcus granulosus se dezvoltă în viscerele, exceptând viscerele
[ ] a) Porcinelor
[x] b) Vulpii
[ ] c) Rozătoarelor
[ ] d) Omului
[x] e) Cainelui
25. CS Care este calea principală de infestare în hidatidoza pulmonară primară
[ ] a) Calea respiratorie
[x] b) Calea digestivă
[ ] c) Calea directă prin mucoase
[ ] d) Calea directă prin muşcături
[ ] e) Calea directă prin tegumente
26. CM Echinococoză pulmonară secundară se produce pe
[ ] a) Cale enterogenă
[x] b) Cale bronhogenă
[x] c) Prin mucoase
[ ] d) Pe cale hematogenă
27. CS În cazurile de infestare a organismului cu larva Taenia echinococcus granulosus plămânii se afectează în următoarele proporţii
[ ] a) 5-10%
[ ] b) 15-20%
[x] c) 25-30%
[ ] d) 35-50%
[ ] e) 60-80%
28. CS Care dintre cele enumerate reprezintă elementele structurale proprie ale chistului hidatic pulmonar, exceptând
[ ] a) Membrana chitinoasă
[x] b) Adventiţia
[ ] c) Membrana proligeră
[ ] d) Scolecşii
[ ] e) Veziculele-fiice
29. CS Lichidul hidatic conţine următoarele substanţe şi formaţiuni, exceptand
[ ] a) Substanţe albuminoide
[ ] b) Glucide şi enzime glicolitici
[x] c) Embrionul exacant (oncosfera)
[ ] d) Scolecşii
[ ] e) Vezicule-fiice, scolecşii
30. CS Care din indicii enumeraţi ale hemogramei sunt caracteristici pentru hidatidoza pulmonară necomplicată
[ ] a) Leucocitoza
[x] b) Eozinofilia
[ ] c) Bazofilia
[ ] d) Limfopenia
[ ] e) Monocitoza
31. CS Care este cel mai frecvent simptom in chistul hidatic pulmonar necomplicat
[ ] a) Durerea toracică
[ ] b) Urticaria
[x] c) Tusea
[ ] d) Febra
[ ] e) Hemoptizia
32. CS Care din complicaţii chistului hidatic pulmonar se asociază cu şoc anafilactic
[ ] a) Ruperea în bronhie
[ ] b) Supuraţia
[x] c) Ruperea în cavitatea pleurală
[ ] d) Ruperea în bronhie cu aspiraţie în plămânul sănătos
[ ] e) Hemoragia
33. CM În care din următoarele situaţii în chistul hidatic este indicată rezecţia pulmonară
[ ] a) Chistul hidatic cu ruperea in bronhie
[x] b) Chistul hidatic suportat cu pioscleroza pulmonară
[x] c) Chistul hidatic cu stenoze bronşice cu lipsa condiţiilor de reexpansionare a parenchimului
[ ] d) Chistul hidatic rupt în cavitatea pleurală
[ ] e) Chistul hidatic necomplicat
34. CM În care situaţii enumerate ale echinococozei pulmonare tratamentul chimioterapeutic cu derivaţii benzilmidozolici se practica ca metoda unică
[ ] a) Chistul hidatic rupt în cavitatea pleurală
[x] b) Chistul hidatic de dimensiuni mici
[x] c) Hidatidoza pulmonară difuză bilaterală
[ ] d) Hidatidoza pulmonară şi hepatică
[x] e) Boli concomitente decompensate
35. CM Care din afirmaţiile enumerate se referă la chisturile aeriene pulmonare
[x] a) Apar ca urmare a unor antecedente patologice
[ ] b) Au înveliş bronşic
[x] c) Apar la o vârstă mai mare
[ ] d) Se depistează în sechestraţiile pulmonare intralobare
[x] e) Se caracterizează prin caracterul schimbător al imaginilor radiologice
36. CM Care din afirmaţiile enumerate sunt adresate pneumotoraxului spontan primitiv (idiopatic)
[x] a) Este o urgenţa medico-chirurgicală
[ ] b) survine pe leziuni preexistente
[x] c) apare brusc
[x] d) de regulă, fără o cauză cunoscută anterior
[ ] e) se depistează preponderent la copii
37. CM Care sunt condiţiile principale pentru survenirea pneumotoraxului spontan
[x] a) Existenţa unui loc de minimă rezistenţa
[ ] b) Virsta
[x] c) Intervenţia unui element declanşator (efort fizic, tuse)
[ ] d) Existenţa bolilor asociate
[ ] e) Sexul
38. CM Care metodă de investigaţie din cele enumerate nu se va efectua imediat după momentul acut al pneumotoraxului spontan
[ ] a) Radiografia de cadru şi tomografia
[ ] b) Investigaţiile cu radionuclizi
[x] c) Bronhografia
[ ] d) Toracoscopia
[x] e) Fistulografia
39. CM Complicaţiile cele mai frecvente ale pneumotoraxului nerezolvat sunt
[ ] a) Hemoragie
[x] b) Empiemul pleural
[ ] c) Cancerizarea cavităţii pleurale
[ ] d) Tuberculizarea cavităţii pleurale
[x] e) Cronicizarea
40. CM Tratamentul conservator în pneumotoraxul spontan acut este indicat în următoarele situaţii, exceptând
[ ] a) Pneumotoraxul benign
[ ] b) Pneumotoraxul închis
[ ] c) Pneumotoraxul de volum mic (15-20%)
[x] d) Piopneumotoraxul
[x] e) Pneumotoraxul deschis cu fistulă bronşică importantă
41. CS Factorul etiologic (mecanismul) principal in dezvoltarea abcesului şi gangrenei pulmonare este
[x] a) factorul bronhogen
[ ] b) traumatismele
[ ] c) boala bronşiectactică
[ ] d) emboliile septice
[ ] e) răspândirea infecţiei din focare purulente din vecinătate
42. CS Cauza principala in dezvoltarea gangrenei pulmonare este
[ ] a) reactivitatea imunologica scăzuta
[ ] b) virsta înaintata a pacientului
[ ] c) bolile concomitente
[ ] d) flora microbiană
[x] e) reactivitatea imunologică scăzuta şi flora microbiana
43. CS Care flora microbiana mai frecvent provoacă declanşarea gangrenei pulmonare
[ ] a) protozoarele
[ ] b) fungii
[ ] c) flora microbiana aeroba gram-pozitiva
[ ] d) flora microbiana aeroba gram-negativa
[x] e) flora microbiana anaeroba neclostridiană
44. CS Care este localizarea mai frecvente a abceselor pulmonare prin aspiraţie
[ ] a) segmentele bazale anterioare ale lobilor inferiori
[ ] b) segmentele laterale ale lobilor inferiori
[ ] c) segmentele apicale ale lobilor superiori
[ ] d) segmentele anterioare ale lobilor superiori
[x] e) segmentele posterioare ale plămânilor (preponderent lobii superior)
45. CM Abcesele de origine bronhogenică în majoritatea cazurilor sunt
[ ] a) multiple
[ ] b) periferice
[x] c) solitare
[x] d) centrale
[ ] e) bilaterale
46. CM Abcesele pulmonare secundare unor embolii septice sunt
[ ] a) centrale
[x] b) multiple
[x] c) periferice
[ ] d) solitare
[x] e) bilaterale
47. CM Care sindrom se diminuează în faza a două a abcesului pulmonar acut
[ ] a) hemoptizia
[ ] b) tusea
[ ] c) expectoraţie
[x] d) dispneea
[x] e) intoxicaţia septico-purulenta
48. CS Sindromul fizic caracteristic pentru faza I a abcesului pulmonar este
[ ] a) sindromul de hiperinflatie pulmonara
[x] b) sindromul de condensare pulmonara
[ ] c) devierea mediastinului contralateral
[ ] d) sindromul fizic cavitar
[ ] e) sindromul de revărsat pleural
49. CS Sindromul fizic caracteristic pentru faza a doua a abcesului pulmonar acut
[ ] a) sindromul de hiperinflaţie pulmonară
[ ] c) devierea mediastinului contralateral
[x] d) sindromul fizic cavitar
[ ] e) sindromul de revărsat pleural
50. CS Care metoda paraclinică de diagnostic este mai informativa in faza I a abcesului pulmonar acut
[ ] a) scanarea cu radionuclizi
[ ] b) bronhoscopia
[x] c) tomografia asociata cu puncţie transtoracală
[ ] d) ultrasonografia
[ ] e) bronhografia
51. CM Cea mai informativă metodă de diagnostic în faza a II a abcesului pulmonar acut este
[ ] a) angiopulmonografia
[x] b) radiografia de ansamblu în doua proiecţii
[x] c) scanarea cu radionuclizi
[ ] d) tomografia
[ ] e) ultrasonografia
52. CS Imaginea radiologica caracteristica pentru gangrena pulmonara este
[ ] a) condensarea plămânului
[ ] b) sindromul de hiperinflatie
[ ] c) formaţiunea cavitară solitară
[ ] d) imaginea lichidiana plina bine delimitată
[x] e) opacitatea pulmonara răspândită cu focare de destrucţie /fagure de albină/
53. CS Cu care forma a empiemului inchistat diagnosticul diferenţial a abcesului pulmonar este mai dificil
[ ] a) empiem apical
[ ] b) empiem mediastinal
[x] c) empiem interlobar cu fistula bronşică
[ ] d) empiem parietal
[ ] e) empiem supradiafragmal
54. CS Cu care dintre formaţiunile cavitare ale toracelui diagnosticul diferenţial al abcesului pulmonar este mai dificil de efectuat
[ ] a) cancerul pulmonar forma atipică
[ ] b) tuberculoza pulmonara forma excavată
[x] c) chist supurat cu fistulă bronşică
[ ] d) boala bronşiectatică
[ ] e) abcesul mediastinal
55. CS Complicaţia cea mai frecventa a abcesului piogen pulmonar acut
[ ] a) generalizarea procesului septico-purulent cu abcese la distanţă
[x] b) piopneumotoraxul
[ ] c) hemoragia
[ ] d) mediastenita acută
[ ] e) afectarea plămânului sănătos
56. CM Metodele principale de tratament ale abceselor şi gangrenei pulmonare sunt
[x] a) corecţia metabolismului hidro-salin
[x] b) antibioticoterapia
[x] c) dezintoxicaţia
[x] d) asanarea locala a focarului purulent
[ ] e) imunocorecţia activă
57. CM Care din cauzele enumerate conduc la cronicizarea abcesului pulmonar
[x] a) tratamentul consevator intirziat
[x] b) terapia antibacteriană defectuoasă
[ ] c) localizarea apicală a abcesului
[x] d) terapia de detoxifiere neadecvată
[x] e) abcesul pulmonar voluminos cu sechestre, asanat defectuos
58. CM Care din complicaţiile enumerate apar mai frecvent în perioada precoce la bolnavii operaţi pentru supuraţii parenchimatoase pulmonare
[ ] a) bronhospasmul
[ ] b) plămânul de stres
[x] c) atelectaziile
[x] d) sindromul de încărcare bronşica
[ ] e) bronhopneumoniile
59. CM Care din următoarele afirmaţii, referitoare la structura anatomică a plămânilor, nu este corecta
[ ] a) plămânul stâng este alcătuit din doi lobi
[ ] b) plămânul drept este alcătuit din trei lobi
[x] c) plămânul stâng este alcătuit din trei lobi
[x] d) plămânul drept este alcătuit din doi lobi
[ ] e) plămânul drept are lob mediu
60. CM Locul de plecare al arterelor bronşice este
[ ] a) artera pulmonară
[x] b) arterele intercostale
[ ] c) artera axilară
[x] d) artera subclavia
[x] e) aorta
61. CS In stenoza aterosclerotica a arterei carotide interne tratamentul de ales consta in
[x] a) trombendarterectomie
[ ] b) rezecţie cu anastomoza termino-terminala
[ ] c) by-pass
[ ] d) ligaturarea arterei corotide interne
[ ] e) administrarea agenţilor antitrombocitari
62. CS Tratamentul fistulelor artero-venoase consta în
[x] a) excizia fistulei cu restabilirea continuităţii vaselor
[ ] b) ligaturarea arterei distale de fistula
[ ] c) amputaţia membrului
[ ] d) ligaturarea venei distale de fistula
[ ] e) tratament exclusiv medicamentos
63. CM Schimbările trofice condiţionate de ischemia cronica includ următoarele
[x] a) scăderea parului
[x] b) modificările unghiilor
[x] c) atrofia pielei
[x] d) atrofia musculaturii
[ ] e) osteoporoza
64. CS Emboliile arteriale se fixează mai des la nivelul
[ ] a) bifurcaţiei aortice
[ ] b) arterei iliace comune
[x] c) arterei femurale comune
[ ] d) vaselor cerebrale
[ ] e) arterei poplitee
65. CS Ce afirmaţie referitoare la particularităţile maladiei Burger este incorecta
[ ] a) se întâlneşte mai frecvent la bărbaţi
[ ] b) se observa intre 20 şi 40 ani
[ ] c) este însoţita de claudicatie intermitenta
[ ] d) este în raport strâns cu fumatul
[x] e) prezintă o forma deosebita de ateroscleroza
66. CS Claudicatia intermitenta, ca urmare a aterosclerozei avansate a arterelor iliace externe, este mai eficient tratat prin
[ ] a) simpatectomie lombară
[ ] b) gimnastica efectuata zilnic
[x] c) by-pass
[ ] d) vasodilatatoare
[ ] e) rezecţia segmentului afectat cu anastomoza
67. CS La apariţia trombozei acute arteriale al membrilor contribuie
[ ] a) cardioscleroza aterosclerotica
[ ] b) endocardita septica
[ ] c) viciul mitral reumatic
[x] d) ateroscleroza obliterantă al vaselor membrilor inferioare
[ ] e) toate cele enumerate mai sus
68. CS Date despre starea arterelor magistrale distal de locul emboliei putem obţine la
[ ] a) capilaroscopie
[ ] b) examenul obiectiv
[ ] c) examinare radionuclida
[x] d) dopplerografie
[ ] e) toate cele menţionate mai sus
69. CS Operaţia de baza, efectuată în embolia arterii femurale este
[ ] a) dilatare renghenoendovasculara
[ ] b) trombintimectomia
[x] c) embolectomia
[ ] d) profundoplastia
[ ] e) by-passul
70. CM Care din afirmaţiile următoare este corectă
[ ] a) mediastinul posterior conţine: traheia, esofagul, nervii vagi, venele azygos şi hemiazygos, ganglionii limfatici
[x] b) în mediastinul superior se află: segmentele proximale ale traheii, esofadului şi timusului: cârja aortei cu ramurile ei, canalul toracic limfatic
[x] c) în mediastinul posterior sunt situate: esofagul, segmentul toracic descendent al aortei; canalul toracic limfatic, nervii simpatici şi parasimpatici, ganglioni limfatici
[x] d) în mediastinul mediu se află: pericardul, inima, bifurcaţia traheii şi bronhiile principale, arterele şi venele pulmonare, ganglionii limfatici ai bifurcaţiei traheii
[ ] e) în mediastinul anterior între pericard şi stern, sunt situate: timusul, nervii vagi, canalul limfatic toracic, esofagul
71. CM Care din metodele de investigaţii enumerate se folosesc pentru aprecierea localizării tumorilor şi chisturilor în mediastin
[x] a) metodele radiologice
[x] b) biolocaţia ultrasonoră
[x] c) rezonanţa magnetică nucleară
[x] d) metodele instrumentale de diagnostic
[ ] e) investigaţiile morfologice
72. CS Pentru diagnosticarea tumorilor şi chisturilor mediastinului se folosesc următoarele metode radiologice, exceptând
[ ] a) radioscopia şi radiografia în două proiecţii
[ ] b) tomografia
[ ] c) pneumomediastinografia
[ ] d) angiografia
[x] e) urografia cistoscopică
73. CS Care din metodele de investigaţii enumerate confirmă histogeneza tumorilor mediastinului
[ ] a) rezonanţa magnetică nucleară
[ ] b) tomografia computerizată
[ ] c) mediastinografia
[x] d) examenul morfologic
[ ] e) pneumomediastinigrafia
74. CS Tumorile mediastinului de origine embrionară sunt următoarele, exceptând
[ ] a) chisturile dermoide şi teratoamele
[ ] b) seminoamele primitive
[x] c) tumorile benigne şi maligne din mezenhim
[ ] d) corioepiteliomul primitiv
[ ] e) cordomul
75. CS Chisturi ale mediastinului de origine embrionara sunt următoarele, exceptind
[ ] a) chisturi mezoteliale pleuro-pericardiace
[ ] b) chisturi bronhogenice
[ ] c) chisturi gastro-enterogene
[ ] d) chisturi paraesofagiene
[x] e) meningocelul
76. CM Tumori dezvoltate pe seama ţesuturilor mediastinale adulte sunt următoarele, exceptind
[x] a) tumori din ţesutul conjunctiv
[x] b) tumori neurogene
[x] c) tumori din ţesut adipos celular
[x] d) tumori ganglionare
[x] e) tumori din vasele sanguine şi limfatice
77. CM Tumori şi chisturi mediastinale primitive sunt următoarele, exceptand
[ ] a) tumori timice
[x] b) meningocelul
[x] c) chistul hidatic
[x] d) tumori metastatice
[ ] e) maladia Hodjkin
78. CS Complicaţia cea mai frecventa a chisturilor primitive mediastinale este
[ ] a) degenerarea malignă
[ ] b) comprimarea organelor învecinate
[ ] c) hemoragie
[ ] d) perforaţia
[x] e) inflamaţia şi supuraţia
79. CM Contraindicaţiile absolute pentru intervenţia chirurgicală în tumorile maligne mediastinale sunt următoarele
[x] a) metastaze la distanţă
[x] b) sindromul venei cave superioare
[x] c) paralizie laringiana stabilă (persistentă)
[ ] d) disfagie
[ ] e) sindromul doloric
80. CS Care afirmaţie este corecta în atitudinea tacticei de tratament a tumorilor benigne şi chisturilor mediastinale
[ ] a) supraveghere in dinamica
[x] b) tratamentul chirurgical
[ ] c) tratamentul radioterapeutic
[ ] d) chimioterapia
[ ] e) tratamentul combinat
81. CS Cea mai eficace metodă de tratament în tumorile maligne neganglionare a mediastinului este următoarea
[ ] a) tratamentul chirurgical
[ ] b) tratamentul radioterapeutic
[ ] c) tratamentul chimioterapeutic
[ ] d) tratamentul radioterapeutic şi chimioterapeutic
[x] e) tratamentul combinat: chirurgical şi chimioterapeutic
82. CS Metoda de baza (principala) în tratamentul limfoamelor maligne primitive ale mediastinului este următoarea
[ ] a) tratamentul chirurgical
[ ] b) tratamentul radioterapeutic
[ ] c) tratamentul chimioterapeutic
[ ] d) tratamentul chirurgical şi chimioterapeutic
[x] e) tratamentul combinat: chimioradioterapeutic
83. CM Emfizemul mediastinului poate fi provocat de următoarele cauze
[x] a) ruptura traheei
[x] b) ruptura esofagului
[x] c) ruptura bronşiilor
[ ] d) ruptura stomacului
[ ] e) ruptura pericardului
84. CS Care din metodele paraclinice de diagnostic în mediastinita acută purulentă sunt cele mai informative
[ ] a) ultrasonografia
[ ] b) investigaţiile de laborator
[x] c) metodele radiologice
[ ] d) bronhoscopia
[ ] e) pneumoperitoneum
85. CM Care din sindroamele şi simptoamele enumerate sunt caracteristice pentru mediastinita acută
[x] a) Dureri retrosternale
[x] b) Dureri interscapulare
[x] c) Disfagie
[x] d) Dereglări respiratorii
[x] e) Instabilitatea hemodinamicei
86. CM Care sunt părţile musculare ale diafragmului
[x] a) Lombară
[x] b) Costală
[ ] c) Lombo - costală
[x] d) Sternală
[ ] e) Sterno-costală
87. CM Enumeraţi părţile slabe ale diafragmului
[x] a) Fisura Larrey
[x] b) Fisura Morgani
[x] c) Fisura Bohdalec
[ ] d) Triunghului lui Paimerov
[x] e) Hiatus aorticus
88. CM Tabloul clinic al unei rupturi totale de diafragm include
[x] a) Semnele insuficienţei respiratorii
[x] b) Semnele insuficienţei cardiace
[x] c) Semnele migrării organelor cavităţii abdominale în cavitatea toracică
[ ] d) Semnele insuficienţei renale
[x] e) Semnele de hemoragie
89. CM Ruptura posttraumatică de diafragm cel mai des se asociază cu traumatismul următoarelor organe
[x] a) Splina
[x] b) Ficatul
[ ] c) Esofag
[x] d) Stomac
[x] e) Colonul transvers
90. CS Lungimea colonului constituie
[ ] a) 50 cm
[ ] b) 80 cm
[x] c) 150 cm
[ ] d) 200 cm
[ ] e) 300 cm
91. CS Sursa arterială pentru colonul drept este
[ ] a) artera mezenterică inferioară
[x] b) artera mezenterică superioară
[ ] c) artera renală dreaptă
[ ] d) artera ileacă externă dreaptă
[ ] e) artera ileacă internă dreaptă
92. CS Inervaţia simpatică a colonului drept provine din
[ ] a) plexul hipogastric
[x] b) plexul mezenteric superior
[ ] c) nervii vagi
[ ] d) simpaticul lombar
[ ] e) nici una din cele de mai sus
93. CM Care din următorii sunt factori de risc pentru cancerul de colon
[x] a) polipoza rectocolonică familială
[x] b) bolile colonice inflamatorii
[x] c) diverticuloza colonică
[ ] d) colecistectomia
[x] e) ureterosigmoidostomia
94. CM Diseminarea cancerului de colon se poate face prin
[x] a) invazia de vecinătate
[x] b) limfatice
[x] c) diseminare hematogenă
[x] d) diseminare lumenală
[x] e) diseminare perineurală
95. CM Care din următoarele explorări paraclinice sunt utilizate pentru diagnosticul cancerului de colon
[ ] a) anuscopia
[x] b) irigografia
[ ] c) tranzitul baritat
[x] d) colonoscopia
[ ] e) rezonanţa magnetică nucleară
96. CM Care din următoarele explorări paraclinice sunt utilizate pentru determinarea stadiului evolutiv al unui neoplazm de colon
[x] a) ecografia abdominală
[x] b) tomografia computerizată
[x] c) rezonanţa magnetică nucleară
[ ] d) ECG
[x] e) radiografia pulmonară
97. CM Care din următoarele constituie complicaţii frecvente ale cancerului de colon
[x] a) ocluzia
[x] b) sindromul de malabsorbţie
[x] c) perforaţia
[x] d) hemoragia
[ ] e) septicemia
98. CM Care din următoarele metode sunt folosite în tratamentul cancerului de colon
[x] a) intervenţia chirrurgicală
[x] b) radioterapia
[x] c) chimioterapia
[x] d) imunoterapia
[ ] e) imunosupresia
99. CM Care din următoarele constituie obiective majore ale intervenţiei chirurgicale în cancerul de colon
[x] a) îndepărtarea leziunii
[ ] b) refacerea tranzitului colic
[x] c) tratamentul complicaţiilor (stenoză, perforaţii)
[ ] d) evaluarea leziunilor hepatice
100. CM Care din următoarele metode în chirurgia cancerului de colonau fost introduse în ultimii ani
[ ] a) disecţia şi îndepărtarea ganglionilor limfatici
[x] b) suturile mecanice
[ ] c) circulaţia extracorporală
[x] d) rezecţiile laparoscopice
[ ] e) endoscopia intraoperatorie
101. CM Care din următoarele antibiotice sunt utilizate pentru pregătirea preoperatorie a colonului
[x] a) cefalosporinele
[ ] b) gentamicina
[x] c) metronidazol
[ ] d) ampicilină
[ ] e) cloramfenicolul
102. CM Care din următoarele principii stau la baza intervenţiei radicale pentru cancerul de colon drept
[x] a) rezecarea colonul drept în întregime (hemicolectomie dreaptă)
[x] b) refacerea tranzitului se efectuează prin ileotranzverzostomie
[x] c) concomitent se rezecă pediculii vasculoşi şi limfoganglionii regională
[ ] d) refacerea tranzitului se efectuează, de obicei, al doilea timp
[ ] e) ablaţia ganglionilor de la originea arterei mezenterice superioare este obligatorie
103. CS Dilatarea toxică acută a colonului poate să evolueze în următoarea patologie
[ ] a) diverticuloza colonului
[ ] b) polipoza familială difuză
[x] c) rectocolita ulceroasă nespecifică
[ ] d) colita ischemică
[ ] e) colita spastică
104. CS Din care complicaţiile enumerate mai jos nu-i caracteristică pentru colita ulceroasă nespecifică
[x] a) fistulele intestinale interne
[ ] b) perforaţia colonului
[ ] c) hemoragia intestinală
[ ] d) malignizarea
[ ] e) dilatarea toxică a colonului
105. CS In tratamentul conservativ al rectocolitei ulceroase nespecifice totul e corect, exceptind
[ ] a) preparatele antibacteriale din grupa Salazopirinei
[ ] b) hormonii steroizi
[ ] c) preparatele antidiareice
[ ] d) nutriţia parenterală
[x] e) antibioticoterapia
106. CS în maladia Crohn pot evalua toate complicaţiile enumerate, cu excepţia
[ ] a) hemoragia intestinală
[ ] b) fistulele intestinale interne
[ ] c) plastroanele intraperitoneale
[ ] d) stricturile intestinului
[x] e) polipoza colonului
107. CS Schimbări ale mucoasei colonului sub forma "pietrelor de pavaj" pot fi depistate la bolnavii cu
[ ] a) colită ulceroasă nespecifică
[ ] b) polipoză adenomatoasă familială
[x] c) maladia Crohn
[ ] d) colită ischemică
[ ] e) boala Hirshprung
108. CS Care este complicaţia cea mai frecventă a unui diverticul Meckel
[x] a) divetriculita
[ ] b) ocluzia intestinală
[ ] c) malignizarea
[ ] d) hernia Litre strangulată
[ ] e) hemoragia digestivă
109. CS In infarctul intestino-mezenteric sunt adevarate urmatoarele afirmaţii, cu excepţia
[ ] a) durere periombilicala violenta
[ ] b) vărsături
[ ] c) stare generală alterată
[ ] d) colaps precoce
[x] e) zgomote peristaltice hiperactive
110. CS Care este excepţia clinică cea mai frecventă în tumorile intestinului subtire
[ ] a) hemoragia digestivă
[ ] b) perforaţia
[ ] c) tumora palpabilă
[x] d) ocluzia intestinală
[ ] e) tulburările dispeptice
111. CS Ce tratament este indicat în complicaţiile bolii Crohn
[ ] a) antibiotice
[ ] b) salozopirină
[x] c) tratament chirurgical
[ ] d) metronidazol
[ ] e) radioterapie
112. CS Prezenţa unui diverticol Meckel intr-un sac hernial se numeşte
[x] a) hernie Littre
[ ] b) hernie Richter
[ ] c) hernie Spiegel
[ ] d) hernie Morgany
[ ] e) hernie Gardner
113. CS Cea mai frecventă indicaţie pentru tratament operator in boala Crohn o constituie
[ ] a) evoluţia indelungată a bolii
[ ] b) recidiva ordinară
[x] c) ocluzia intestinală
[ ] d) fistulele externe
[ ] e) hemoragiile digestive masive
114. CS Care este localizarea cea mai frecventă a tumorilor carcinoide
[ ] a) intestinul subţire
[x] b) apendicele vermicular
[ ] c) colonul
[ ] d) rectul
[ ] e) stomacul
115. CS Tratamentul de elecţie în tumorile carcinoide intestinale este
[ ] a) radioterapia
[ ] b) chimioterapia
[ ] c) combinarea chimioterapiei şi radioterapiei
[ ] d) chirurgia urmata de radioterapie
[x] e) rezecţia intestinală
116. CM Tabloul clinic al ocluziei intestinale include următoarele semne clinice
[x] a) durere abdominală colicativă
[x] b) vărsături
[x] c) oprirea tranzitului de gaze
[x] d) meteorism abdominal
[x] e) zgomote hidroaerice
117. CM Examenul radiografic pe gol al abdomenului în ocluzia intestinală mecanică poate arăta următoarele
[x] a) distensia gazoasă a intestinului subţire
[x] b) nivele hidroaerice
[ ] c) pneumoperitoneu
[ ] d) aerobilie
[ ] e) ştergerea umbrei psoasului
118. CM În ocluzia intestinală mecanică deshidratarea este determinată de următoarele cauze
[x] a) acumulării de lichid în intestin
[x] b) pierderii ionilor de sodiu
[x] c) vărsăturilor
[x] d) transvazării apei în cavitatea peritoneală
[ ] e) pierderii ionilor de clor
119. CM În embolia arterei mezenterice superioare se găsesc următoarele semne clinice
[x] a) semne funcţionale de ocluzie
[x] b) semne generale de hemoragie
[ ] c) vărsături rare
[ ] d) meteorism
[x] e) tumefacţie mată cu contur şters
120. CM Care din următoarele cauze pot determina un ileus paralitic
[ ] a) fitobezoarii
[x] b) colica renală
[x] c) peritonita
[ ] d) volvulusul
[x] e) supuraţia retroperitoneală
121. CM Ce semne radiologice se întîlnesc în ocluzia ileală
[x] a) imagine hidroaerică unică periombilicală
[ ] b) imagini aerice periferice
[x] c) nivele sub formă de arcuri orizontale
[ ] d) contur boselat
[ ] e) distensia cadrului colic
122. CM Ce afirmaţii referitoare la infarctul intestinomezenteric sunt adevărate
[x] a) tabloul clinic este dominat de durere
[ ] b) durerea porneşte din regiunea lombară
[ ] c) pulsul este frecvent şi TA este crescută
[ ] d) abdomenul este suplu cu matitate pe flancuri
[x] e) la auscultaţia abdomenului nu se înregistrează zgomote
123. CM Diverticulul Meckel poate să
[x] a) conţină ţesut ectopic gastric
[x] b) determine hemoragie digestivă
[x] c) conţină tumoră carcinoidă
[x] d) determine ocluzie intestinală
[x] e) ajungă într-un sac de hernie inguinală
124. CM Cele mai folosite operaţii în boala Crohn sunt
[x] a) derivaţii externe
[x] b) bypas cu excluderea segmentului afectat
[x] c) rezecţii intestinale limitate
[ ] d) rezecţii întinse de intestin subţire
[ ] e) colectomie totală
125. CM Ce semne clinice nu confirmă ocluzia mecanică a intestinului subţire
[ ] a) vărsături precoce
[ ] b) absenţa meteorismului
[ ] c) alterarea stării generale
[x] d) sindrom Koning
[x] e) contractură musculară
126. CS Complicaţiile chistului hidatic hepatic sunt următoarele exceptând
[ ] a) ruptura în pleură, bronhii
[ ] b) ruptura în cavitatea peritoneală
[ ] c) fisurare în căile biliare
[x] d) pileflebita
[ ] e) supuraţia
127. CS Ce afirmaţie referitoare la chistul hidatic hepatic este incorectă
[ ] a) este adesea unic
[x] b) este mai frecvent situat în lobul stâng hepatic
[ ] c) serologia pentru hidatidoză este adesea pozitivă
[ ] d) se poate erupe in căile biliare, pleură, cavitatea abdominală
[ ] e) intervenţia chirurgicală este obligatorie
128. CM Indicaţiile echinococcectomiei deschise sunt
[x] a) supuraţia chistului hidatic hepatic
[ ] b) calcificarea chistului hidatic hepatic
[x] c) prezenţa unei fistule biliare
[x] d) situaţie anatomică a chistului nefavorabilă pentru bolnav şi chirurg
[ ] e) prezenţa cirozei hepatice
129. CS Cea mai frecventă tumoră benignă a ficatului este reprezentată de
[ ] a) lipomul hepatic
[x] b) hemangiomul hepatic
[ ] c) chistadenoamele hepatice
[ ] d) leiomioame hepatice
[ ] e) fibroame hepatice
130. CS Ce afirmaţie referitoare la echinococcoza alveolară hepatică este adevărată
[ ] a) se traduce ecografic printr-o imagine chistică unică
[x] b) este transmisă in special prin intermediul vulpilor
[ ] c) se întâlneşte mai ales in Moldova si sudul Ucrainei
[ ] d) este determinată de Echinococcus granulosus
[ ] e) tratamentul chirurgical constă în capitonajul chistelor
131. CS Una din afirmaţiile ce se referă la chistul hepatic neparazitar este incorectă
[x] a) are debut acut
[ ] b) poate fi posttraumatic
[ ] c) adesea este asimptomatic
[ ] d) puncţia ecoghidată este soluţia optimă de tratament
[ ] e) pot surveni unele complicaţii evolutive
132. CS Tratamentul de elecţie în chistul hidatic hepatic este
[ ] a) chimioterapia
[x] b) chirurgical
[ ] c) terapie actinică
[ ] d) hormonoterapia
[ ] e) antibioticoterapia
133. CM Referindu-ne la echinococcoza alveolară a ficatului, prezentaţi care din afirmaţii sunt false
[ ] a) are o evoluţie lentă
[ ] b) diagnosticul întâmpină dificultăţi
[x] c) este o tumoră malignă
[ ] d) are creştere invazivă şi prognostic sumbru
[x] e) puncţia-lavaj peritoneal este soluţia optimă de tratament
134. CM În caz de hematom gigant subcapsular, fără ruptura ficatului pot fi practicate
[x] a) puncţia şi evacuarea hematomului
[x] b) incizia capsulei şi evacuarea hematomului
[x] c) evacuarea hematomului şi diatermocoagularea zonei hepatice respective
[ ] d) drenajul cavităţii peritoneale
[ ] e) abţinere de la orice manevre şi închiderea cavităţii abdominale
135. CM Prezentaţi care din afirmaţii, referitoare la hemobilie, sunt false
[x] a) colică hepatică
[x] b) icter
[ ] c) hemoragie în tractul digestiv
[x] d) hepatomegalie
[ ] e) melenă
136. CS Care afirmaţie, referitoare la tumorile benigne hepatice sunt corecte
[x] a) evoluţie lentă
[ ] b) au indicaţii absolute pentru intervenţie chirurgicală
[ ] c) sunt mai frecvente la femei
[ ] d) frecvent se complică cu fistulă biliară
[ ] e) frecvent apare melenă
137. CS Lichidul hidatic al unui chist ne complicat are următoarele caracteristici
[x] a) este limpede, incolor, inodor, cu densitate de 1008-1015 şi pH 6,7-7,2
[ ] b) este limpede, de culoare gălbuie, cu miros fad, cu densitate de 1016-1020
[ ] c) este tulbure, inodor, cu densitate de sub 1007
[ ] e) este tulbure, cu miros de coli
138. CM Care sunt principalele efecte adverse ale Escazolului
[x] a) leucopenie
[ ] b) insuficienţă renală
[ ] c) aritmie cardiacă
[x] d) creşterea reversibilă a aminotransferazelor
[ ] e) nu are efecte adverse
139. CM Tratarea chirurgicală a cavităţii perichistice constă în
[x] a) drenajul cavităţii perichistice cu un tub de dren
[x] b) capitonajul cavităţii restante
[x] c) închiderea fără drenaj a cavităţii restante
[x] d) anastomoze chisto-digestive
[ ] e) puncţia - lavaj peritoneal
140. CS Rezecţia marginală hepatică este indicată în hidatidoza hepatică în următoarele situaţii
[ ] a) în toate chistele hidatice indiferent de stadiul lor evolutiv
[ ] b) în chistul hidatic supurat cu pioscleroză hepatică
[ ] c) în chistul hidatic hepatic complicat cu fistulă biliară
[ ] d) erupt în cavitatea abdominală
[x] e) în chistul hidatic hepatic marginal situat
141. CM Chisturile neparazitare ale ficatului pot beneficia de
[x] a) fenestrarea chistului
[x] b) rezecţie hepatică
[x] c) anastomoză chisto-digestivă
[ ] d) devascularizarea azigo-portală
[ ] e) şunt porto-sistemic transjugular
142. CM Care sunt cauzele hemobiliei
[x] a) trauma ficatului
[x] b) tumoarea ficatului în descompunere
[ ] c) litiaza biliară
[ ] d) sindromul Budd-Chiari
[ ] e) sindromul Mirizzi
143. CM Caracteristice pentru hemobilie sunt următoarele simptome
[ ] a) colica hepatică
[ ] b) icter
[x] c) hemoragia în tractul digestiv
[ ] d) hepatomegalie
[x] e) melenă
144. CM Pentru diagnosticul hemobiliei pot fi utile
[x] a) Fibroesogastroduodenoscopia (FEGDS)
[ ] b) Ecografia
[ ] c) Scintigrafia
[ ] d) Tomografie computerizată
[x] e) Angiografia selectivă
145. CM Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sistemele de irigare sanguină ale ficatului
[ ] a) venos în sistemul v.cava superioară
[x] b) arterial din ramurile trunchiului celiac.
[x] c) venos în sistemul v.cava inferioare
[x] d) venos din sistemul v.porta
[ ] e) arterial din ramurile aortei ascendente
146. CM în legătura cu guşa sporadică sunt adevărate următoarele afirmaţii
[x] a) Creştere de volum a tiroidei
[x] b) Normofuncţie tiroidiană
[ ] c) Apare la cca 20% din populaţia unei zone
[x] d) Apare mai frecvent la femei
[x] e) Se transmite autosomal recesiv
147. CM În evoluţia unei guşi sporadice pot apare următoarele complicaţii
[x] a) Compresiune pe structurile anatomice invecinate
[x] b) Hemoragii interstiţiale
[x] c) Tiroidita acută
[x] d) Hipertireodizare
[x] e) Degenerescenţa malignă
148. CM Indicaţii pentru tratamentul chirurgical al unei guşi sunt
[x] a) Eşecul tratamentului medical
[ ] b) Guşa parenchimatoasă difuză la debut
[x] c) Guşa hipertiroidizată
[x] d) Guşa nodulară
[x] e) Guşa suspectă de malignizare
149. CM În funcţie de situaţie pot fi utilizate următoarele tipuri de intervenţii chirurgicale în tratamentul unei guşi
[x] a) Tiroidectomia subtotală
[x] b) Lobectomia totală
[x] c) Tiroidectomia totală
[x] d) Lobectomia subtotală
[ ] e) Disecţia radicală a gâtului (radical neck dissection)
150. CS Imaginea scintigrafica adenomului toxic arată
[ ] a) Captare difuză şi omogenă a trasorului radioactiv
[ ] b) Captare difuză dar neomogenă a trasorului radioactiv
[ ] c) Captare în "tablă de şah"
[x] d) "Nodul fierbinte"
[ ] e) „Nodul rece"
151. CS Tratamentul cu iod radioactiv în tireotoxicoze are următoarele indicaţii
[x] a) Boala Basedow
[ ] b) Adenomul toxic
[ ] c) Asocierea hipertiroide - cancer tiroidian
[ ] d) Tirotoxicozele induse de administrarea de hormoni tiroidieni
[ ] e) Hipertioridii secundare tumorilor secundare tireotrope
152. CS Ce medicamente se folosesc în tratamentul tireotoxicozei
[ ] a) Mebendazol
[ ] b) Biseptol
[x] c) Mercazolil
[ ] d) Omeprazol
[ ] e) Ampicilina
153. CM Tratamentul medical adresat tireotoxicozei are următoarele obiective
[x] a) Corectarea tulburărilor de ritm şi tahicardiei
[x] b) Reducerea hipertiroidiei
[x] c) Prevenirea crizelor tireotoxice
[x] d) Sedarea centrilor cortico-diencefalo-hipofizari
[ ] e) Combaterea hiperparatiroidismului
154. CS La 24 ore după o tireoidectomie subtotală pentru tireotoxicoză, apare: agitaţie, stare prediliorioasă, tahicardie - 180 bat./min, aritmie, hipertermie. Va gândiţi:
[ ] a) Paralizie a recurenţilor
[ ] b) Hipertireoza
[ ] c) Hipoparatireoza
[x] d) Criza tireotoxică
[ ] e) Embolie gazoasă
155. CS Complicaţiile tiroidectomii includ următoarele, cu excepţie
[ ] a) Pareza de recurent
[ ] b) Mixedem
[ ] c) Criză tetanică
[ ] d) Criza tirotoxică
[x] e) Sindrom exoflatmic
156. CM Tireotoxicozăprezintă
[x] a) Sindromul cardiovascular, digestiv şi neuropsihic
[x] b) Are particularităţi neuropsihic, legate de etiologie, vârstă, asociere morbidă
[x] c) Suma manifestărilor clinice şi viscerale este consecinţă unui exces de hormoni tiroidieni
[ ] d) Suma manifestărilor clinice nu este consecinţa unui excess de hormoni tiroidieni
[ ] e) Toate enumerate sunt false
157. CM Manifestările crizei tirotoxice includ
[x] a) Hipertermie, tahicardie, hipertensiune
[ ] b) Termofobie, transpiraţii, parestezii
[x] c) Agitaţie, stare confuzională, vârsături
[ ] d) Exoftalmie, insomnie, atrofii musculare
[ ] e) Toate enumerate sunt false
158. CS Care din aceste afirmaţii sunt corecte
[ ] a) În tireoidită cronică Haşimoto se evidenţiază anticorpi antitiroglobulinici şi antimicrosomali
[ ] b) În boala Basedow se evidenţiază imunoglobulinele tireostimulatoare (LATS-P)
[ ] c) Tumorile benigne tirodiene sunt reprezentate de adenome
[ ] d) Timoma este o tumoră a timusului
[x] e) Toate afirmaţii sunt corecte
159. CS Ce afirmaţie referitor la denumirea adenomului toxic tiroidian este exactă
[ ] a) Este numit şi boala Graves-Basedow
[ ] b) Este numit guşa Hashimoto
[x] c) Este numit boala Plummer
[ ] d) Este numit guşa Riedel
[ ] e) Toate afirmaţiile sunt false
160. CS Factorii care declanşează apariţia crizei tirotoxice sunt
[ ] a) Suspendarea terapiei
[ ] b) Agresiuni infecţioase sau agresiuni neuropsihice
[ ] c) Intervenţii chirurgicale insuficient pregătite
[ ] d) Toate afirmaţiile sunt false
[x] e) Toate afirmaţiile sunt corecte
161. CM Ce afirmaţii referitor la tumorile benigne ale tiroidei sunt corecte
[x] a) Sunt reprezentate de adenome, sunt asimptomatice, se dezvoltă încet
[ ] b) Au debut acut cu evoluţie rapidă
[ ] c) Metastazarea este frecventă şi timpurie
[x] d) În 70% din cazuri apar ca noduli "reci" pe scintigramă
[ ] e) În 70% din cazuri apar ca noduli "calzi" pe scintigramă
162. CM Pentru diagnosticul unei guşi maligne preoperator sunt utile următoarele examinării
[x] a) Scintigrama tiroidiană
[ ] c) Metabolismul bazai
[ ] d) Indicii de iodcaptare
[x] e) Biopsie prin puncţie aspiraţie
163. CM Adevarate pentru neoplazia endocrină multiplă de tip I (MEN1) sunt adevărate următoarele afirmaţii
[x] a) Este compusă din tumori sau hiperplazii ale paratiroidelor, insulelor pancreatice şi hipofizei
[ ] b) Este compusă din tumori sau hiperplazii ale suprarenalelor, pancreasului şi hipofizei
[x] c) În cadrul MEN1 hiperparatiroidismul este cea mai comună manifestare (90-100%)
[x] d) Adenomul hipofizar pare a fi prezent la aproape toţi pacienţii cu MEN 1
[x] e) MEN 1 este o anomalie genetică autozomal dominantă
164. CS Ce afirmaţie referitor la ciroza hepatica este exacta
[ ] a) se asociază cu crize de hipoglicemie
[ ] b) ecografia nu precizează diagnosticul
[x] c) este cauza cea mai frecventa a hipertensiunii portale
[ ] d) apărarea musculara in hipocondrul drept este sugestiva pentru diagnostic
[ ] e) febra poate fi prezenta in 80% cazuri
165. CS Care din următoarele intervenţii chirurgicale se complica mai rar de encefalopatie hepatica
[ ] a) anastomoza porto-cava termino-lateral
[ ] b) anastomoza porto-cava latero-laterala
[ ] c) anastomoza spleno-renala proximala
[x] d) anastomoza spleno-renala distala (Warren)
[ ] e) anastomoza mezenterico-cava
166. CS Fibroscopia evidenţiază varice esofagiene gr. III care sângerează, mucoasă gastrică fără ulceraţii. La ce metodă de hemostază apelaţi mai întâi
[ ] a) ligatura varicelor esofagiene
[ ] b) rezecţia esofagului inferior cu anastomoză esogastrică
[x] c) tamponament cu sonda Blackmore, pituitrină intravenos
[ ] d) deconexiune azygo-portală
[ ] e) anastomoză spleno-renală
167. CS Care din afirmaţia prezentata mai jos, este eronata
[ ] a) ficatul poseda o dubla circulaţie
[ ] b) fluxul sanguin hepatic este de cca 1500 ml/min sau 25-30% din debitul cardiac in repaus
[ ] c) sistemul venos portal leagă 2 retele capilare
[ ] d) vena portă se formează prin unirea: venei mezenterice superioare, mezenterice inferioare si splenice
[x] e) axul venos-portocaval este bogat in valve ce determina modificările presionale în tot sistemul venos port
168. CM Pentru sindromul Baumgarten-Cruveilhier NU este caracteristic
[x] a) debut acut
[ ] b) recanalizarea venei portă, apariţia capului de meduză şi suflu specific la auscultaţie
[x] c) emfizem subcutanat
[x] d) coagulopatia
[x] e) respiraţia paradoxală
169. CS Cea mai sigură şi obiectivă metodă de diagnostic al hemoragiilor digestive superioare este
[x] a) fibroesofagogastroduodenoscopia
[ ] b) radiografia baritată
[ ] c) scintigrafia
[ ] d) angiografia
[ ] e) laparoscopia diagnostică
170. CS Ce metoda poate fi folosita in tratamentul hipertensiunii portale cirogene
[ ] a) drenajul Wirsungului
[ ] b) vagotomie tronculară
[ ] c) transplant lienal
[x] d) deconexiunea azygo-portală
[ ] e) splenopancreatectomie stângă
171. CS Cauza cea mai frecventa a hipertensiunii portale este
[ ] a) pericardita congestiva
[ ] b) sindromul Budd-Chiari
[x] c) ciroza hepatica cu baraj intrahepatic
[ ] d) cvadrifurcatia venei porte
[ ] e) tromboza venei lienale
172. CS Pentru aprecierea stării funcţionale hepatice la pacienţii cirotici cu sindrom de hipertensiune portală se foloseşte
[ ] a) scorul Ranson
[ ] b) indicele Algover
[ ] c) scorul Apgar
[x] d) criteriile Child
[ ] e) scorul Glasgow
173. CM Care din explorările de laborator sunt utile pentru stabilirea gravităţii hemoragiei variceale
[ ] a) testele de coagulare
[x] b) hemoglobina
[ ] c) trombocitele
[x] d) hematocritul
[x] e) eritrocitele
174. CM Condiţiile necesare pentru apariţia ascitei sunt
[ ] a) existenta sindromului de malabsorbţie
[ ] b) prezenta icterului
[x] c) prezenţa hipertensiunii portale cronice şi retenţia hidrosalina
[ ] d) prezenţa hipertensiunii portale acute asociata cu icter intermitent
[x] e) hipoalbuminemie
175. CM După care din următoarele intervenţii chirurgicale mai rar apare encefalopatia hepatica
[ ] a) anastomoza porto-cava termino-laterala
[ ] b) anastomoza porto-cava latero-laterala
[ ] c) anastomoza spleno-renala proximala
[x] d) anastomoza spleno-renala distala (Warren)
[x] e) anastomiza mezenterico-cavă
176. CM Indicaţi remediile eficiente pentru reducerea hipertensiunii portale
[ ] a) cimetidină
[x] b) octreotid
[ ] c) mercazolil
[ ] d) 5-ftoruracil
[x] e) pituitrină
177. CM Incidenţa complicaţiilor cauzate de tamponamentul cu sonda Blakemora al varicelor esofagiene sângerânde variază între da 4-9% complicaţii. Cea mai frecventa dintre ele sunt
[ ] a) ruptura esofagului
[ ] b) obturarea traheei
[x] c) necroza mucoasei esofagiene
[x] d) aspiraţia
[ ] e) mediastinită
178. CM Şunturile porto-sistemice non-selective sunt reprezentate de
[x] a) şuntul porto-cav termino-lateral
[x] b) şuntul porto-cav latero-lateral
[x] c) şuntul proximal spleno-renal
[ ] d) şuntul spleno-renal distal
[ ] e) şuntul porto-sistemic transjugular intrahepatic
179. CM Hipertensiunea portală cirogenă prezintă următoarele complicaţii, exceptând
[x] a) icterul
[ ] b) hemoragia varicială esofagiană
[ ] c) hemoragia digestivă inferioară
[x] d) exoftalmia
[ ] e) encefalopatia
180. CM Enumeraţi cauzele de sângerare digestivă în contextul hipertensiunii portale
[x] a) ruperea varicelor esofagiene
[x] b) gastropatia portal-hipertensivă
[ ] c) displazia epitelială esofagiană Barret
[x] d) ruperea hemoroizilor secundari
[x] e) ruperea varicelor gastrice fundice
181. CM Care din următoarele modalităţi terapeutice pot fi folosite în stoparea hemoragiei din varicele esofagiene rupte
[x] a) scleroterapia endoscopică
[ ] b) rezecarea esofagului toracic plus esofagoplastie
[x] c) sonda Sengstaken - Blakemore
[ ] d) vagotomia cu piloroplastia
[x] e) ligatura cu inele elastice
182. CM Criteriile clasificării Child de apreciere a stării funcţionale hepatice includ
[x] a) bilirubina şi albumina serică
[x] b) ascita, tulburările neurologice
[ ] c) transaminazele, ureea, protrombina
[ ] d) glicemia, transferaza
[x] e) starea de nutriţie
183. CM „Gura esofagului" este situată
[ ] a) la nivelul vertebrei a III cervicale
[x] b) la distanţa de 14-17 cm de la marginea anterioară a incizivilori superiori
[ ] c) la nivelul bifurcaţiei traheei
[ ] d) la distanţa de 10-12 cm de la marginea anterioară a incizivilor inferiori
[x] e) la nivelul vertebrei VI cervicale
184. CM Pentru sindromului Boerhaave sunt caracteristice
[x] a) ruptura postemică la nivelul esofagului distal
[x] b) mediastinită acută
[ ] c) defectul liniar de mucoasă în regiunea cardială cu hemoragie
[x] d) defansul muscular abdominal
[ ] e) prezenţa gazului sub diafragm la radiografia de panoramă a abdomenului
185. CM Semnele radiologice ale acalaziei cardiei sunt
[x] a) îngustarea esofagului la nivelul sfincterului inferior esofagian
[ ] b) îngustări segmentare localizate pe traiectul esofagului
[x] c) semnul „cozii de şoricel"
[x] d) dilatare suprastenotică în formă de „pâlnie" a esofagului
[x] e) lipsa sincronizării deschiderii sfencterului inferior esofagian cu deglutiţia
186. CM Tratamentul dilatator în acalazie este indicat în
[x] a) stadiul I al acalaziei
[x] b) stadiul II al acalaziei
[ ] c) stadiul III al acalaziei
[ ] d) stadiul IV al acalaziei
[ ] e) toate cazurile
187. CM Tratamentul chirurgical al acalaziei are următoarele obiective
[x] a) cardiomiotomia extramucoasă
[ ] b) crurorafia posterioară
[ ] c) vagotomia tronculară
[x] d) fundoplicaţia
[ ] e) rezecţia de esofag
188. CM Numiţi mecanismele ce împiedică refluarea conţinutului gastric în esofag
[x] a) contracţiile tonice ale sfincterului inferior esofagian
[x] b) gradientul dintre presiunea toracică şi cea abdominală
[ ] c) reflexul deschiderii cardiei la deglutiţie
[x] d) unghiul Hiss
[x] e) valva Gubarev
189. CM Ulcerul peptic esofagian poate fi asociat cu
[x] a) refluxul gastroesofagian
[x] b) herniile hiatului esofagian al diafragmului
[x] c) brahiesofagul
[ ] d) acalazia esofagului
[ ] e) invazia de Helicobacter pilori
190. CM Diverticulii esofagieni se identifică mai des
[x] a) la bărbaţi
[ ] b) la femei
[ ] c) până la 30 ani
[x] d) după 50 ani
[x] e) pe segmentul toracic al esofagului
191. CM După localizare se disting diverticuli esofagieni
[x] a) faringoesofagieni
[ ] b) supraaortici
[x] c) bifurcaţionali
[x] d) epifrenici
[ ] e) cardiali
192. CM Numiţi particularităţile distinctive ale diverticului Zenker
[ ] a) este localizat pe peretele anterior la trecerea faringelui în esofag
[ ] b) este un diverticul tracţional
[x] c) presiunea mărită şi discordanţa contracţiilor musculare sunt cauzele formării diverticului
[x] d) necesită diverticulectomie
[ ] e) poate fi rezolvat prin invaginare
193. CM Pentru diverticulii bifurcaţionali sunt caracteristice
[x] a) ruperea în trahee
[x] b) durerile retrosternale
[ ] c) defansul muscular abdominal
[ ] d) prezenţa semnului „şnuruirii ghetelor"
[x] e) mai des au clinică mută
194. CM Diagnosticul diverticulilor se va stabili prin
[ ] a) tomografie computerizată
[x] b) radioscopia esofagului cu masă baritată
[x] c) fibroesofagoscopie
[ ] d) pH - metrie esofagiană
[ ] e) manometrie esofagiană
195. CM Tratamentului conservator vor fi supuşi diverticulii
[ ] a) tracţionali
[ ] b) epifrenici
[x] c) mici
[x] d) fără complicaţii
[ ] e) asociaţi cu reflux gastro-esofagian
196. CM Complicaţiile diverticulelor esofagieni sunt considerate
[x] a) perforaţia, penetraţia, hemoragia
[x] b) stenoza de esofag
[ ] c) acalazia cardiei
[x] d) fistulele
[x] e) cancerul
197. CM Indicaţii pentru tratament chirurgical al diverticulelor esofagieni servesc
[x] a) complicaţiile diverticulelor
[ ] b) diverticulii mici fără complicaţii
[ ] c) pseudodiverticulii
[x] d) retenţia de mase ingerate în diverticul
[x] e) diverticulii mari cu retenţie minimă de mase ingerate
198. CM Dereglările secundare de motilitate esofagiană sunt apreciate în următoarele patologii
[ ] a) acalazie
[x] b) sclerodermie
[x] c) boala Chagas
[x] d) diabet zaharat
[x] e) pseudoobstrucţii digestive pe fundalul neuro-miopatiilor generalizate
199. CM Dereglări primare de motilitate esofagiană sunt definite în următoarele patologii
[x] a) acalazie
[ ] b) sclerodermie
[x] c) esofagospasm difuz
[ ] d) boala Rendu-Osller
[ ] e) reflux gastro-esofagian
200. CM Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada Anderson
[x] a) vomismentele
[ ] b) emfizemul subcutan
[x] c) polipneea
[x] d) contractura abdominală
[ ] e) hemoragia
201. CM Nu se vor aplica protocoalele conservatoare de tratament al perforaţiilor esofagiene
[ ] a) în perforaţii de până la 24 ore
[x] b) în perforaţii de până la 72 ore
[x] c) în perforaţii complicate cu mediastinite ce determină starea foarte gravă a pacientului
[x] d) în perforaţii de până la 12 ore cu emfizem subcutanat pronunţat, cu dereglări respiratorii
[x] e) în perforaţii complicate cu pneumotorax
202. CM. Perforaţia de esofag va fi apreciată paraclinic prin
[x] a) aer liber în spaţiul retroesofagian
[ ] b) aer liber sub diafragm
[x] c) simptomul Naclerio pozitiv
[x] d) extravazarea substanţei de contrast în spaţiul periesofagian
[x] e) hidropneumotorax
203. CM. Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada Mackler
[ ] a) vomismentele
[x] b) hemoragia
[x] c) durerea toracică joasă
[x] d) emfizemul subcutanat cervical
[ ] e) disfagia
204. CM. Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada Barret
[x] a) dispneea
[ ] b) vomismentele
[ ] c) diareea
[x] d) emfizemul subcutanat
[x] e) defansul muscular epigastral
205. CS Gastrectomia totală este utilă în
[ ] a) sindromul Dumping precoce
[ ] b) sindromul Dumping tardiv
[x] c) ulcerul peptic recidivant cauzat de sindromul Zollingher - Ellison
[ ] d) gastrita alcalina de reflux
[ ] e) diarea postvagotomică
206. CS Frecvenţa ulcerului peptic postoperator este determinată în primul rînd de
[ ] a) vîrsta bolnavului
[ ] b) vechimea bolii
[ ] c) sediul si dimensiunile ulcerului
[ ] d) complicaţii ale ulcerului existente la momentul operaţiei primare
[x] e) tipul operaţiei primare
207. CS În urma cărui tip de operaţie, frecvenţa ulcerului peptic recidivant este cea mai mică
[ ] a) gastroenteroanastomoză
[ ] b) rezecţia gastrică 2/3
[ ] c) vagotomie tronculară cu operaţie de drenaj gastric
[x] d) vagotomie tronculară cu rezecţie gastrică economă
[ ] e) vagotomie selectivă proximală
208. CS Pentru sindromul cronic al ansei aferente cel mai caracteristic semn clinic este
[x] a) durerile în epigastriu, greţurile, vomele
[ ] b) pirozisul
[ ] c) anorexia
[ ] d) constipaţiile
[ ] e) tahicardie
209. CS După care din intervenţiile menţionate poate apărea gastrita alcalină de reflux
[ ] a) vagotomia tronculară cu piloroplastie
[ ] b) rezecţia gastrică 2/3 tip Bilroth I
[ ] c) vagotomia tronculară cu gastrojejunostomie
[ ] d) vagotomia tronculară cu gastrojejunostomiă
[x] e) oricare din procedeele citate
210. CS Cauza cea mai frecventă pentru apariţia ulcerului peptic recidivant este
[x] a) rezecţia economă a stomacului
[ ] b) vagotomia incompletă
[ ] c) rămăşiţa unui sector de ţesut a canalului piloric in bontul duodenal
[ ] d) gastrinoma
[ ] e) hiperparatireoidizm primar
211. CS Excluderea gastrinomul la un bolnav ulceroş, va începe cu
[ ] a) ultrasonografie, computertomografie
[ ] b) angiografie selectivă
[ ] c) testul cu secretina
[ ] d) dozarea gastrinei serice
[x] e) testele secreţiei gastrice
212. CS Ulcerul peptic recidivant este cel mai frecvent determinată de
[x] a) alegerea si efectuarea a interventiei chirurgicale
[ ] b) hiperparatireodism
[ ] c) gastrinom
[ ] d) infecţia cu Helicobacter pylori
213. CM Pentru a stabili cauza ulcerului peptic recidivant sunt utile urmrtoarele explorări
[x] a) esofagogastroduodenoscopia
[x] b) examenul biopsic
[x] c) dozarea gastrinemiei
[x] d) dozarea calciului seric
[x] e) testele de evaluare a secreţiei gastrice
214. CM Tratamentul conservator preoperator al ulcerului peptic postoperator recidivant poate include
[x] a) antagonişti H2
[x] b) diclofenac, cu scop de micşorare a edemului periulceros
[x] c) vitamine
[x] d) infuzii cu soluţii de aminoacizi
[x] e) omeprazol
215. CM Cauzele ale ulcerului peptic recidivant sunt considerate următoarele, exceptând
[ ] a) rezecţia economă a stomacului
[x] b) gastroenteroanastomoza largă
[x] c) evacuarea continue, rapidă a conţinutului gastric
[ ] d) hiperplazia celulelor parietale
[ ] e) reflux-gastrita
216. CM Enumeraţi operaţiile în urma cărora poate survine boala stomacului operat
[ ] a) suturarea ulcerului perforat
[x] b) rezecţia gastrică tip Bilroth I
[ ] c) gastrojejunoanastomoza pe ansa „omega"
[x] d) vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi piloroplastie tip Djudd
[x] e) rezecţia gastrică cu aplicarea gastrojejunoanastomozei pe ansa „omega"
217. CM Enumeraţi afirmaţiile corecte pentru sindromul Zollinger - Ellison
[x] a) simptomul dominant este hipersecreţia acidului clorhidric
[x] b) se manifestă prin hipergastrinemie
[x] c) poate fi cauzat de tumoră de celule D pancreatice
[x] d) poate fi cauzat de hiperplazia celulelor G ale mucoasei antrale
[x] e) gastrinomul poate fi localizat în peretele duodenului
218. CM Hiperaparatiroidismul primar se manifestă prin
[x] a) hiperclorhidrie
[x] b) hiperacalciemie
[x] c) fosfaturie
[x] d) adenomatoză endocrină multiplă
[ ] e) osteocondroză a coloanei vertebrale
219. CM Enumeraţi afirmaţiile ce definesc corect gastrina
[x] a) este produsă de celule G din mucoasa antrului
[x] b) este produsă de celulele D ale aparatului insular pancreatic
[x] c) nivelul seric la om sănătos este de 50 - 200 pg
[ ] d) nivelul seric la om sănătos este de 500 - 600 pg
[ ] e) se apreciază prin testul de stimulare maximă Key
220. CM Semnele radiologice ale sindromului Dumping sunt
[x] a) stomac cu forma de „pâlnie"
[ ] b) refluxul duodeno-gastral
[x] c) pasajul grăbit pe intestinul subţire
[x] d) diaree peste 15 min de la administrarea masei baritate
[x] e) „prăbuşirea" masei baritate din stomac în jejun
221. CM Pentru gradul I al sindromului Dumping este caracteristic
[x] a) intensificarea pulsului cu 10-15 bătăi pe minre după administrarea Glucidelor
[x] b) scăderea TA cu 10-15 mm Hg
[ ] c) ineficacitatea tratamentului conservator
[ ] d) capacitate de muncă pierdută
[x] e) deficit de masă corporală 5 kg
222. CM Cauzele sindromului cronic al ansei aferente sunt
[x] a) stenoza ansei aferente
[ ] b) gastrostaza postoperatorie
[x] c) denervarea duodenului
[ ] d) malabsorbţia intestinală
[x] e) stenoza ansei eferente
223. CM Pentru sindromul acut al ansei aferente sunt caracteristice
[ ] a) stenoza gastroduodenoanastomozei
[x] b) prezintă pericol pentru viaţa pacientului
[x] c) apare în urma invaginatului ansei aferente
[x] d) apare în urma cudurii ansei aferente
[ ] e) apare în urma denervării duodenului
224. CM Operaţiile utile în sindromul acut al ansei aferente sunt
[ ] a) reduodenizarea
[x] b) rerezecţia cu refacerea GEA pe ansa în „ Y" a la Roux
[x] c) jejunoduodenostomia
[ ] d) reversiunea segmentului jejunal
[ ] e) dezinvaginarea ansei aferente
225. CM Enumeraţi sindroamele postvagotomice
[x] a) gastrostaza
[ ] b) sindromul Dumping tardiv
[x] c) duodenostaza
[ ] d) sindromul cronic al ansei aferente
[ ] e) sindromul Dumping precoce
226. CM Enumeraţi tipurile de malabsorbţie postoperatorie
[x] a) gastrogenă
[x] b) enterogenă
[x] c) pancreatogenă
[x] d) hepatogenă
[x] e) endocrină
227. CM Enumeraţi semnele clinice ale malabsorbţiei
[x] a) caşexia
[x] b) anemia
[ ] c) hiperhidroza tegumentelor
[ ] d) hirsutismul
[x] e) steatoreea
228. CM Enumeraţi factorii favorizanţi pentru instalarea diareei postvagotomice
[x] a) secreţie minoră de HCl
[x] b) disbacterioza
[ ] c) hipergastinemia
[x] d) dereglările de motilitate intestinală
[x] e) dereglări de metabolism al acizilor graşi
229. CM Enumeraţi cauzele ulcerului peptic recidivant după vagotomie
[x] a) secţionarea incompletă a ramurilor gastrice ale nervilor vagi
[ ] b) rezecţia economă gastrică
[x] c) drenajul gastric neadecvat
[ ] d) hipercalciemia
[ ] e) hipergastrinemia
230. CM Enumeraţi cauzele de bază ale ulcerului peptic recidivant după rezecţia gastrică Bilroth II
[ ] a) invazia cu Helicobacter pylori
[x] b) rezecţia gastrică economă
[x] c) mucoasa antrală reziduală deasupra bontului duodenal
[ ] d) hipergastrinemia
[ ] e) malabsorbţia
231. CM Enumeraţi operaţiile inutile în caz de ulcer peptic recidivant, cauzat de mucoasă antrală reziduală deasupra bontului duodenal
[x] a) micşorarea dimensiunilor gastroenteroanastomozei
[x] b) reduodenizarea
[ ] c) rezecţia porţiunii antrale deasupra duodenului
[x] d) reduodenizarea prin gastrojejunoduodenoplastie
[x] e) reconstrucţia anastomozei din Bilroth II în Bilroth I
232. CM Enumeraţi operaţiile utile în tratamentul sindromului Dumping
[x] a) reversiunea segmentului jejunal
[x] b) gastrojejunoplastia izoperistaltică
[ ] c) jejunoduodenostomia
[x] d) reconstrucţia anastomozei din Bilroth II în Billroth I
[ ] e) rerezecţia subtotală
233. CS Principalele leziuni precanceroase care duc la apariţia cancerului rectal sunt
[ ] a) melanoamele cu localizare rectală
[x] b) polipii colorectali, tumori viloase, rectocolita ulceroasă
[ ] c) hemoroizii şi fistulele perianale
[ ] d) anorectitele nespecifice, pectenoza
[ ] e) prolapsul mucos anorectal
234. CS Grading-ul tumoral rectal reprezintă
[x] a) clasificarea în funcţie de gradul de diferenţiere histopatologică
[ ] b) clasificarea clinică a cancerului rectal
[ ] c) gradul de invazie tumorală în peretele rectal
[ ] d) markeri biologici ai cancerului rectal
[ ] e) o metodă complementară de tratament al cancerului de rect
235. CS Cea mai frecventă formă anatomopatologică de cancer rectal este
[x] a) adenocarcinomul ulcerovegetant
[ ] b) adenocarcinomul
[ ] c) melanomul malign
[ ] d) carcinomul spinocelular
[ ] e) rabdomiosarcomul
236. CS Examinările specifice în cancerul de rect sunt
[ ] a) tomografia computerizată, citologia exfoliativă
[x] b) tuşeul rectal, endoscopia colorectală, irigografia
[ ] c) echografia pelviană, determinarea antigenului carcinoembrionar
[ ] d) echografia endoluminală, limfografia, arteriografia
[ ] e) cromolimfoscopia, echografia transabdominală, citologia exfoliativă
237. CS Chirurgia de teritoriu în cancerul de rect înseamnă
[ ] a) extirparea segmentului tumoral al rectului
[ ] b) extirparea rectului şi a ganglionilor mezenterici inferiori
[x] c) îndepărtarea rectului tumoral sau a segmentului afectat împreună cu staţiile ganglionare şi ţesutul conjunctiv înconjurător
[ ] d) limfadenectomie extinsă şi extirparea segmentului de rect afectat
[ ] e) exereza tumorii rectale sau a rectului împreună cu sigmoidul şi colonul descendent
238. CS Principala atitudine chirurgicală, care se aplică în cancerul de rect sunt
[ ] a) criochirurgia
[ ] b) electrochirurgia
[x] c) amputaţia de rect şi rezecţia rectului
[ ] d) rectohemicolectomia stîngă lărgită
[ ] e) rezecţia tumorală cu raze lazer
239. CS Factorii inhibitori ai carcinogenezei cancerului colorectal sunt
[ ] a) alimentaţia vegetală, vitamina A, prostoglandinele
[ ] b) antitripsina, acidul folic
[ ] c) imunoglobulina A secretantă, heparinaza, vitamina E
[x] d) seleniul, retinoizii, steroizii vegetali
[ ] e) tromboplastina tisulară, complexul vitaminic B, lipoproteinlipaza
240. CM Cancerul rectal se poate localiza la următoarele niveluri
[x] a) rectului ampular
[x] b) joncţiunii rectosigmoidiene
[x] c) rectului perineal
[ ] d) foselor ischiorectale
[ ] e) tecii rectului
241. CM Principalele grupe de simptome în faza de debut a cancerului rectal sunt
[x] a) scurgerile patologice
[x] b) sindromul dureros
[x] c) tulburările defecaţiei
[ ] d) tulburările neurologice
[ ] e) sindromul biliopancreatic
242. CM Cauzele diagnosticului tardiv cu cancerului rectal sunt
[x] a) evoluţia frustă îndelungată
[x] b) tergiversarea prezentării la medic
[x] c) superficialitatea examinării bolnavului
[ ] d) raritatea cazurilor de cancer rectal
[ ] e) absenţa investigaţiilor moderne
243. CM Principalii parametri, care stau la baza tratamentului chirurgical în cancerul rectal sunt
[x] a) localizarea leziunii
[ ] b) concentraţia sanguină a antigenului carcinoembrionar
[x] c) stadiul bolii
[ ] d) rezultatul biopsiei prin endoscopie
[ ] e) determinarea markerilor tumorali
244. CM Cele mai utilizate procedee tehnice în exerezele de rect sunt
[x] a) amputaţia de rect
[ ] b) crioterapia
[x] c) rezecţia de rect
[ ] d) extirparea endoscopică a tumorii
[ ] e) excizia tumorii cu raze lazer
245. CM Leziunile precanceroase incriminate în cancerul colorectal sunt
[ ] a) diverticuloza colică
[x] b) polipii colorectali
[ ] c) displaziile vasculare
[x] d) rectocolita ulceroasă
[ ] e) megadolicocolonul
246. CM Tuşeul rectal dă informaţii referitoare la
[ ] a) tipul histologic tumoral
[x] b) localizarea tumorii
[x] c) grading-ul tumoral
[ ] d) extensia tumorii la organele vecine
[ ] e) grupele ganglionare cu metastaze
247. CM Intervenţiile chirurgicale cu viză oncologică în cancerul de rect sunt
[x] a) amputaţia rectală
[x] b) rezecţia rectală
[x] c) operaţia Hartmann
[x] d) rezecţia rectală joasă mecanică
[ ] e) colostomia în "ţeavă de puşcă"
248. CM În etiopatogenia cancerului rectal sunt incriminaţi
[x] a) factorii ereditari
[x] b) leziunile precanceroase ale rectului
[x] c) factorii alimentari şi de mediu
[x] d) factorii iatrogeni
[ ] e) afecţiunile hepatopancreatice
249. CM Metodele moderne de explorare în cancerul rectal sunt
[x] a) tomografia computerizată
[x] b) echografia endoluminală
[x] c) citologia exfoliativă
[x] d) dozarea antigenului carcinoembrionar
[ ] e) anuscopia cu lumină laterală
250. CM Principalele simptome ale cancerului rectal sunt
[x] a) rectoragiile mici
[x] b) tenesmele rectale
[x] c) mucozităţile rectale
[x] d) senzaţia de corp străin intrarectal
[x] e) constipaţia alterînd cu diareea
Chirurgie Pediatrică
1. CS Nou-născutul, care se asfixiază şi respiră greu, iar gura i se umple cu secreţii salivare are
[ ] a) Emfizem lobar congenital acut;
[ ] b) Chist bronhogen tensionat;
[ ] c) Pneumotorax spontan tensionat;
[ ] d) Fistulă eso-traheală
[x] e) Atrezie de esofag
2. CS Semnul de certitudine în diagnosticul stenozei hipertrofice congenitale de pilor este
[ ] a) Vărsătura de la naştere;
[ ] b) Pliul cutanat leneş;
[ ] c) Scaunul cu caracter de constipaţie;
[x] d) Palparea olivei
[ ] e) Stagnarea staturo-ponderală;
3. CS Simptomul principal la debutul stenozei hipertrofice de pilor este
[ ] a) Ascensiunea termică;
[ ] c) Vărsătura bilioasă repetată;
[x] d) Vărsătura "albă", în get;
[ ] e) Constipaţia severă
4. CS Simptomul dominant în atrezia duodenului este
[ ] a) Vărsătura alimentară de culoarea laptelui ingerat, în get;
[x] b) Vărsătura bilioasă precoce, repetată;
[ ] c) Vărsătura bilioasă, apoi meconială;
[ ] d) Vărsătura cu aspect meconial, apoi fecaloid;
[ ] e) Abdomenul distensiat
5. CS Diagnosticul clinic al ocluziei congenitale înalte se bazează pe
[ ] a) Vărsături alimentare
[x] b) Vărsături bilioase, lipsa tranzitului meconial
[ ] c) Vărsături meconiale, apoi fecaloide
[ ] e) Vărsături hemoragice
6. CS Prezenţa a 2 imagini hidroaerice în etajul abdominal superior (de o parte şi de alta a coloanei vertebrale) la radiograma toraco-abdominală simplă în poziţie ortostatică precizează diagnosticul
[ ] a) Stenoza hipertrofică congenitală de pilor;
[x] b) Atrezia duodenului;
[ ] c) Stenoza duodenului;
[ ] d) Ileusul meconial
[ ] e) Peritonita meconială.
7. CS Vărsătura bilioasă la nou născut este simptomul capital în
[ ] a) Stenoza hipertrofică congenitală de pilor
[ ] b) Spasmul piloric
[ ] c) Stenoza duodenului
[x] d) Atrezia duodenului
[ ] e) Malformaţii cardiotuberozitare (hernie hiatală)
8. CS Simptomul dominant al ocluziei intestinale congenitale înalte este
[ ] a) Vărsătura alimentară
[x] b) Vărsătura bilioasă
[ ] c) Vărsătura alimentară cu striuri sanguine
[ ] d) Tranzitul meconial redus
[ ] e) Distensia abdominală impresionantă.
9. CS. Simptomul dominant al ocluziei intestinale congenitale joase este
[ ] a) Vărsături bilioase din primele 24 ore de viaţă
[x] b) Vărsături bilioase după 24-48 ore de viaţă, apoi vărsături cu conţinut intestinal
[ ] c) Durere colicativă abdominală
[ ] d) Rectoragie spontană
[ ] e) Meconiu foarte vîscos, aderent la peretele intestinului
10. CS Orice nou-născut care varsă bilios trebuie să fie suspectat de
[ ] a) Reflux gastro-esofagian;
[ ] b) Stenoză hipertrofică de pilor;
[x] c) Obstrucţie congenitală duodenală;
[ ] d) Peritonita meconială;
[ ] e) Megacolon congenital.
11. CS Complicaţia cea mai frecventă şi gravă a malrotaţiei intestinuluii este
[ ] a) Stenoza de ileon;
[ ] b) Invaginaţia întestinală;
[ ] c) Gastrita meconială;
[ ] d) Enterocolita ulceroasă;
[x] e) Volvulusul intestinului.
12. CS Apariţia afecţiunii Hirschprung este determinată de
[ ] a) Atrezii ano-rectale complecte;
[ ] b) Atrezii ano-rectale cu fistule perirectale;
[ ] c) Fistule congenitale ano-rectale;
[x] d) Aganglionoza sau hipoganglionoza rectală şi/sau rectosigmoidală;
[ ] e) Alimentaţie incorectă.
13. CS Constipaţia este simptomul principal (cu variaţii de la caz la caz) în perioada neonatală, de sugar şi în restul copilăriei în următoarea afecţiune
[ ] a) Stenoză anorectală;
[ ] b) Megacolon idiopatic;
[ ] c) Megacolon simptomatic;
[x] d) Megacolon congenital;
[ ] e) Malrotaţiile intestinului.
14. CS Durerile colicative asociate cu vărsături alimentare în plină stare de sănătate la sugarul trecut la alimentaţie diversificată apar în
[ ] a) Diverticulită;
[ ] b) Apendicită acută;
[ ] c) Gastroenterită;
[x] d) Invaginaţie intestinală
[ ] e) Enterocolită ulcero-necrotică.
15. CS Rectoragia spontană, instalată la 12-24 ore de la debutul bolii la sugarul cu durere abdominală colicativă şi vărsături alimentare apare în
[ ] a) Diverticulul Meckel
[ ] b) Enterocolită ulcero-necrotică
[ ] c) Polipoza rectocolică
[ ] d) Polipul rectal
[x] e) Invaginaţia intestinală
16. CS Durerile abdominale paroxistice în alternanţă cu perioade de acalmie, însoţite de vărsături alimentare, sângerare rectală la sugarul de 7 luni reprezintă triada simptomatică clasică în
[ ] a) Apendicită acută;
[ ] b) Volvulus intestinal
[x] c) Invaginaţie intestinală
[ ] d) Enterocolită acută
[ ] e) Diverticul Meckel hemoragic.
17. CS Următoarele afirmaţii referitor la invaginaţia intestinală la sugar sunt adevărate
[ ] a) Este o ocluzie intestinală funcţională;
[ ] b) Debutul afecţiunii este lent;
[ ] c) Se întâlneşte predominant la copilul mare;
[ ] d) Nu se întâlneşte la sugar;
[x] e) Tratamentul este conservator şi /sau chirurgical;
18. CS Următoarele afirmaţii referitor la sângerarea rectală în invaginaţia intestinală la sugar sunt adevărate, cu excepţia
[x] a) Apare precoce cu ocazia primelor crize dureroase;
[ ] b) Este un semn tardiv;
[ ] c) În ce priveşte gradul sângerării, sub raport cantitativ, există variaţii;
[ ] d) Aspectul sângelui eliminat este diferit;
[ ] e) Prin tuşeu rectal sângele trebuie căutat nu aşteptat.
19. CS Simptomul major al ocluziei intestinale mecanice la sugar este
[x] a) Durerea colicativă, intermitentă;
[ ] b) Poate fi durerea colicativă, intermitentă;
[ ] c) Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale;
[ ] d) Poate fi oprit tranzitul intestinal pentru gaze;
[ ] e) Hematochezia.
20. CS Simptomul principal funcţional al apendicitei acute este
[ ] a) Inapetenţa;
[ ] b) Vărsăturile bilioase;
[x] c) Durerea abdominală continue;
[ ] d) Durerea abdominală colicativă;
[ ] e) Meteorismul abdominal
21. CS Cea mai frecventă tulburare de tranzit în apendicita acută la nou - născut este
[ ] a) Constipaţia;
[x] b) Diareea;
[ ] c) Rectoragia;
[ ] d) Scaune diareice cu mucozităţi sangvinolente;
[ ] e) Nici un răspuns nu este corect.
22. CS Debutul peritonitei primitive la copil este
[x] a) Brutal, cu durere abdominală violentă
[ ] b) Poate fi brutal, cu durere colicativă
[ ] c) Lent, cu durere difuză ştearsă
[ ] d) Lent, cu durere colicativă
[ ] e) Lent, cu durere crescândă
23. CS Complicaţia cea mai frecventă a enterocolitei ulcero-necrotice la nou-născut, sugarul mic este
[ ] a) Plastronul intraperitoneal;
[ ] b) Invaginaţia intestinală;
[ ] c) Volvulus intestinal;
[x] d) Peritonita perforativă;
[ ] e) Metastazele septice viscerale.
24. CS La sugar hemoragia digestivă inferioară este cauzată predominant de
[ ] a) Sindromul Peutz-Jeggers;
[x] b) Invaginaţia intestinală acută;
[ ] c) Diverticulul Meckel;
[ ] d) Purpura Werlhoff;
[ ] e) Volvulusul cronic de intestin subţire.
25. CS La copilul de 1-3 ani hemoragia digestivă este cauzată predominant de următoarele afecţiuni, cu excepţia
[ ] a) Dublicaţii de intestin;
[x] b) Diverticulită Meckel;
[ ] c) Diverticul Meckel ulcerat;
[ ] d) Hernii hiatale;
[ ] e) Afecţiunea Şereşevschi-Terner.
26. CS. Următoarele afirmaţii despre emfizemul lobar congenital sunt false, cu excepţia
[ ] a) În emfizemul lobar congenital manifestările clinice sunt absente în toate formele;
[ ] b) În emfizemul lobar congenital simptomul dominant este starea septică însoţită de febră;
[x] c) În emfizemul lobar congenital simptomatologia dominantă este dispnea, polipnea, cianoza progresive;
[ ] d) În emfizemul lobar congenital simptomul dominant este tusea însoţită de o spută mucopurulentă;
[ ] e) În emfizemul lobar congenital radiologic se observă o imagine rotundă hidroaerică în hemitoracele afectat
27. CS Manifestările clinice ale emfizemului mediastinal
[ ] a) Dispnee, tuse uscată chinuitoare
[ ] b) Durere retrosternală, dispnee, tuse, ascensiune termică
[ ] c) Durere în hemitorace pe dreapta, dispnee, emfizem subcutanat
[x] d) Durere retrosternală, dispnee, voce răguşită, emfizem subcutanat în regiunile suprasternală, supraclaviculare
[ ] e) Dispnee, tusă uscată, hemoragie pulmonară
28. CS Simptomul permanent al pneumomediastinitei este
[ ] a) Tahicardia extremă
[ ] b) Tusea chinuitoare
[ ] c) Hemoptizia
[x] d) Emfizemul subcutanat supraclavicular şi cervical
[ ] e) Dispneea
29. CS. Simptomul principal, dominant în nefroblastom (tumora Wilms) este
[ ] a) Disuria
[ ] b) Retenţia acută de urină
[ ] c) Incontinenţă de urină
[x] d) Tumora abdominală în flanc cu contact lombar
[ ] e) Durerea abdominală violentă
30. CS Tumorile maligne mai frecvent întâlnite la sugar
[ ] a) Reticulosarcomul Ewing;
[x] b) Neuroblastomul;
[ ] c) Sarcomul osteogen;
[ ] d) Limfomul malign Hodgkin
[ ] e) Limfangiomul
31. CS Simptomul capital al osteomielitei hematogene acute este
[x] a) Durerea osoasă vie exacerbată de mişcări;
[ ] b) Durerea nocturnă;
[ ] c) Durerea vie migrătoare;
[ ] d) Durerea continue exacerbată în repaus;
[ ] e) Nici un răspuns nu este corect.
32. CS Simptomul local principal al flegmonului necrotic extensiv al nou-născutului este
[ ] a) Echimoza
[ ] b) Limfostaza
[x] c) Hiperemia
[ ] d) Zemuirea cutanată
[ ] e) Sectorul afectat e strict limitat
33. CS Următoarele afirmaţii despre osteomielita hematogenă acută sunt adevărate, cu excepţia
[ ] a) Osteomielita hematogenă acută este afecţiune osoasă gravă a organismului în creştere;
[ ] b) Se localizează la nivelul metafizei osoase;
[x] c) Afectează cu predilecţie oasele plate;
[ ] d) Afectează mai frecvent oasele tubulare lungi;
[ ] e) Mai des se îmbolnăvesc băiţeii.
34. CS Următoarele afirmaţii despre osteomielita hematogenă acută sunt adevărate, cu excepţia
[x] a) Factorul determinant este traumatismul osteo - articular;
[ ] b) Factorul determinant este flora microbiană;
[ ] d) Afecţiunile infecţioase, stările toxice favorizează apariţia osteomielitei hematogene acute.
[ ] e) Evoluţia osteomielitei hematogene acute este gravă cu complicaţii septice
35. CS Incontinenţă urinară permanentă, prezentă de la naştere, concomitentă cu micţiile normale la copilul, care se dezvoltă conform vârstei e semnul
[ ] a) Extrofiei de vezică
[ ] b) Duplicaţiei vezicale;
[ ] c) Sindromului megavezică - megaureter;
[x] d) Rinichiului dublu cu ectopia ureterului
[ ] e) Fistulei de uracă.
36. CS Următoarele afirmaţii despre torsiunea de testicul sunt adevărate, cu excepţia
[ ] a) Sensul torsiunii se face spre linia mediană a corpului;
[ ] b) Se întâlneşte la orice vârstă;
[ ] c) Simptomul dominant este durerea violentă şi continuă în hemiscrotul afectat;
[x] d) Ridicarea scrotului afectat calmează durerea;
[ ] e) Ridicarea scrotului afectat exacerbează durerea.
37. CS În sindromul scrotal acut ridicarea scrotului exacerbează durerea în
[ ] a) Torsiunea hidatidei Morgagni;
[x] b) Torsiunea de testicul;
[ ] c) Traumatismele scrotale;
[ ] d) Orhiepididimita acută microbiană;
[ ] e) Edemul scrotal acut.
38. CS Tumora "fantomă" abdominală la nou născut este simptom patognomonic în
[ ] a) Volvulus intestinal acut
[ ] b) Invaginaţie intestinală.
[ ] c) Hidronefroză congenitală
[x] d) Sindromul dopului de meconiu
[ ] e) Chist de mezenter
39. CS Inflamaţia diverticului Mechel prezintă un tablou clinic cu simptome şi semne de nedeosebit de
[ ] a) Limfadenita mezenterică;
[ ] b) Ulcerul peptic perforat;
[ ] c) Invaginaţia intestinală;
[x] d) Apendicita acută;
[ ] e) Pancreatita acută.
40. CS Cel mai important semn în hernia inghinală strangulată la sugar este
[ ] a) Agitaţia copilului
[ ] b) Vărsăturile alimentare
[ ] c) Oprirea tranzitului intestinal
[x] d) Tumoră inghinală evidentă, situată la orificiul extern al canalului inghinal, dureroasă la palpare, de mobilitate redusă, ireductibilă
[ ] e) Tumoră inghinală evidentă, nedureroasă la palpare, cu mobilitate laterală, ireductibilă
41. CM Simptomatologia dominantă la nou născutul cu atrezie de esofag
[ ] a) Tuse şi cianoză în momentul fiecărei alimentaţii;
[ ] b) Regurgitaţie de alimente;
[x] c) Hipersalivaţie şi stagnarea bucofaringiană a secreţiilor salivare;
[x] d) Criză dramatică de asfixie cu tuse şi cianoză la tentativa de a alimenta copilul;
[ ] e) Respiraţie polipneică
42. CM În perforaţiile esofagiene copilul poate prezenta
[x] a) Durere retrosternală vie ascuţită
[x] b) Durere cu sediu corelabil cu sediul perforaţiei, agravată de deglutiţie
[x] c) Disfagie
[x] d) Emfizem subcutanat supraclavicular, cervical
[ ] e) Distensie abdominală
43. CM Semne concludente în stabilirea diagnosticului stenozei congenitale de pilor
[ ] a) Dureri colicative abdominale
[ ] b) Vărsături bilioase
[x] c) Vărsături în get de culoarea laptelui ingerat
[x] d) Unde peristaltice vizibile în epigastru
[x] e) Prezenţa tumorii pilorice .
44. CM Vărsătura în stenoza hipertrofică congenitală de pilor
[ ] a) Este rar întâlnită;
[x] b) Apare în jurul vîrstei de 14-21 zile de viaţă;
[ ] c) Este albă cu striuri de sînge;
[x] d) Este albă;
[x] e) Poate conţine striuri de sînge.
45. CM Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la semnele clinice ale stenozei congenitale hipertrofice de pilor
[x] a) Vărsăturile albe reprezintă simptomul dominant al bolii;
[ ] b) Vărsăturile albe abundente, frecvente de la debutul bolii;
[ ] c) Copilul îşi pierde apetitul de la debutul bolii;
[x] d) Copilul îşi păstrează apetitul şi, imediat ce varsă, este dispus să sugă;
[x] e) Pe măsura progresării stenozei vărsăturile devin mai frecvente, se produc în jet, la distanţă.
46. CM Simptomatologia dominantă la copilul cu atrezia duodenului
[x] a) Vărsătura bilioasă
[ ] b) Vărsătura alimentară
[ ] c) Abdomen distensiat cu edem al peretelui abdominal inferior
[x] d) Abdomen retractat
[ ] e) Scaunul meconial apare normal
47. CM Următoarele afirmaţii despre simptomatologia atreziilor duodenale sunt adevărate
[ ] a) Simptomul dominant este vărsătura alimentară;
[x] b) Simptomul dominant este vărsătura bilioasă;
[x] c) Scaunul meconial lipseşte;
[x] d) După stimulări rectale poate apărea o cantitate mică de materii colorate cenuşiu, murdar;
[ ] e) După stimulări rectale apar eliminări meconiale abundente..
48. CM Simptomatologia volvulusului acut la nou născut
[x] a) Stare de agitaţie;
[x] b) Vărsături bilioase;
[x] c) Oprirea tranzitului intestinal;
[ ] d) Abdomenul este destins;
[ ] e) Abdomenul poate fi destins.
49. CM Simptomatologia dominantă în ocluzia congenitală jejun - ileonală este
[x] a) Din prima zi după naştere vărsături bilioase frecvente şi reduse cantitativ
[ ] b) Din prima zi după naştere vărsături bilioase frecvente, abundente, apoi vărsături cu aspect meconial
[ ] c) Abdomen distensiat;
[x] d) Abdomen retractat;
[x] e) Lipsa meconiului sau prezenţa mucozităţilor cu puţine materii de culoare cenuşie
50. CM Următoarele afirmaţii despre atreziile colonice sunt adevărate
[x] a) Simptomul dominant este vărsătura
[ ] b) Vărsăturile apar din primele ore de viaţă
[x] c) Vărsăturile apar după 24-48 ore de la naştere
[ ] d) Abdomenul are aspect absolut normal
[x] e) Abdomenul se meteorizează
51. CM Următoarele afirmaţii despre afecţiunea Hirschprung sunt adevărate
[ ] a) Este o obstrucţie parţială organică;
[x] b) Este o obstrucţie parţială funcţională;
[x] c) Este provocată de absenţa celulelor ganglionare din plexul mienteric Auerbach şi Meissner;
[x] e) În aproximativ 90 % din cazuri aganglionoza se limitează la rect şi zona rectosigmoidului;
52. CM În forma malignă de megacolon congenital
[x] a) Fazele de constipaţie sunt întrerupte de enterocolită;
[x] b) Scaunele diareice sunt abundente şi putride;
[x] c) Enterocolita este o complicaţie gravă;
[ ] d) Enterocolita nu agravează starea generală a copilului;
[x] e) Degradarea stării generale se instaliază rapid, prin deshidratare şi pierderi electrolitice.
53. CM Simptomatologia afecţiunii Hirschprung în perioada de sugar şi copil
[x] a) Simptomul principal este constipaţia;
[ ] b) Scaunele spontane sunt frecvente;
[x] c) Scaunele spontane devin din ce în ce mai rare;
[ ] d) Enterocolita, complicaţie gravă, are frecvenţa şi gravitatea din perioada neonatală;
[x] e) Enterocolita, complicaţie gravă, nu mai are frecvenţa şi gravitatea din perioada neonatală;
54. CM Cauze favorizante în producerea invaginaţiei intestinale a sugarului sunt
[ ] a) Polipozele intestinale
[x] b) Virozele sezoniere
[x] c) Diversificarea alimentaţiei
[x] d) Dezvoltarea anormală a regiunii ceco-colice în raport cu intestinul subţire
[x] e) Lipsa de acolare a ceco - colonului ascendent la peritoneul parietal posterior
55. CM Tabloul clinic al invaginaţiei intestinale la sugar în primele 12 ore include
[x] a) Stare de agitaţie;
[ ] b) Abdomen meteorizat
[ ] c) Vărsături cu conţinut intestinal
[x] d) Semnul biberonului
[x] e) Vărsături alimentare
56. CM După 12 - 24 ore de la debutul invaginaţiei intestinale la sugar, simptomatologia include
[x] a) Meteorizarea abdomenului;
[x] b) Vărsături frecvente cu conţinut intestinal;
[ ] c) Vărsături frecvente cu striuri de sânge;
[ ] d) Vărsăturile încetează;
[x] e) Rectoragia apare spontan.
57. CM Simptomatologia invaginaţiei intestinale a sugarului la debut include
[x] a) Durere abdominală colicativă
[ ] b) Durere abdominală continuă
[x] c) Vărsături alimentare
[ ] d) Vărsături albe explozive, în jet
[ ] e) Scaune cu sânge sau serozităţi sanguinolente
58. CM Semnele fizice în invaginaţia intestinală acută a sugarului includ
[ ] a) Apărare musculară;
[ ] b) Contractură musculară
[x] c) Se poate palpa tumora de invaginaţie
[ ] d) Se palpează întotdeaunaa tumora de invaginaţie;
[x] e) Poare fi prezent semnul fosei iliace drepte goale (semnul Dance)
59. CM Triada simptomatică clasică în invaginaţia intestinală acută la sugar include
[x] a) Durere colicativă;
[ ] b) Durere acută continuă;
[x] c) Vărsături alimentare reflexe;
[ ] d) Scaune diareice sangvinolente;
[x] e) Rectoragie
60. CM În invaginaţia intestinală a sugarului, faza de epuizare, datorată infarctizării ansei intestinale invaginate, se manifestă
[x] a) Încetează starea de agitaţie;
[x] b) Sugarul este palid, somnolent, devine indiferent;
[x] c) Vărsăturile încetează;
[x] d) În faza aceasta se palpează uşor tumora: de invaginaţie
[ ] e) În faza aceasta tumora de invaginaţie este imposibil de determinat
61. CM Volvulusul cronic la sugar se manifestă
[x] a) Vărsături neregulate;
[x] b) Dureri abdominale de intensitate variabilă;
[x] c) Poftă de mâncare scăzută;
[x] d) Stagnare staturo - ponderală;
[ ] e) Radiografia abdominală "pe gol" arată o imagine dublă aerică în talere de balanţă.
62. CM În apendicita acută la copilul mic
[x] a) Starea generală se prăbuşeşte în 12-24 ore;
[x] b) Copilul prezintă (după 12 - 24 ore de la debut) „facies toxic" ochii încercănaţi;
[ ] c) Starea copilului se poate agrava în 12 - 24 ore de la debut;
[x] d) Examenul palpatoriu al abdomenului evidenţiază o sensibilitate difuză;
[ ] e) Examenul palpatoriu al abdomenului evidenţiază o formaţiune tumorală moderat sensibilă cu suprafaţa netedă.
63. CM Rotaţiile incomplete de intestin sau lipsa de acolare a intestinului pot genera
[x] a) Volvulus acut sau cronic;
[x] b) Stenoze de duoden prin compresie extrinsecă;
[x] c) Hernii srtangulate interne în diverse fosete mezenterice;
[x] d) Invaginaţii intestinale;
[ ] e) Megacolon simptomatic.
64. CM Semnele dominante ale apendicitei acute la sugar
[x] a) Stare de agitaţie neobişnuită cu perturbarea somnului
[x] b) Vărsături, refuzul alimentaţiei
[x] c) Distensie abdominală
[ ] e) Episoade dureroase intermitente
65. CM Semnele dominante ale apendicitei acute la copilul mic
[x] a) Durere difuză pe tot abdomenul
[x] b) Stare febrilă
[x] c) Vărsături repetate
[ ] d) Constipaţie
[ ] e) Abdomen retractat
66. CM La copilul de vîrstă mică cu apendicită acută (la debutul bolii) examenul palpatoriu al abdomenului evidenţiază
[ ] a) Formaţiune tumorală dureroasă la palpare
[ ] b) Contractură musculară generalizată
[x] c) Sensibilitate difuză a peretelui abdominal
[x] d) Un oarecare grad de rezistenţă a peretelui abdominal
[x] e) Flexia coapsei drepte pe abdomen în timpul palpaţiei
67. CM Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la apendicita acută la copil
[x] a) Este cea mai frecventă afecţiune chirurgicală;
[x] b) Tabloul clinic şi evoluţia bolii diferă la copilul mic faţă de adult:
[ ] c) Tabloul clinic şi evoluţia bolii nu diferă la copilul mic faţă de adult:
[ ] d) Nu se întâlneşte la nou - născut şi sugar;
[x] e) Poate evolua imprevizibil şi înşelător.
68. CM Următoarele afirmaţii despre apendicita acută la copil sunt adevărate
[ ] a) La copil apendicita acută este cea mai rară afecţiune chirurgicală
[x] b) La copil apendicita acută este cea mai frecventă afecţiune chirurgicală
[ ] c) La copilul nou-născut şi sugar apendicita acută nu se întîlneşte
[x] d) Incidenţa maximă a apendicitei acute la copil este între 8-15 ani
[x] e) Evoluţia apendicitei acute la copil este mai rapidă şi mai gravă ca la adult
69. CM în apendicita acută la copilul mic examenul palpatoriu al abdomenului evidenţiază
[x] a) Sensibilitate difuză a peretelui abdominal anterior;
[ ] b) Contractură musculară generalizată;
[x] c) Un oarecare grad de „rezistenţă" a peretelui abdominal anterior;
[x] d) Flexia coapsei drepte pe abdomen în timpul examenului palpatoriu;
[ ] e) Durere insuportabilă pe toată aria abdominală..
70. CM Semnele caracteristice ale peritonitei meconiale sunt
[x] a) Vărsături bilioase precoce şi repetate;
[ ] b) Vărsături alimentare apoi intestinale;
[x] c) Lipsa tranzitului meconial;
[x] d) Distensie abdominală importantă;
[x] e) Edem hipogastric şi circulaţie colaterală.
71. CM Manifestările clinice ale peritonitei acute primitive la nou - născut
[ ] a) Contractură musculară generalizată;
[x] b) Meteorism abdominal;
[x] c) Edem al peretelui abdominal în etajul inferior şi pe flancuri;
[x] d) Tegumentele abdominale sunt lucioase, destinse;
[x] e) Este evidentă circulaţia venoasă în regiunea peretelui abdominal inferior.
72. CM Semnele care permit diferenţierea purpurei Henoch-Şchonlein de apendicita acută sunt
[ ] a) Durerile abdominale în fosa iliacă dreaptă;
[x] b) Durerile abdominale difuze;
[ ] c) Vărsăturile;
[x] d) Uneori rectoragii;
[x] e) Erupţie purpurică periarticulară.
73. CM Sindromul Peutz-Jeggers prezintă următoarele caracteristici
[ ] a) Hemoragii digestive superioare, repetate
[x] b) Hemoragii digestive joase, repetate
[x] c) Lentiginoza cutaneo-mucoasă (pete brune, negricioase, distribuite peribucal, pe mucoasa bucală)
[x] d) Invaginaţii sincrone
[ ] e) Scaun redus cu caracter de constipaţie
74. CM Sindromul Peutz-Jeggers se manifestă prin
[x] a) Episoade repetate de dureri abdominale;
[x] b) Durerile abdominale sunt de fapt invaginaţii intestinale;
[x] c) Adeseori pot surveni hemoragii manifestate prin melenă;
[ ] d) Adeseori pot surveni hemoragii manifestate prin hematemeză;
[x] e) Pot fi pierderi hemoragice oculte intestinale.
75. CM La sugar hemoragia digestivă inferioară este cauzată predominant de
[ ] a) Sindromul Peutz-Jeggers;
[x] b) Invaginaţia intestinală acută;
[ ] c) Diverticul Meckel ulcerat;
[x] d) Volvulusul acut de intestin subţire;
[ ] e) Volvulusul cronic de intestin subţire.
76. CM În enterocolita ulcero-necrotică cu perforaţie la sugar simptomatologia este dominată de
[x] a) Vărsături fecaloide
[x] b) Abdomen intens meteorizat cu tegumente lucioase, circulaţie venoasă evidentă
[ ] c) Scaune diareice abundente, rău mirositoare
[ ] d) Rectoragie abundentă
[x] e) Lipsa tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale
77. CM Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la simptomatologia atreziei de căi biliare
[ ] a) Copilul prezintă de la naştere o culoare galbenă a tegumentelor persistentă, progresivă;
[x] b) Copilul prezintă, uneori, de la naştere o culoare galbenă a tegumentelor persistentă, progresivă;
[x] c) Copilul prezintă, uneori, la 10-15 zile de la naştere o culoare galbenă a tegumentelor persistentă, progresivă;
[x] d) Meconiul poate fi decolorat;
[x] e) Urina este închisă la culoare.
78. CM Simptomatologia dominantă la nou-născutul cu emfizem lobar congenital include
:
[x] a) Dispnee expiratorie progresivă;
[x] b) Polipnee, cianoză;
[x] c) Bombarea hemitoracelui afectat cu lărgirea spaţiilor intercostale;
[ ] d) Abdomenul este suplu;
[x] e) Abdomenul este fără modificări.
79. CM Simptomatologia în emfizemul lobar congenital este dominată de
[x] a) Dispnee, polipnee;
[x] b) Cianoză;
[x] c) Bombarea hemitoracelui respectiv;
[ ] d) Tuse cu spută mucopurulentă;
[ ] e) Stare febrilă.
80. CM Diagnosticul diferenţial al herniei diafragmatice cu manifestări acute se efectuează cu
[x] a) Atelectaziile pulmonare ale nou-născutului;
[x] b) Emfizemul lobar congenital;
[ ] c) Bronşiectazia congenitală;
[x] d) Bronhopneumonia nou-născutului;
[x] e) Malformaţia cardiacă cianogenă.
81. CM Complicaţiile pneumoniei purulente distructive la copil
[x] a) Septicopiemia;
[x] b) Mediastinita
[x] c) Emfizemul mediastinal;
[ ] d) Emfizemul lobar;
[x] e) Hemoragia pulmonară;
82. CM Pneumomediastinita la copil este cauzată de
[x] a) Pneumonii purulente distructive
[ ] b) Tumori mediastinale
[ ] c) Bronşiectazii
[x] d) Leziuni traumatice ale esofagului
[x] e) Leziuni traumatice ale traheei
83. CM Simptomatologia dominantă la nou-născutul cu hernie diafragmatică pe stînga cu manifestări acute
[x] a) Dispnee şi cianoză progresive, impresionante cu fiecare oră ce trece;
[x] b) Respiraţie polipneică cu mare efort;
[ ] c) Regurgitaţii cu sănge modificat;
[ ] d) Disfagie;
[x] e) Zgomotele cardiace tahicardice se aud pe dreapta
84. CM Simptomatologia flegmonului necrotic extensiv al nou-născutului include
[ ] a) Placard roşu cu mărginile proeminente la suprafaţa tegumentului;
[x] b) Placard roşu cu mărginile neproeminente la suprafaţa tegumentului;
[ ] c) Placard roşu cu marginile bine conturate, reliefate;
[x] d) Placard roşu cu marginile ne conturate;
[ ] e) Suprafaţa afectată este rece.
85. CM Osteomielita hematogenă acută a perioadei de creştere se caracterizează prin
[x] a) Debut brutal cu ascensiune termică
[x] b) Durere spontană vie, continuă
[x] c) Sediul durerii este metafizar
[ ] d) Durere suportabilă osoasă cu intensificare în repaos;
[ ] e) Durere osoasă intermitentă cu maximum nocturn
86. CM În forma septică pioemică a osteomielitei hematogene acute simptomatologia este dominată de
[x] a) Debut brutal cu ascensiune termică, care poate atinge 39-40 grade C, frison
[x] b) Durere violentă localizată la nivelul unui segment de membru
[ ] c) Durere violentă articulară
[x] d) Impotenţă funcţională parţială sau totală a membrului afectat
[x] e) Agitaţia sau adinamia bolnavului, tahicardie, respiraţie accelerată
87. CM Simptomele permanente principale ale osteomielitei epimetafizare la nou-născut
[x] a) Edem osteoarticular;
[x] b) Contractură articulară;
[x] c) Agitaţia copilului la mobilizarea membrului afectat;
[ ] d) Roşeaţă (hiperemie) locală, periarticulară;
[x] e) Imobilitatea membrului afectat;
88. CM Următoarele afirmaţii referitor la evoluţia osteomielitei hematogene acute (după 3-4 zile de la debut) sunt adevărate
[ ] a) Starea generală se ameliorează;
[x] b) Persistă şi progresează intoxicaţia;
[x] c) Starea generală se alterează;
[x] d) Semnele locale se modifică în sensul exteriorizării supuraţiei către părţile moi;
[ ] e) Semnele locale se modifică în sensul micşorării edemului, tumefacţiei, diminuării durereii locale.
89. CM Pentru teratom este caracteristic
[x] a) Sediul mai frecvent este regiunea sacro-coccigiană;
[x] b) Tumora adultă conţine porţiuni mai din toate ţesuturile organismului;
[x] c) Tumora este încapsulată;
[x] d) Are un potenţial malign crescut;
[ ] e) Prognostic favorabil întotdeauna;
90. CM Cauza tumorii palpatorii în abdomen la copil poate fi
[ ] a) Diverticulita
[x] b) Hidronefroza
[x] c) Rinichi polichistic
[x] d) Nefroblastom
[x] e) Chist mezenterial
91. CM La copil mai frecvent se întâlnesc următoarele tumori maligne
[ ] a) Cancerul gastric
[ ] b) Cancerul pulmonar
[x] c) Nefroblastomul
[x] d) Sarcomul osteogen
[x] e) Reticulosarcomul Ewing
92. CM. Nefroblastomul prezintă următoarele caracteristici
[x] a) Formaţiune tumorală de dimensiuni variabile, netedă sau uşor boselată
[x] b) Tumoră uşor mobilă cu contact lombar
[ ] c) Tumoră cilindrică, elastică, dureroasă la palpare
[x] d) Tumora poate creşte exploziv
[x] e) Hematurie macroscopică
93. CM Triada simptomatică clasică a nefroblastumului
[ ] a) Ascensiunea termică;
[x] b) Tumora palpabilă în abdomen;
[x] c) Durerea abdominală, uneori iradiată spre coapsă;
[ ] d) Oliguria;
[x] e) Hematuria.
94. CM. Neuroblastomul prezintă următoarele caracteristici
[x] a) Se poate întâlni la copilul foarte mic (de la nou - născut până la 3-4 ani)
[ ] b) Se localizează numai retroperitoneal
[x] c) Se dezvoltă oriunde, dar în majoritatea cazurilor se dezvoltă în spaţiul retroperitoneal
[x] d) Este o tumoră neîncapsulată, invazivă
[ ] e) Este o tumoră încapsulată, neinvazivă
95. CM Semnele clinice ale displaziei de şold la sugar
[x] a) Asimetria pliurilor cutanate ale coapselor;
[ ] b) Rotaţia internă a membrului inferior;
[x] c) Rotaţia externă a membrului inferior;
[x] d) Limitarea de abducţie în articulaţiile de şold;
[ ] e) Limitarea de adducţie în articulaţiile de şold.
96. CM Diagnosticul omfalocelului prezintă următoarele caracteristici
[x] a) Hernierea viscerelor abdominale prin inelul ombilical mult lărgit
[ ] b) Exteriorizarea intestinului subţire printr-un defect paraombilical al peretelui abdominal anterior
[x] c) Viscerele eviscerate sunt acoperite de o membrană avasculară
[ ] d) Ansele intestinale eviscerate sunt retractate şi edemaţiate
[ ] e) Ombilicul cu depresiunea sa sunt normale
97. CM Diagnosticul laparoschizisului prezintă următoarele caracteristici
[ ] a) Hernierea viscerelor abdominale prin inelul ombilical mult lărgit
[x] b) Exteriorizarea intestinului subţire printr-un defect paraombilical al peretelui abdominal anterior
[ ] c) Viscerele eviscerate sunt acoperite de o membrană avasculară
[x] d) Ansele intestinale eviscerate sunt retractate şi edemaţiate
[x] e) Ombilicul cu depresiunea sa sunt normale
98. CM Torsiunea de testicul la copil are următoarele caracteristici
[x] a) Debut brutal în plină stare de sănătate
[x] b) Durere violentă şi continuă în hemiscrotul afectat cu iradiere spre regiunea inghinală şi rădăcina coapsei, exacerată la palpare
[ ] c) Debut lent cu durere moderată în hemiscrotul afectat
[x] d) Hemiscrot moderat mărit, edemaţiat
[x] e) Palparea evidenţiază o glandă mărită de volum ascensionată spre pube
99. CM Următoarele afirmaţii despre hemangiom sunt adevărate
[ ] a) Hemangiomul întotdeauna evoluează spre dispariţie;
[x] b) Hemangiomul poate cuprinde zone mari;
[x] c) Evoluţia unui hemangiom nu se poate prevedea niciodată;
[x] d) Hemangiomul tuberos este cea mai frecventă formă;
[x] e) Evoluţia spontană a hemangiomului este spre extindere, ulcerare, sângerare
100. CM Simptomatologia dominantă a limfangiomului
[x] a) Formaţiune tumorală în regiunea cervicală prezentă de la naştere
[x] b) Formaţiune tumorală elastică, fluctuentă, nedureroasă la palpare
[ ] c) Formaţiune tumorală dură, dureroasă la palpare
[ ] d) Formaţiune tumorală dură de 1-3 cm diametru
[ ] e) Formaţiuni tumorale dure cu aderarea tegumentului