592 terms

Pediatrie

USMF EXAMEN DE STAT
STUDY
PLAY

Terms in this set (...)

Pediatrie
1. CS Care factor influenţează absorbţia vitaminei D la nivelul intestinului subţire
[x] a) Absorbţia normală a lipidelor
[ ] b) Concentraţia mărită a proteinelor în hrană
[ ] c) Micşorarea electroliţilor în hrana copilului
[ ] d) Concentraţia mărită a vitaminelor grupei B în hrana copilului
[ ] e) Concentraţia mărită a glucidelor în hrana copilului
2. CS Care metabolit al vitaminei D este cel mai activ
[ ] a) Colecalciferol
[ ] c) 25-oxivitamina D3
[ ] d) 24,25-dioxivitamina D3
[x] e) 1,25- dioxivitamina D3
3. CS În care organ se formează cel mai activ metabolit al vitaminei D
[ ] a) Piele
[ ] c) Ficat
[x] d) Rinichi
[ ] e) Stomac
4. CS Hiperplazia ţesutului osteoid în rahitism formează următoarele simptome, cu excepţia
[x] a) Şanţul Harrison
[ ] b) Bose frontale şi parietale a craniului
[ ] c) "mătănii costale"
[ ] d) "brăţări rahitice"
[ ] e) "şirag de mărgăritare"
5. CS Care este necesitatea zilnică fiziologică în vitamina D la copii
[ ] a) 40 UI
[ ] b) 50 UI
[ ] d) 300 UI
[x] e) 400 UI
6. CS Rahitismul carenţial de gradul III se caracterizează prin următoarele simptoame, cu excepţia
[ ] a) Deformaţii osoase pronunţate
[ ] b) Anemie severă
[ ] c) Afectarea severă a organelor interne
[ ] d) Retard neuromotor şi fizic
[x] e) Indicii biochimici ai sângelui normali
7. CS Semnele de debut ale rahitismului carenţial sunt următoarele, cu excepţia
[x] a) Craniotabes
[ ] b) Transpiraţie abundentă
[ ] c) Alopecie occipitală
[ ] d) Somn neliniştit
[ ] e) Dermografism roşu, stabil
8. CS Semnele osteomalaciei în rahitismul carenţial sunt următoarele, cu excepţia
[ ] a) Craniotabes
[ ] b) Flexibilitatea mărită a bordurilor fontanelei anterioare
[ ] c) Şanţul Harrison
[ ] d) Aplatizarea occipitală
[x] e) Alopecia occipitală
9. CM Din preparatele vitaminei D fac parte
[x] a) Calciferol
[x] b) Oxidevit
[x] c) Calcidiol
[x] d) Calcitriol
[ ] e) Bio-splat
10. CM Perioada de stare a rahitismului carenţial decurge cu următoarele semne craniene
[x] a) Craniostenoză
[ ] b) Aplatizarea occipitală
[x] c) Cap "pătrat"
[x] d) Frunte olimpiană
[x] e) Bose frontale şi parietale
11. CM Funcţia căror organe este influenţată de metabolitul 1,25-dihidrocolecalciferol
[x] a) Intestinul subţire
[x] b) Rinichii
[ ] c) Plămânii
[x] d) Sistemul muscular
[x] e) Glandele paratiroide
12. CM Care este rolul parathormonului în patogenia rahitismului carenţial
[x] a) Mobilizează calciul din oase în condiţiile de hipocalciemie
[x] b) Stimulează sinteza de 1,25(OH)2D3
[x] c) Stimulează reabsorbţia calciului şi magneziului în tubii renali
[ ] d) Micşorează excreţia fosfaţilor cu urina
[x] e) Măreşte excreţia bicarbonaţilor cu urina
13. CM Hipotonia musculară întâlnită în rahitismul carenţial decurge cu următoarele simptome
[x] a) Torace în formă de "clopot"
[x] b) Abdomen "de broască"
[x] c) Dehiscenţa muşchilor drepţi ai abdomenului
[x] d) Cifoza dorsolombară
[ ] e) Şanţul Harrison
14. CM Evoluţia rahitismului carenţial poate fi
[x] a) Acută
[x] b) Subacută
[x] c) Recidivantă
[ ] d) Latentă
[ ] e) Progresivă
15. CM În care organe are loc metabolizarea vitaminei D
[x] a) Piele
[x] b) Rinichi
[x] c) Ficat
[ ] d) Plămâni
[ ] e) Intestin
16. CM Care tulburări dentare se întâlnesc în rahitismul carenţial dobândit
[x] a) Erupţia dinţilor de lapte întârzie
[x] b) Hipoplazia smalţului
[x] c) Predispunerea la carie a dentiţiei definitive
[ ] d) Erupţia dentară definitivă precoce
[ ] e) Erupţia dentară de lapte precoce
17. CM Pentru diganosticarea rahitismului carenţial sunt folosite următoarele date
[x] a) Examenul clinic
[x] b) Modificările biochimice în sânge
[x] c) Datele radiologice cu schimbări caracteristice
[ ] d) Indicii dezvoltării fizice
[ ] e) Starea funcţională a sistemului cardiovascular
18. CM Care factori influenţează ineficienţa razelor solare
[x] a) Latitudinea nordică
[x] b) Sticla obişnuită
[x] c) Concentraţia mărită a prafului în aer
[ ] d) Sezon - primăvara
[x] e) Pigmentarea cutanată
19. CM Ce schimbări la nivelul oaselor lungi sunt caracteristice pentru rahitismul carenţial
[x] a) "Brăţări" rahitice
[x] b) Coxa vara
[x] c) Genu varum
[x] d) Deformaţii în formă de "O"sau "X"
[ ] e) Şanţul Harrison
20. CM Diagnosticul pozitiv în rahitismul carenţial se bazează pe
[x] a) Tabloul clinic
[x] b) Calciul seric normal sau scăzut
[ ] c) Hiperfosfatemie
[x] d) Creşterea nivelului parathormonului în sânge
[x] e) Micşorarea nivelului metaboliţilor vitaminei D (25(OH)D3, 1,25(OH)2D3)
21. CS Tabloul clinic a hipotrofiei dobândite de gradul II se caracterizează prin toate, cu excepţia
[ ] a) Apetitul scăzut
[x] b) Toleranţa digestivă marită
[ ] c) Scaun instabil
[ ] d) Turgorul tisular redus
[ ] e) Musculatura hipotonă
22. CS Care din factorii enumeraţi mai jos nu constituie o greşeală alimentară calitativă în hipotrofia dobîndită
[ ] a) Raţie insuficientă de proteine
[ ] b) Exces de făinoase
[ ] c) Carenţa de lipide
[ ] d) Carenţa totală de calorii
[x] e) Numărul de alăptări mărit
23. CS Tabloul paraclinic al hipotrofiei dobândite de gradul II se caracterizează prin următoarele schimbări, cu excepţia
[ ] a) Secreţia şi aciditatea sucului gastric scade
[ ] b) Metabolismul bazal scade
[ ] c) Mobilitatea fagocitelor este redusă
[ ] d) IgA secretorie scade
[x] e) Activitatea dizaharidazelor creşte
24. CS Formele clinice ale hipotrofiei congenitale sunt următoarele, cu excepţia
[ ] a) Neuropatică
[x] b) Cardiovasculară
[ ] c) Neurodistrofică
[ ] d) Encefalopatică
[ ] e) Neuroendocrină
25. CS Care din factorii enumeraţi mai jos nu constituie o greşeală alimentară cantitativă în hipotrofia dobîndită
[ ] a) Hipogalactia la mamă
[ ] b) Copil anorexic
[x] c) Numărul de mese mărit
[ ] d) Aport insuficient cantitativ, determinat de vomitări cronice
[ ] e) Dereglări de supt
26. CS Hipotrofia congenitală poate fi consecinţa următoarilor factori etiologici, cu excepţia
[ ] a) Gestozele la mamă
[ ] b) Influienţa toxică a diferitor factori nocivi profesionali la mamă şi făt
[x] c) Supraalimentaţia mamei în timpul sarcinii
[ ] d) Boli cronice ale mamei
[ ] e) Alimentaţia deficitară a mamei on timpul sarcinii
27. CS Hipotrofia dobândită poate fi consecinţa următoarelor malformaţii congenitale, cu excepţia
[ ] a) Pilorostenoza
[x] b) Sindactilie
[ ] c) Megacolon
[ ] d) Atrezie a căilor biliare
[ ] e) Malformaţii congenitale de cord
28. CS Criteriile pentru aprecierea gradului de malnutriţie la sugari sunt toate, cu excepţia
[ ] a) Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan
[ ] b) Indicele ponderal
[x] c) Factorul etiologic
[ ] d) Indicele de nutriţie
[ ] e) Tabloul clinic
29. CM Tabloul paraclinic al hipotrofiei dobândite de gradul II se caracterizează prin
[x] a) Scăderea secreţiei şi acidităţii sucului gastric
[x] b) Scăderea metabolismului bazal
[x] c) Scăderea IgA secretorii
[ ] d) Creşterea activităţii dizaharidazelor
[x] e) Reducerea mobilităţii fagocitelor
30. CM Greşeli alimentare calitative ca factori etiologici a hipotrofiei dobândite fac parte
[x] a) Raţie insuficientă de glucide
[x] b) Raţie insuficientă de proteine
[x] c) Carenţa de lipide
[ ] d) Numărul de mese mărit
[x] e) Folosirea preponderent a proteinelor vegetale
31. CM Din greşelile alimentare cantitative ca factori etiologici a hipotrofiei dobândite fac parte
[x] a) Apetit scăzut la copil
[x] b) Aport insuficient cantitativ determinat de vomitări cronice
[x] c) Hipogalactie la mamă
[ ] d) Alimentaţie artificială
[x] e) Dereglări de supt/deglutiţie
32. CM Criteriile de apreciere a gradului de malnutriţie la sugar sunt
[x] a) Curba ponderală
[x] b) Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan
[x] c) Indicele ponderal
[x] d) Indicele de nutriţie
[ ] e) Factorul etiologic
33. CM Hipotrofia dobândită poate fi provocată de următorii factori etiologici
[x] a) Alimentari
[x] b) Infecţii recidivante
[x] c) Malformaţii congenitale
[ ] d) Vaccinoprofilaxie
[x] e) Enzimopatii ereditare
34. CM Tulburările cronice ale stărilor de nutriţie la copiii sugari includ următoarele
[x] a) Hipotrofie
[x] b) Hipostatură
[x] c) Paratrofie
[ ] d) Eutrofie
35. CM Tabloul clinic al hipotrofiei dobândite gradul III se caracterizează prin
[x] a) Apetit scăzut până la anorexie
[x] b) Toleranţa digestivă scăzută
[x] c) Scaun constipat
[ ] d) Tegumentele pal-roze
[ ] e) Turgorul şi elasticitatea tisulară nu sunt schimbate
36. CM Istoricul anamnestic al hipotrofiei include
[x] a) Stabilirea antecedentelor infecţioase la mamă şi copil
[x] b) Modul în care a decurs sarcina
[x] c) Alimentaţia mamei înainte şi în decursul sarcinii
[x] d) Greutatea la naştere
[ ] e) Istoricul anamnestic nu are valoare în diagnosticul hipotrofiei
37. CM Tratamentul hipotrofiei constă în
[x] a) Depistarea şi lichidarea cauzelor ce au provocat hipotrofia
[x] b) Dietoterapie
[x] c) Fermentoterapie
[x] d) Vitaminoterapie
[ ] e) Antibioticoterapie
38. CM Profilaxia hipotrofiei prevede
[x] a) Supravegherea medicală activă a sugarului
[x] b) Menţinerea alimentaţiei naturale
[x] c) Depistarea precoce şi înlăturarea greşelilor alimentare
[x] d) Diversificarea adecvată a alimentaţiei naturale
[ ] e) Tratamentul hipotrofiei
39. CM Formele clinice ale hipotrofiei congenitale sunt
[ ] a) Cardiovasculară
[x] b) Neuropatică
[x] c) Neurotrofică
[x] d) Neuroendocrină
[x] e) Encefalopatică
40. CM Tabloul clinic al hipotrofiei de gradul III se caracterizează prin
[ ] a) Ţesutul adipos subcutan dispare pe abdomen şi torace
[x] b) Faţa are formă de triunghi
[x] c) Pielea este palidă, cenuşie, flască
[x] d) Atrofie şi hipotonie musculară
[x] e) Hiporeflexie
41. CS Alergenul alimentar întâlnit cel mai frecvent la copiii primului an de viaţă
[ ] a) Ouăle
[x] b) Laptele de vaci
[ ] c) Legumele
[ ] d) Fructele
[ ] e) Cerealele
42. CS Rolul principal în patogenia alergiei alimentare o are
[ ] a) Infecţiile bacteriene
[x] b) Sensibilizarea cu creşterea nivelului de IgE
[ ] c) Infecţiile virotice
[ ] d) Influienţa unor substanţe industriale
[ ] e) Influienţa unor substanţe chimice
43. CS Ca barieră anatomică a tractului digestiv serveşte
[x] a) Lamina propria
[ ] b) Glicoproteinele
[ ] c) Mucoproteinele
[ ] d) IgA secretor
[ ] e) Insuficienţa funcţională a glandelor tractului digestiv
44. CS Calea de sensibilizare cu alergeni alimentari este
[x] a) Alimentară
[ ] b) Respiratorie
[ ] c) Cutanată
[ ] d) Limfogenă
[ ] e) Hematogenă
45. CS În patogenia alergiei alimentare sunt implicate 4 mecanisme cunoscute, cu excepţia
[ ] a) Tip reaginic imediat
[ ] b) Tip non reaginic
[ ] c) Tip cu formare de complexe imune
[ ] d) Tip celular mediat
[x] e) Instabilitatea membranelor celulare
46. CS Diagnosticul diferenţial în alergia alimentară se face cu următoarele maladiii, cu excepţia
[x] a) Insuficienţa de alfai-antitripsină
[ ] b) Intoleranţa la lactoză
[ ] c) Intoleranţa la gluten
[ ] d) Maladii gastrointestinale cronice
[ ] e) Dermatita atopică
47. CS Principiile de bază în tratamentul alergiei alimentare sunt următoarele, cu excepţia
[ ] a) Excluderea alergenului alimentar din produsele alimentare
[ ] b) Terapia medicamentoasă
[ ] c) Terapia locală
[x] d) Antibioticoterapia
[ ] e) Imunoterapia
48. CS În alimentaţia artificială a copilului cu alergie alimentară se recomandă următoarele, cu excepţia
[x] a) Lapte integral
[ ] b) Chefir
[ ] c) Biolact
[ ] d) NAN hipoalergic
[ ] e) Amestecuri acidulate
49. CM Afectarea cutanată în alergia alimentară
[x] a) Exema infantilă
[ ] b) Diateza hemoragică
[x] c) Dermatita atopică
[ ] d) Purpura trombocitopenică
[x] e) Urticaria
50. CM Afectarea tractului digestiv în alergia alimentară
[x] a) Enterocolonopatia
[x] b) Stomatita
[x] c) Gastrita
[ ] e) Polichistoza pancreasului
51. CM Metodele de diagnostic în alergia alimentară
[x] a) Teste de eliminare
[x] b) Teste cutanate
[ ] c) Teste prin inhalaţii
[ ] d) Spirografia
[x] e) Testul leucopenic şi trombocitopenic
52. CM Stări acute în alergia alimentară
[ ] a) Exema infantilă
[x] b) Şoc
[x] c) Colaps
[ ] d) Celiachia
[x] e) Crize de astm bronşic
53. CM Afectările aparatului respirator în alergia alimentară poate fi sub formă de
[x] a) Rinită
[x] b) Laringită
[ ] c) Pneumonie
[x] d) Astm bronşic
[x] e) Bronşită
54. CM Formele clinice în alergia alimentară
[x] a) Afectarea tegumentelor
[x] b) Afectarea sistemului respirator
[ ] c) Afectarea sistemului urinar
[x] d) Afectarea sistemului gastrointestinal
[ ] e) Afectarea sistemului nervos
55. CM Tipul de sensibilizare în alergia alimentară
[x] a) Monosensibilizare alimentară
[x] b) Polisensibilizare alimentară
[x] c) Sensibilizare polivalentă (combinată)
[x] d) Bivalentă
[ ] e) Non-sensibilizare
56. CM Apărarea organismului de alergenii alimentari se datorează
[x] a) Barierei anatomice
[x] b) Lamina propria
[x] c) Barierei fiziologice
[x] d) Barierei imune
[ ] e) Histaminei
57. CM Metodele instrumentale de diagnostic în alergia alimentară
[x] a) Ultrasonografia organelor interne
[ ] b) Electrocardiografia
[x] c) Fibrogastroduodenoscopia
[ ] d) Cardiointervalografia
[x] e) Rectoromanoscopia
58. CM Manifestările clinice ale reacţiilor pseudoalergice
[x] a) Urticarie acută
[x] b) Urticarie cronică
[x] c) Şoc anafilactic
[x] d) Astm bronşic
[ ] e) Furunculoza
59. CM Terapia alergiei alimentare în perioada de acutizare include
[x] a) Hiposensibilizante
[x] b) Adsorbenţi
[x] c) Fermenţi
[x] d) Biopreparate
[ ] e) Antibiotice
60. CM Indicaţiile pentru tratament cu glucocorticoizi în alergia alimentară
[x] a) Status astmaticus
[ ] b) Dermatita atopică
[x] c) Şoc
[ ] d) Gastoenterocolita alergică
[x] e) Edemul Quinke
61. CS Care sindrom clinic în evoluţia pielonefritei este caracteristic pentru copiii de vârstă fragedă
[ ] a) Sindromul astenic
[ ] b) Sindromul dizuric
[x] c) Sindromul dispeptic
[ ] d) Sindromul viremic
[ ] e) Sindromul neurovegetativ
62. CS Care este metoda screening în diagnosticul pielonefritei
[ ] a) Cistografia şi urografia
[x] b) Ultrasonografia rinichilor şi scintigrafia rinichilor
[ ] c) Scintigrafia rinichilor şi urografia rinichilor
[ ] d) Ultrasonografia rinichilor şi urografia rinichilor
[ ] e) Cistografia şi ultrasonografia rinichilor
63. CS Care este agentul patogen, întâlnit cu o frecvenţă de 80% cazuri în dezvoltarea pielonefritei la copii
[ ] a) Stafilococul
[ ] b) Proteus
[ ] c) Klebsiella
[x] d) Esherihia coli
[ ] e) Mycoplasma
64. CS Copil în vârstă de 3 ani la care este stabilit diagnosticul de infecţie a tractului urinar, acesta fiind primul episod documentat. Ce examinare include evaluarea imagistică
[ ] a) Urografia
[ ] b) Cistografia
[x] c) Ecografia abdominală
[ ] d) Scintigrafia rinichilor şi urografia
[ ] e) Nici una din cele enumerate mai sus
65. CS O fetiţă de 5 ani, anterior sănătoasă, este diagnosticată cu pielonefrită acută. Ce indice de laborator nu este esenţial pentru diagnostic la moment
[ ] a) Ureea, creatinina
[ ] b) Sumarul urinei
[x] c) Colestrolul seric, acidul uric
[ ] d) Urocultura
[ ] e) Analiza urinei după Neciporenco
66. CS O fetiţă în vârstă de 9 ani prezintă acuze la dureri periodice în abdomen, dizurie. În analiza sumară a urinei este prezentă leucocituria. Primar s-a îmbolnăvit la vârsta de 6 ani, când au apărut dureri în regiunea lombară, periodic leucociturie. Care din examinări nu este obligatorie la moment
[ ] a) Sumarul urinei
[ ] b) Ultrasonografia şi scintigrafia rinichilor
[ ] c) Urografia şi cistografia renală
[x] d) Biopsia renală
[ ] e) Clearence-ul creatininei.
67. CS Ce investigaţie nu este de bază în cazul prezenţei enurezei la copil
[ ] a) Anamnesticul familial
[ ] b) Examenul fizical complet
[ ] c) Urografia
[x] d) Biopsia renală
[ ] e) Cistografia
68. CS Ce patologie renală se manifestă cu pneumaturie
[ ] a) Glomerulonefrita
[ ] b) Sindromul Alport
[x] c) Cistita
[ ] d) Pielonefrita
[ ] e) Reflux vezico-renal
69. CM Ce metode imagistice confirmă diagnosticul de pielonefrită la copii
[x] a) Urografia
[x] b) Scintigrafia renală
[x] c) Ultrasonografia renală
[ ] d) Cistografia
[ ] e) Citoscopia
70. CM Factorii de risc în dezvoltarea pielonefrita la copil sunt
[x] a) Focare cronice de infecţie
[x] b) Infecţii intercurente frecvente
[ ] c) Anemia carenţială
[ ] d) Gastroduodenita acută
[x] e) Vulvovaginitele şi cistitele
71. CM Ce manifestări clinice sunt caracteristice pielonefritei la copiii de vârstă fragedă
[ ] a) Anemia
[ ] b) Polachiurie
[x] c) Febră
[x] d) Diaree
[x] e) Semne generale de intoxicaţie
72. CM Factorii predispozanţi antenatali în dezvoltarea pielonefritei la copii sunt
[x] a) Nefropatia în sarcină
[x] b) Pielonefrita cronică la gravidă
[ ] c) Dermatita alimentară acută
[x] d) Viroze intercurente frecvente la gravidă
[x] e) Focare cronice de infecţie la gravidă
73. CM În cazul pielonefritei, cu ce maladie este necesar de efectuat diagnosticul diferenţiat
[x] a) Glomerulonefrita
[x] b) Tuberculoza renală
[x] c) Cistita
[ ] d) Bronşita acută
[x] e) Bolile diareice acute
74. CM Sub ce mască mai frecvent decurge pielonefrita la copiii nou-născuţi şi sugari
[x] a) Sepsis
[x] b) Enterocolită
[ ] c) Anemie
[ ] d) Infecţie virală respiratorie acută
[ ] e) Alergie alimentară
75. CM Indicaţi tratamentul pielonefritei acute, forma gravă
[x] a) Biterapie antibacteriană
[x] b) Perfuzii intravenoase
[x] c) Monitorizarea diurezei
[ ] d) Imunosupresante
[ ] e) Dezagregante
76. CM Care sunt indicaţiile pentru efectuarea cistografiei micţionale
[x] a) Disuria
[x] b) Enureza
[ ] c) Traumatism abdominal
[x] d) Prezenţa la ecografia rinichilor după micţie a urinei riziduale
[ ] e) Hipertensiune arterială
77. CM Care sunt cele mai frecvente manifestări clinice a pielonefritei la copii mai mari de 3 ani
[x] a) Dureri în regiunea lombară
[ ] c) Diaree
[x] d) Dureri în abdomen
[x] e) Febră înaltă
78. CM Principalele simptome clinice ale „sindromului cistic" sunt
[ ] a) Dureri abdominale
[x] b) Polachiuria
[ ] c) Cefalee
[ ] d) Dureri în regiunea lombară
[x] e) Disuria
79. CM Care sunt cauzele enurezei idiopatice la copii
[ ] a) Diverticulul uretral
[x] b) Predispoziţie ereditară
[x] c) Tulburări psihoemoţionale
[ ] d) Stenoza uretrei distale
[x] e) Traume emoţionale
80. CM Care sunt indicaţiile pentru urografie
[x] a) Colica renală
[x] b) Hipertensiunea arterială
[x] c) Traumatismul abdominal
[ ] d) Procesul acut de tuberculoză
81. CS Prin ce sindrom clinic se manifestă varianta morfologică a glomerulonefritei minimale
[ ] a) Nefritic
[x] b) Nefrotic
[ ] c) Urinar izolat
[ ] d) Nefrotic cu hematurie şi hipertensiune arterială
[ ] e) Hematuric
82. CS Ce variaţie morfologică corespunde glomerulonefritei acute rapid progresive
[ ] a) GN minimală
[ ] b) GN mesangio-proliferativă
[x] c) GN extracapilară
[ ] d) GN membrano-proliferativă
[ ] e) GN difuză sclerozantă
83. CS Ce sindrom clinic al glomerulonefritei acute în cazul cronicizării procesului se transformă în forma mixtă a glomerulonefritei cronice
[ ] a) Sindromul nefritic
[ ] b) Sindromul urinar izolat
[ ] c) Sindromul nefrotic
[ ] d) Sindromul hematuric
[x] e) Sindromul nefrotic cu hematurie şi hipertensiune arterială
84. CS Pentru sindromul nefrotic complect în glomerulonefrită acută este caracteristic
[x] a) Hematuria lipseşte
[ ] b) Microhematuria
[ ] c) Hematurie moderată
[ ] d) Macrohematurie
[ ] e) Eritrocite în urină 30-40 mii/ml după Neciporenco
85. CS Care este cel mai frecvent factor etiologic al glomerulonefritei acute
[ ] a) Stafilococul
[x] b) Streptococul beta-hemolitic
[ ] c) Virusurile
[ ] d) Alergia alimentară
[ ] e) Vaccinările
86. CS Cărui tip de glomerulonefrită se asociază, drept complicaţie, insuficienţa renală încă din primele zile ale debutului bolii
[ ] a) GN acută cu sindrom nefritic
[ ] b) GN acută cu sindrom nefrotic
[ ] c) GN acută cu sindrom izolat urinar
[x] d) GN malignă (rapid progresivă)
[ ] e) GN acută cu sindrom nefrotic idiopatic
87. CS Pentru care sindrom al glomerulonefritei acute este caracteristică hipercolesterolemia
[ ] a) Sindromul nefritic
[ ] b) Sindromul urinar izolat
[ ] c) Sindromul renal
[ ] d) Sindromul hematuric
[x] e) Sindromul nefrotic
88. CS Care este cel mai constant şi durabil simptom paraclinic în sumarul urinei în glomerulonefrita acută cu sindrom nefritic
[x] a) Hematuria
[ ] b) Proteinuria
[ ] c) Cilindruria
[ ] d) Micşorarea densităţii urinei
[ ] e) Proteinurie masivă
89. CM Ce variante morfologice ale glomerulonefritei se pot manifesta clinic cu sindrom nefrotic
[ ] a) Mesangio-proliferativă
[x] b) GN cu schimbări minimale
[x] c) GN membrano-proliferativă
[ ] d) IgA nefropatia
[x] e) GN membranoasă
90. CM Criteriile de diagnostic ale sindromului nefritic sunt
[x] a) Proteinuria minoră
[x] b) Hematuria
[x] c) Hipertensiunea arterială
[ ] d) Hipo- şi disproteinemia
[ ] e) Hipercolesterolemia
91. CM Care variante morfologice ale glomerulonefritei se pot manifesta clinic cu hematurie
[x] a) Mesangio-proliferativă
[ ] b) GN minimală
[ ] c) GN membrano-proliferativă
[x] d) IgA nefropatia
[ ] e) GN membranoasă
92. CM Care sunt criteriile glomerulonefritei de origine imunocomplexă primară
[x] a) Complexii imuni circulanţi în ser crescuţi
[x] b) Nivel scăzut a complementului seric
[x] c) Afectarea ambilor rinichi conform ultrasonografiei
[x] d) Depozitarea imunoglobulinelor de-a lungul membranei bazale glomerulare
[ ] e) Date ultrasonografice de afectare unilaterală a rinichilor
93. CM Ce se indică în tratamentul sindromului nefrotic
[x] a) Saluretice
[x] b) Osmodiuretice
[x] c) Inhibitori ai aldosteronului
[ ] d) Metoda de rehidratare
[x] e) Diuretice de ansă
94. CM Criteriile diagnostice ale sindromului urinar izolat sunt
[ ] a) Edeme
[x] b) Leucociturie tip limfocitar
[x] c) Proteinurie mai puţin de 2,5 g/24 ore
[x] d) Hematurie
[ ] e) Hipotensiunea arterială
95. CM Criteriile diagnostice ale formei mixte în glomerulonefrită sunt
[x] a) Edeme, hematurie
[x] b) Proteinurie mai mult de 2,5 g/24 ore
[x] c) Proteinurie neselectivă
[x] d) Hipo- şi disproteinemie
[ ] e) Hipotensiune arterială
96. CM Criteriile de diagnostic ale formei hematurice în glomerulonefrită sunt
[x] a) Hematurie moderată
[x] b) Macrohematurie
[x] c) Proteinurie până la 1,0 g/24 ore
[ ] d) Edeme, anasarcă
97. CM Dietoterapia în glomerulonefrită include
[x] a) Proteine 1,5 mg/kg
[x] b) Fără sare
[ ] c) Proteine 5 mg/kg
[x] d) Limitarea cărnii, peştelui, brânzei
[x] e) Ulei vegetal 15 ml/24 ore
98. CM Care sunt indicaţiile biopsiei renale în glomerulonefrită
[x] a) Proteinurie şi hematurie de etiologie necunoscută
[x] b) Hipertensiune arterială de etilogie necunoscută
[x] c) Ineficacitatea tratamentului administrat
[x] d) Suspecţie la amiloidoză
[ ] e) Tuberculoza renală
99. CM Care sunt contraindicaţiile biopsiei renale în glomerulonefrită
[x] a) Faza terminală a IRC
[x] b) Anevrism al arterei renale
[x] c) Rinichi unic
[ ] d) Hipertensiune arterială
[ ] e) Evoluţia torpidă a glomerulonefritei
100. CM Care sunt trasăturile caracteristice de manifestare a formei maligne a glomerulonefritei
[x] a) Timp îndelungat se menţine oligoanuria
[x] b) Reducerea filtraţiei glomerulare din primele zile de boală
[x] c) Proteinurie masivă
[ ] d) Filtraţia glomerulară normală
[x] e) Cilindrurie evidentă
101. CM Ce simptome extrarenale predomină în glomerulonefrita acută poststreptococică
[x] a) Edeme
[ ] b) Oligurie
[ ] c) Hematurie
[x] d) Inapetenţă
[x] e) Febră
102. CS Celula care joacă rolul principal în patogenia astmului bronşic este
[ ] a) Limfocitul
[ ] b) Celula endotelială
[x] c) Eozinofil
[ ] d) Monocit
103. CS Care clasă de imunoglobuline este implicată în patogenia astmului bronşic atopic la copii
[ ] a) IgA
[x] c) IgE
[ ] d) IgM
104. CS Veriga principală în patogenia astmului bronşic atopic este
[x] a) Procesul inflamator în mucoasa bronşiilor de origine alergică
[ ] b) Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine virotică
[ ] c) Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine bacteriană
[ ] d) Procese autoimune
[ ] e) Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine micotică
105. CS Hiperreactivitatea bronhiilor în astmul bronşic este legată de
[x] a) Blocarea beta2-adrenoreceptorilor
[ ] b) Leziunile morfologice ale peretelui bronhial
[ ] c) Leziunile imunopatologice ale peretelui bronhial
[ ] d) Leziunile funcţionale
[ ] e) Leziunile infecţioase
106. CS Pentru criza de astm bronsic la copii nu este caracteristic
[ ] a) Tusă spastică cu spută albicioasă
[ ] b) Dispnee expiratorie
[ ] c) Stare de agitaţie, frică, cefalee
[x] d) Dispnee inspiratorie
[ ] e) Accesele survin frecvent noaptea-dimineaţa
107. CS Care este calea cea mai eficace de administrare a cromoglicatului de sodiu în tratamentul astmului bronşic la copii
[ ] a) Intravenos
[ ] b) Submuscular
[x] d) Inhalator
[ ] e) Per os
108. CS Investigaţia care trebuie să fie efectuată la copil cu astm bronşic în caz dacă după inhalarea cu salbutamol, s-a dezvoltat tahicardia, este
[ ] a) Analiza generală a sângelui
[ ] b) Radiografia cutiei toracice
[ ] c) Analiza biochimică a sângelui
[x] d) ECG
[ ] e) USG organelor interne
109. CM Trăsăturile patogenetice ale astmului bronşic atopic la copii sunt
[x] a) Leziunea morfologică şi funcţională a peretelui bronhial
[x] b) Leziuni imunopatologice
[x] c) Hiperreactivitatea bronhiilor
[x] d) Leziunile sistemului neuroendocrin
[ ] e) Procesul infecţios
110. CM Diagnosticul de astm bronşic la copii se pune în baza următoarelor date
[x] a) Predispunerea ereditară
[x] b) Repatarea acceselor de obstrucţie
[x] c) Anomalii atopice de constituţie
[x] d) Dereglări obstructive a bronşiilor mici la spirogramă
[ ] e) Dereglări restrictive a ventilaţiei pulmonare externe conform datelor spirografiei
111. CM Astmul bronşic la copii trebuie să fie diferenţiat de următoarele patologii
[x] a) Aspiraţie de corp străin
[x] b) Astmul cardiac
[x] c) Mucoviscidoza
[ ] d) Pneumonia acută
[x] e) Bronşita obstructivă
112. CM Simptomele caracteristice pentru clinica astmului bronşic la copiii de vârstă fragedă sunt
[x] a) Accese repetate de dispnee
[x] b) Expiraţie prelungită
[ ] c) Sunet percutor atenuat local
[x] d) Raluri umede de calibru mare şi mediu în timpul expiraţiei
[ ] e) Respiraţie diminuată local
113. CM Simptomele clinice ale statusului astmatic la copii sunt
[x] a) Acces de dispnee care nu trece după terapia tradiţională mai mult de 6 ore
[x] b) Dereglări din partea sistemului nervos
[x] c) Dezvoltarea plămânului „mut", dispariţia tusei
[ ] d) Acces de dispnee care a trecut după 4 ore de la începutul terapiei
[ ] e) În plămâni respiraţie aspră, expiraţie prelungită, raluri umede
114. CM Criteriile de gravitate pentru astmul bronşic la copii sunt
[x] a) Frecvenţa acceselor de dispnee
[x] b) Caracterul şi durata acceselor
[ ] c) Frecvenţa IRVA
[x] d) Frecvenţa crizelor nocturne
[x] e) Toleranţa la efort fizic
115. CM Cauzele dezvoltării statusului astmatic la copii sunt următoarele
[x] a) Anularea nemotivată a glucocorticoizilor din tratament
[ ] b) Folosirea hipersensibilizanţilor
[x] c) Folosirea necontrolată şi îndelungată de adrenomimetici
[x] d) Acutizarea procesului inflamator în plămâni
[ ] e) Inhalaţii de gucocorticoizi
116. CM Factorii de risc, crescut în astmul bronşic la copii, sunt
[x] a) Predispoziţia genetică
[x] b) Infecţiile virale frecvente cu antibioticoterapia necontrolată
[x] c) Diateza alergică în primii ani de viaţă
[ ] d) Absenţa maladiilor alergice la rude
[x] e) Disfunctia sistemului nervos vegetativ
117. CS Pentru pneumoniile destructive este specific
[ ] a) Leucopenie
[x] b) Leucocitoza > 20x109/l
[ ] c) Deviere la dreapta a formulei leucocitare
[ ] d) VSH majorat pînă la 20mm/oră
[ ] e) Limfocitoză
118. CS Sindromui lobului mediu este
[ ] a) Pneumonie franco - lobară a lobului mediu
[ ] b) Pneumonie destructivă a lobului mediu
[ ] c) Atelectazie a lobului mediu
[x] d) Afectarea izolată a lobului mediu
[ ] e) Pneumonie on focar a lobului mediu
119. CS Diagnosticul definitiv in pneumonie acută ca regulă se stabileşte in baza
[ ] a) Scintigrafiei pulmonare
[ ] b) Spirograifiei
[ ] c) Bronhoscopiei
[x] d) Radiografiei cutiei toracice
[ ] e) Bronhografiei pulmonare
120. CS Semnul ce nu caracterizează bronhopneumonia în focar este
[ ] a) Evoluează cu sindrom toxicoinfecţios sever, care domină examenul fizic pulmonar
[ ] b) Este cea mai frecventă formă în pneumologia pediatrică
[ ] c) Se localizează bilateral, diseminat sau paravertebral
[x] d) Se produce preponderent la sugar şi la copilul până la 5 ani
[ ] e) Radiologic se exprimă prin opacităţi cu diametrul până la 2-3 cm
121. CS Care pneumonie va evolua cu sindromul abdominal
[ ] a) Pneumoniile polisegmentare
[ ] b) Pneumoniile interstiţiale
[x] c) Pneumoniile localizate în segmentele bazale
[ ] d) Pneumoniile distructive
[ ] e) Pneumoniile lobului mediu cu component atelectatic
122. CS Care semn clinic nu este caracteristic pentru pneumonia segmentară
[ ] a) Se afectează unul sau câteva segmente
[ ] b) Tabloul clinic cu expresivitate generală minoră
[x] c) Simptomatica pulmonară este foarte exprimată
[ ] d) Deseori evoluează cu component atelectatic
[ ] e) Radiologic se vizualizează printr-o opacitate de formă triungiulară cu vârful în hil
123. CS Indicaţi simptomul clinic specific pentru pneumonia acută necomplicată
[ ] a) Expir lung însoţit de geamăt
[ ] b) Accentuarea zgomotelor respiratorii
[ ] d) Raluri distanţionate
[x] e) Raluri umede buloase mici şi crepitante localizate, ce nu dispar la tuse
124. CS Factorul etiologic în pneumonia franco - lobară este
[ ] a) Staphilococcus aureus
[ ] b) Bacilul haemofilus
[ ] d) Streptococul hemolitic
[x] e) Pneumococul
125. CM Dispensarizarea copiilor ce au suportat pneumonii acute necomplicate include
[x] a) Supravegherea medicului de familie pentru o perioadă de 3 luni
[ ] b) Efectuarea controlului radiologic în dinamică
[ ] c) Efectuarea probelor funcţionale pulmonare în dinamică
[x] d) Corecţia stărilor de fon (anemie, rahitism etc.)
[x] e) Efectuarea măsurilor de fortificare a statutului fizic prin administrarea de vitamine (A, B5, B12, E)
126. CM Criteriile de diagnostic a pneumoniilor acute după OMS recomandate pentru sectorul primar sunt
[x] a) Tuse
[x] b) Polipnee peste >50 res/min
[ ] c) Prezenţa sindromului obstructiv
[x] d) Dispnee, tahipnee, tiraj intercostal şi subcostal
[x] e) Refuz la supt
127. CM Pentru pneumonia acută sunt caracteristice
[x] a) Dispnee în lipsa sindromului obstructiv
[ ] b) Respiraţie însoţită de geamăt
[x] c) Raluri umede buloase mici localizate
[ ] d) Emfizem pulmonar
[x] e) Tiraj inter- şi subcostal
128. CM Tabloul clinico-paraclinic pentru insuficienţa respiratorie de gradul I sunt
[x] a) Absenţa dispneei în repaus
[ ] b) Cianoza periorală constantă
[ ] c) Tensiunea arterială micşorată
[x] d) Componenţa gazelor sanguine normală sau uşor micşorată
[ ] e) Cianoza periorală se păstrează la oxigenoterapie cu 40-50% O2
129. CM Variantele clinice în pneumoniile acute necomplicate sunt
[x] a) Pneumonie interstiţială
[x] b) Pneumonie franco-lobară
[ ] c) Pneumonie destructină
[x] d) Bronhopneumonie în focare confluente
[ ] e) Pleuropneumonie
130. CM Indicaţiile pentru puncţia pleurală sunt
[ ] a) Pneumonie destructivă
[ ] b) Pleurezie fibrinoasă
[x] c) Piotorax
[ ] d) Atelectazie a lobului mediu
[x] e) Pleurezie exudativă
131. CM Pentru pneumoniile cu focare confluente este caracteristic
[x] a) Instalarea focarelor masive de infiltraţie pulmonară
[ ] b) Afectare bilaterală
[x] c) Focarele de condensare au tendinţă de destrucţie şi abcedare
[ ] d) Evoluează cu sindrom obstructiv
[x] e) Evoluează cu sindrom toxico-infecţios sever
132. CM Ce afirmaţii pentru pleureziile metapneumonice sunt corecte
[ ] a) Se dezvoltă concomitent cu procesul pulmonar inflamator
[x] b) Pleurezia se dezvoltă la a 2-3-a săptămână de la debutul pneumoniei
[x] c) Exudatul pleural este seros-fibrinos
[x] d) În examenul sîngelui se constată majorarea considerabilă a VSH-ului (40-60mm/min)
[x] e) Complexele imunocirculante sunt majorate
133. CM Criteriile de diagnostic în pneumonia acută la copil sunt
[x] a) Prezenţa tusei
[x] b) Respiraţia accelerată
[x] c) Tirajul spaţiilor inercostale
[ ] d) Dispnee expiratorie
[ ] e) Cianoza generalizată
134. CM Ce afirmaţii vor fi corecte pentru pneumonia streptococică
[x] a) Infectare pe cale limfogenă
[x] b) Procesul de curge cu un component interstiţial accentuat
[ ] c) Debutul maladiei cu simptomatologie nemanifestă
[x] d) Datele fizicale pulmonare sunt puţin informative
[ ] e) Pleura se afectează foarte rar
135. CM Ce afirmaţii vor fi corecte pentru pneumonia stafilocică
[ ] a) Se întâlneşte mai frecvent la preşcolar şi şcolar
[x] b) Debutul maladiei este brutal
[ ] c) Tabloul radiologic este mai sărac decât datele fizicale
[x] d) Foarte frecvent evoluează cu pleurezie masivă
[x] e) Decurge cu sindrom toxico-infecţios foarte sever
136. CM Ce date fizicale sunt caracteristice pentru pneumnia franco-lobară
[ ] a) Respiraţie aspră în plămâni
[x] b) Spută ruginită
[ ] c) Emfizem pulmonar
[x] d) Crepitaţie indux
[x] e) Crepitaţie redux
137. CS În tratamentul bronşitei acute simple la copii se utilizează
[ ] a) Antibiotice
[ ] b) Cardiace
[ ] c) Anticoagulante
[ ] d) Antitusive
[x] e) Expectorante
138. CS Semnul de reper în bronşita acută simplă la copii
[ ] a) Dispnea
[ ] b) Matitate unilaterală
[ ] c) Raluri stabile
[x] d) Raluri difuze uscate
[ ] e) Raluri localizate
139. CS Semnul fizic de bază în bronşita obstructivă la copii este
[ ] a) Matitate toracală
[ ] b) Inspiraţie prelungită
[x] c) Expiraţie prelungită pe fon de raluri difuze uscate
[ ] d) Raluri stabilite
[ ] e) Raluri localizate
140. CS Ce semn marchează diferenţa între bronşita obstructivă şi bronşita simplă la copii
[ ] a) Tusea convulsivă
[x] b) Expiraţia prelungită pe fon de raluri difuze uscate
[ ] c) Matitate percutorie
[ ] d) Tusea bitonală
[ ] e) Dispnea
141. CS Cu ce este legată epidemilogia bronşitelor acute
[ ] a) Cu infectiile bacteriene
[x] b) Cu infecţiile virotice respiratorii
[ ] c) Cu infecţiile protozoice
[ ] d) Cu helminţi
[ ] e) Cu micoze
142. CM Cei mai frecvenţi factori etiologici în morbiditatea bronşitelor acute la copii sunt
[x] a) Factorii alergici
[ ] b) Factorii mecanici
[x] c) Factorii bacterieni
[x] d) Factorii virotici
[ ] e) Factorii chimici
143. CM Care particularităţi anatomo-fiziologice predispun copiii la bronşite
[x] a) Dimensiunile căilor respiratorii
[x] b) Predispunerea mucoasei la edemaţie
[ ] c) Pozitia mai ridicată a diafragmei
[x] d) Dezvoltarea insuficientă a cartilajului bronsic
[ ] e) Diametrul relativ mai mare al vaselor sanguine pulmonare
144. CM În tratamentul bronşitei acute simple la copii de vârstă fragedă se utilizează
[x] a) Preparate antibacteriene
[x] b) Vasodilatatoare
[x] c) Expectorante
[ ] d) Antitusive
[x] e) Tratament simptomatic
145. CM Semnele obstrucţiei la copii sunt
[ ] a) Inspiraţie prelungită
[x] b) Expiraţie prelungită
[x] c) Dispnee expiratorie
[x] d) Respiraţie zgomotoasă
[x] e) Raluri difuze uscate şi umede (de calibru mare şi mijlociu)
146. CM Semnele de reper ale unui corp străin în bronhii la copii sunt
[x] a) Debut lent
[x] b) Tusea bitonală
[ ] c) Examenul obiectiv
[x] d) Vârsta copilului
[x] e) Debut acut
147. CM Semnele de reper în bronşiolită la copii sunt
[ ] a) Sunet "de cutie"
[x] b) Dispnee pronunţată
[x] c) Raluri crepitante
[x] d) Expiraţie prescurtată
[x] e) Semne de intoxicaţie
148. CM Semnele de reper în bronşita acută simplă la copii sunt
[ ] a) Dispnee
[x] b) Percutor sunet de cutie
[x] c) Raluri uscate difuze
[x] d) Raluri umede de calibru mare si mijlociu
[ ] e) Raluri localizate
149. CM Semnele clinice de reper în bronşită obstructivă la copii sunt
[x] a) Expiraţie prelungită
[ ] b) Inspiraţie prelungită
[ ] c) Raluri localizate
[x] d) Raluri difuze
[x] e) Ralurile se aud la distanţă
150. CM La formularea dianosticului de bronşită obstructivă la copii se ţine cont de următoarele
[x] a) Fonul premorbid
[ ] b) Starea socială a familiei
[x] c) Anotimpul
[x] d) Factorii ereditari
[x] e) Accese repetate de tuse nocturne
151. CS Copiii cu ce patologie au predispoziţie la bronşite
[ ] a) Cu reumatism
[ ] b) Cu viciu cardiac dobândit
[x] c) Cu IRVA frecvente
[ ] d) Cu pielonefrita secundară
[ ] e) Cu hepatită virală acută
152. CS Cauza trombocitopatiilor constă în
[ ] a) Scăderea factorului Willebrand
[x] b) Disfuncţia trombocitară
[ ] c) Afectarea mixtă a hemostazei
[ ] d) Coagulopatie nedeterminată
[ ] e) Reducerea numărului de trombocite
153. CS Ce investigaţie nu confirmă diagnosticul de trombocitopenie
[ ] a) Mielograma
[ ] b) Determinarea anticorpilor antitrombocitari
[ ] c) Aprecierea numărului de trombocite
[ ] d) Determinarea timpului de sângerare
[x] e) Determinarea timpului de coagulare
154. CS Pentru confirmarea diagnosticului de trombocitopatie nu are semnificaţie
[ ] a) Aprecierea caracterului ereditar al maladiei
[ ] b) Determinarea structurii morfologice a trombocitelor
[ ] c) Determinarea numărului de trombocite
[x] d) Aprecierea funcţiei fibrinolitice
[ ] e) Evaluarea factorilor trombocitari
155. CS Testul ce nu caracterizează sistemul vascular trombocitar
[ ] a) Durata sângerării după Duke
[ ] b) Aprecierea numărului de trombocite
[ ] c) Aprecierea morfologiei trombocitare
[x] d) Aprecierea timpului trombinei
[ ] e) Aprecierea funcţiilor trombocitare
156. CS Trombocitopenia este determinată de
[ ] a) Scăderea vădită a factorului Willebrand
[ ] b) Lipsa factorului antihemofilic A
[ ] c) Disfuncţia trombocitară
[ ] d) Lipsa factorului antihemofilic B
[x] e) Reducarea numărului de trombocite
157. CS Boala Willebrand se caracterizează prin
[ ] a) Hemoragii abundente
[ ] b) Tip hematom de sângerare
[x] c) Tip mixt de sângerare
[ ] d) Hemartroze
[ ] e) Erupţii vascular-purpurale
158. CS În purpura trombocitopenică indicaţia de urgenţă pentru splenectomie este
[ ] a) Metroragia masivă
[ ] b) Hemoragia internă
[x] c) Hemoragia intracraniană
[ ] d) Hematuria masivă
[ ] e) Epistaxisul de durată
159. CM Cele mai frecvente cauze ce condiţionează debutul purpurei trombocitopenice idiopatice sunt
[x] a) Vaccinurile profilactice
[x] b) Infecţiile bacteriene
[x] c) Infecţiile virale
[x] d) Diatezele alergice
[ ] e) Fondalul premorbid nefavorabil
160. CM Confirmarea diagnozei de trombocitopenie constă în
[x] a) Determinarea anticorpilor antitrombocitari
[x] b) Determinarea timpului de sângerare
[x] c) Estimarea mielogramei
[ ] d) Determinarea timpului de coagulare
[x] e) Aprecierea numărului de trombocite
161. CM Trombocitopatiile se caracterizează prin
[x] a) Caracter ereditar
[ ] b) Caracter congenital
[ ] c) Tip hematom de sângerare
[x] d) Peteşii şi echimoze
[x] e) Timp îndelungat de sângerare
162. CM Trombocitopenia se manifestă prin următoarele simptoame
[x] a) Gingivoragii
[x] b) Epistaxis
[ ] c) Hematoame
[x] d) Echimoze
[x] e) Metroragii
163. CM În terapia trombocitopatiilor sunt indicate
[ ] a) Terapia hormonală - grupul prednizolonei
[ ] b) Dezagregante - curantil, trental
[x] c) Sulfatul de magneziu, carbonat de litiu
[ ] d) Plasma proaspăt congelată
[x] e) Masa trombocitară
164. CM În trombocitopatii pot fi dereglate următoarele funcţii
[x] a) Funcţia de adgezivitate şi agregare
[ ] b) Funcţia de coagulare sanguină
[x] c) Funcţia de contractibilitate a cheagului sanguin
[ ] d) Funcţia fibrinolitică
[ ] e) Funcţia de autoliză
165. CM În tratamentul trombocitopeniilor sunt indicate
[x] a) Terapia hormonala
[x] b) Hemostatice locale
[ ] c) Plasma nativă
[x] d) Splenectomia operatorie
[x] e) Splenectomia medicamentoasa
166. CM Trombocitopeniile la copii au caracter
[x] a) Ereditar
[ ] b) Congenital
[x] c) Autoimun
[x] d) Heteroimun
[x] e) Neimun
167. CM La copii mai frecvent se întâlnesc trombocitopeniile
[ ] a) Ereditare
[x] c) Autoimune
[x] d) Heteroimune
[ ] e) Neimune
168. CM La un copil cu sindrom hemoragic pronunţat şi cu reducerea numărului de trombocite au fost administrate următoarele preparate. Care indicaţii sunt corecte
[x] a) Aplicaţii cu acid aminocapronic
[x] b) Aplicarea masei hemostatice
[ ] c) Administrarea subcutanată a heparinei
[x] d) Administrarea hormonilor glucocorticoizi
[x] e) Perfuzia masei trombocitare
169. CM Pentru bolnavii cu purpură trombocitopenică idiopatică nu este caracteristic
[ ] a) Sindromul hemoragic cutanat
[x] b) Splenomegalia
[x] c) Limfadenopatia
[ ] d) Metroragiile
[x] e) Hepatomegalia
170. CM Splenectomia în purpura trombocitopenică idiopatică se efectuiază
[x] a) În forma umedă cu evoluţie de peste 6 luni
[x] b) În forma acută cu sîngerări grave
[x] c) Suspecţie la hemoragie intracraniană
[ ] d) Sindrom hemoragic cutanat generalizat
[ ] e) Hemoragii în organele interne
171. CM Ce afirmaţii sunt corecte pentru purpura trombocitopenică
[x] a) Morbiditatea este maximă la vârsta copilăriei
[x] b) Frecvenţa formelor acute şi cronice este echivalentă
[x] c) Există o netă predominanţă a afectării sexului feminin
[x] d) Mai frecvent sunt afectaţi copiii de 3-7 ani
[ ] e) Dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor este în retardare
172. CS Pentru criza hemolitică nu este caracteristic
[ ] a) diminuarea cantităţii de eritrocite
[ ] b) reticulocitoza
[ ] c) icterul sclerotegumentar
[ ] d) hiperbilirubinemia
[x] e) fierul seric diminuat
173. CS Cel mai informativ criteriu în cadrul hemolizei intravasculare este
[ ] a) majorarea bilirubinei indirecte
[ ] b) reticulocitoza
[ ] c) icterul
[x] d) creşterea hemoglobinei plasmatice
[ ] e) majorarea indicelui color
174. CS Criteriul esenţial de laborator în hemoliza extravasculară este, cu excepţie
[ ] a) majorarea bilirubinei indirecte
[ ] b) sferocite, microcite
[x] c) majorarea bilirubinei directe
[ ] d) reticulocitoza
[ ] e) splenomegalia
175. CS În cadrul sferocitozei ereditare eritrocitele au următoarea caracteristică
[ ] a) diametrul majorat
[ ] b) creşte diametrul, se micşorează grosimea
[x] c) scade diametrul, se măreşte grosimea
[ ] e) eritrocitele nu se schimbă
176. CS În mielogramă în perioada de criză hemolitică în cadrul microsferocitozei ereditare se depistează
[ ] a) inhibarea stemului eritroid
[ ] c) lipsa de modificări
[x] d) sporirea sistemului eritroid
[ ] e) prezenţa megacariocitelor
177. CS Pentru criza hemolitică în cadrul sferocitozei ereditare nu este caracteristic
[ ] a) paliditate
[ ] b) icter
[ ] c) mărirea splinei
[x] d) mărirea ganglionilor limfatici
[ ] e) culoarea normală a scaunului
178. CS Pentru sferocitoza ereditară nu este caracteristic
[ ] a) anemia
[ ] b) reticulocitoza
[ ] c) microsferocitoza
[x] d) eritrocitele în formă de ţintă
[ ] e) scăderea rezistenţei osmotice minime a eritrocitelor
179. CS Pentru B-talasemie nu este caracteristice
[ ] a) anemia
[ ] b) eritrocitele în formă de ţintă
[ ] c) majorarea fierului seric
[ ] d) hipocromia
[x] e) hipercromia
180. CS În anemia falciformă se depistează totul, în afară de
[ ] a) eritrocitele în formă de ţintă
[ ] b) eritrocitele în formă de seceră
[x] c) mărirea nivelului hemoglobinei fetale
[ ] d) în perioada de criză - şocul hipovolemic
[ ] e) criza vaso-ocluzivă
181. CS Anemia hemolitică dobăndită, legată de administrarea medicamentelor, este
[ ] a) autoimună
[x] b) heteroimună
[ ] c) izoimună
[ ] d) transimună
[ ] e) neimună
182. CS În cadrul tratamentului anemiei hemolitice imune pe primul plan se impun
[ ] a) terapia de substituţie
[x] b) glucocorticoizii
[ ] c) splenectomia
[ ] d) citostaticele
[ ] e) prepatatele dezagregante
183. CS În tratamentul talasemiei nu se folosesc
[x] a) hormoni
[ ] b) masă eritrocitară
[ ] c) desferal
[ ] d) vitamine
[ ] e) transfuzia celulelor stem
184. CS Tratamentul sferocitozei ereditare include totul, în afară de
[x] a) transfuziile regulate de masă eritrocitară
[ ] b) transfuziile de masă eritrocitară la scăderea hemoglobinei sub 60g/l
[ ] c) splenectomie
[ ] d) desferal
[ ] e) terapie simptomatică
185. CS Metoda cea mai eficientă de tratament în sferocitoza ereditară este
[ ] a) transfuzii de masă eritrocitară
[ ] b) desferal
[x] c) splenectomie
[ ] d) terapia simptomatică
[ ] e) vitaminoterapia
186. CS În tratamentul anemiei hemolitice este contraindicat
[ ] a) vitaminoterapia
[x] b) preparatele fierului
[ ] c) desferalul
[ ] d) transfuziile de masă eritrocitară
[ ] e) trasfuzia celulelor stem
187. CM Criteriile de hemoliză sunt
[ ] a) reticulocitopenie
[x] b) nivel scăzut de eritrocite şi hemoglobină
[x] c) reticulocitoză
[x] d) icteru
[x] e) [creşterea bilirubinei indirecte
188. CM Care afirmaţii sunt corecte în cadrul hemolizei intravasculare
[x] a) cauza-sindrom CID
[x] b) cauza - transfuziile de sânge incompatibil
[x] c) hemoglobinemia
[ ] d) prezenţa sferocitelor, microcitelor
[x] e) hemoglobinuria
189. CM Pentru sferocitoza eriditara sunt corecte
[ ] a) hemoliza intravasculară
[x] b) hemoliza intracelulară
[ ] c) eritrocitele în formă de ţintă
[x] d) microcitoza
[x] e) curba Price-Jones deviată în stânga
190. CM Pentru sferocitoza eriditara sunt corecte
[x] a) deficitul proteinei membranare
[ ] b) epistaxisul
[x] c) tipul autozom - dominant de transmitere
[x] d) splenomegalia
[x] e) reducerea rezistenţei osmotice minime a eritrocotelor
191. CM Pentru criza hemolitică în cadrul microsferocitozei ereditare sunt caracteristice
[x] a) paliditatea
[x] b) icterul
[x] c) mărirea splinei
[ ] d) mărirea ganglionilor limfatici
[ ] e) epistaxisul
192. CM În microsferocitoza ereditară se observă
[ ] a) suprimarea sistemului eritroid
[x] b) reducerea rezistenţei osmotice a eritrocitului
[ ] c) reducerea indicelui de culoare
[x] d) reducerea diametrului eritrocitului
[ ] e) curba Price-Jones deviată în dreapta
193. CM Simptomele B-talasemiei sunt
[x] a) diminuarea nivelului de eritrocite şi hemoglobină
[x] b) eritrocitul sub formă de „ţintă"
[x] c) sporirea nivelului fierului seric
[ ] d) sporirea indicelui de culoare
[ ] e) reducerea nivelului fierului seric
194. CM În tratamentul talasemiei se folosesc
[x] a) hemotransfuziile
[x] b) desferalul
[x] c) splenectomia
[ ] d) prednisolonul
[ ] e) preparatele fierului
195. CM Simptomele clinice ale anemiei falciforme sunt
[x] a) anemia
[x] b) icterul
[x] c) crizele vaso-ocluzive
[x] d) crizele aplastice
[ ] e) hemoragii
196. CM Pentru sferocitoza eriditara sunt corecte
[ ] a) se depistează în vârsta înaintată
[x] b) predispoziţie la litiază biliară
[x] c) microsferocitoza
[x] e) deficitul proteinei membranare
197. CM Pentru B- talasemie sunt caracteristice
[x] a) mărirea hemoglobinei fetale
[x] b) dereglarea sintezei lanţurilor globinei
[x] c) hipocromia
[ ] d) diminuarea fierului seric
[x] e) eritrocitele sub formă de „ţintă"
198. CM Pentru anemia hemolotică prin deficitul de glucozo-6-fosfat dehi-drogenaza sunt corecte
[x] a) criza apare după administrarea medicamentelor
[x] b) hemoliza intravasculară
[ ] c) hemoliza intracelulară
[x] d) hemoglobinuria
[x] e) majorarea bilirubinei indirecte
199. CM Pentru anemia hemolitică autoimună sunt corecte
[ ] a) debutul lent
[x] b) debutul acut
[x] c) durerile abdominale, febra, urina întunecată
[ ] d) proba Coombs directă negativă
[x] e) efectul pozitiv de la glucocorticoizi
200. CM În anemia falciformă se constată
[x] a) criza megaloblastica
[x] b) eritrocite în formă de seceră
[x] c) eritrocite sub formă de „ţintă"
[ ] d) majorarea hemoglobinei fetale
[x] e) microcite
201. CM Tratamentul sferocitozei ereditare include
[ ] a) transfuzii regulate de masă eritrocitară
[x] b) transfuzii de masă la hemoglobină mai mică de 60 g/l
[x] c) splenectomie
[ ] d) preparate de fier
[x] e) terapie simptomatică
202. CM În tratamentul talasemiei pot fi folosite
[x] a) masă eritrocitară
[x] b) transfuzii de celule stem
[x] c) transplant de măduvă osoasă
[x] d) desferal
[ ] e) preparate de fier
203. CM Un copil de 10 luni internat cu 138,6oC, slăbiciune, paliditate, icter, splenomegalie. Tata a suferit de o boală hematologică şi lui i-a fost extirpată splina. Analiza sângelui: Hb - 44g/l, Er. - 1,4 x1012/l, IC - 0,94; reticulocite 18%. Diagnosticul preventiv şi terapia de urgenta :
[ ] a) hepatită
[x] b) criză hemolitică
[x] c) anemie ereditară
[x] d) transfuzii de masă eritrocitară
[ ] e) preparate de fier
204. CM Pentru criza hemolitică în cadrul deficitului de glucozo-6-fosfat dehi-drogenază sunt corecte
[x] a) e legată de administrarea medicamentelor
[x] b) se manifestă pe fondul infecţiei
[x] c) reticulocitoză marcată
[x] d) hemoglobinemie
[ ] e) hipocromie
205. CM Pentru anemiile hemolitice autoimune sunt corecte
[x] a) se leagă cu antigenii termici
[x] b) se leagă cu antigenii hipotermici
[ ] c) au caracter ereditar
[x] d) debut acut
[x] e) dureri în abdomen, febră, icter
206. CM Semne de hemoliză intravasculară
[x] a) aglutinarea spontană a eritrocitelor
[x] b) hemoglobinemie
[x] c) hemoglobinurie
[x] d) hepatosplenomegalie
[ ] e) reducerea numărului de reticulocite
207. CM Pentru criza hemolitică în sferocitoza ereditară sunt corecte
[x] a) paliditatea
[x] b) icterul
[ ] c) hepatomegalia
[x] d) splenomegalia
[ ] e) hemoragiile nazale
208. CM Pentru anemia hemolitică prin deficit de glucozo-6-fosfatdehidroge-nază sunt corecte următoarele
[x] a) mai frecvent se întâlneşte la barbaţi
[x] b) hemoliza - peste 48 ore după administrarea medicamentelor
[ ] c) splenectomia eficientă
[x] d) hemoliza intravasculară
[x] e) hemoglobinuria
209. CM În cadrul talasemiei la bolnavi se observă
[x] a) oasele cutiei craniene au aspectul „periei" (semnul „ariciului")
[x] b) craniul de turn
[x] c) reţinerea creşterii copilului
[ ] d) hipoplazia măduvei osoase
[x] e) urolitiaza şi litiaza biliară frecvente
210. CM La o fetiţă de 2 ani pe fondul IRVA au apărut brusc paliditatea, icterul, dureri în abdomen, t 38,6° C. S-a depistat splenomegalia. Analiza generală a sângelui: Hb - 60 gr/l; Er -2,0x1012/l; IC - 0,9; diametrul eritrocitelor 5,5-6,0 mkm; reticulocite - 15%o; bilirubină totală 76 mmol/l, indirectă - 73 mmol/l; ALAT - 0,27, ASAT - 0,32 mmol/l. Care afirmaţii sunt corecte:
[x] a) criză hemolitică
[ ] b) hepatită virală
[x] c) boală sferocitară
[x] d) introducerea masei eritrocitare
[ ] e) indicarea preparatelor de fier
211. CS Nivelul hemoglobinei la nou-născut imediat după naştere constituie
[ ] a) 100-140 g/l
[ ] b) 110-130 g/l
[ ] c) 120-140 g/l
[ ] d) 140-160 g/l
[x] e) 180-240 g/l
212. CS Nivelul hemoglobinei la sugarul sănătos nu trebuie să fie mai jos de
[ ] a) 90
[ ] b) 100
[x] c) 110
[ ] d) 120
[ ] e) 130
213. CS Cauza mai frecventa de dezvoltare a anemiei fieriprive la copii este
[ ] a) maladiile cronice
[x] b) factorul alimentar
[ ] c) hemoragiile cronice
[ ] d) dereglarea absorbţiei fierului
[ ] e) bolile infecţioase
214. CS În diagnosticul anemiei fieriprive cel mai important indice este
[ ] a) hipocromia
[ ] b) prezenţa sursei de hemoragie
[x] c) scăderea nivelului fierului seric
[ ] d) raţia alimentară insuficientă în fier
[ ] e) creşterea viguroasă a copilului
215. CS În cadrul anemiei fieriprive se reduc următorii factori, în afară de
[ ] a) procentul de saturaţie a transferinei
[ ] b) nivelul fierului seric
[ ] c) nivelul fieritinei în ser
[ ] d) concentrarea hemoglobinei în eritrocit
[x] e) capacitatea fierocaptantă a serului sanguin
216. CS În tratamentul anemiei fieriprive de gr. II este indicat
[ ] a) produselor alimentare vegetale
[ ] b) transfuzii de sînge
[ ] c) bucatelor preparate din ficat
[x] d) preparatelor de fier pentru administrarea perorală
[ ] e) preparatelor de fier pentru administrarea parenterală
217. CS Intensitatea absorbţiei fierului din preparatele medicamentoase depinde preponderent de
[ ] a) aciditatea sucului gastric
[ ] b) activitatea amilazei salivare
[ ] c) starea funcţiei secretorii a stomacului
[x] d) proprietăţile chimice ale compuşilor fierului, care intră în componenţa preparatelor medicamentoase
[ ] e) activitatea proteolitică gastrică
218. CS Anemia "tardivă" a prematurilor este
[ ] a) hemolitică
[x] b) fieriprivă
[ ] c) posthemoragică
[ ] d) aplastică
[ ] e) ereditară
219. CS Din care produs alimentar fierul se asimilează mai bine
[x] a) carne
[ ] b) fructe
[ ] c) legume
[ ] d) făinoase
[ ] e) lactate
220. CS Pentru anemia B12 deficitară nu este caracteristic
[ ] a) tipul megaloblastic de hematopoieză
[ ] b) dereglarea secreţiei factorului intern
[ ] c) anemia hipercromă
[ ] d) aportul insuficient al vit. B12 cu produsele alimentare
[x] e) sporirea nivelului fierului seric
221. CS Un copil de3ani are manifestări clinico- paraclinice de anemie fierodeficitară gr.II. Cea mai efIcientă metodă de tratament este
[ ] a) administrarea preparatelor de fier parenteral
[ ] b) administrarea preparatelor de fier intravenos
[ ] c) administrarea preparatelor de fier per os până la normalizarea hemoglobinei
[x] d) administrarea preparatelor de fier per os până la normalizarea hemoglobinei încă 2-3 luni
[ ] e) numai normalizarea alimentaţiei
222. CS Copil de 2 luni, născut prematur, este la alimentaţie naturală. Analiza generală a sângelui
Hb - 130 g/l; Er. - 3,9x1012 /l; Ic.- 0,82; VSH - 7 mm/h. Care recomandaţie este optimală:
[ ] a) administrarea preparatelor de fier în doză curativă
[ ] b) numai îmbunătăţirea alimentaţiei mamei
[ ] c) numai administrarea preparateor din fier mamei
[ ] d) administrarea preparatelor de lapte adaptate
[x] e) administrarea preparatelor de fier în doza profilactică
223. CS Pentru deficitul de fier nu este caracteristic
[ ] a) mai frecvent se depistează la vârsta de 6-24 luni
[ ] b) copilul se alimentează îndeosebi cu lapte şi terci de griş
[ ] c) deficitul de fier decurge asimptomatic
[ ] d) hipocromie
[x] e) nivelul fierului seric este majorat
224. CS Tratamentul copiilor de vârstă fragedă cu anemie fierodeficitară include următoarele, excepţie făcând
[ ] a) preparatele de fier 4- 5 mg/kg/24 ore per os
[x] b) cura de tratament doar pina la normalizarea hemoglobinei
[ ] c) continuarea tratamentulului 2-3 luni numai după normalizarea hemoglobinei
[ ] d) administrarea parenterală a preparatelor de fier în sindromul de malabsorbţie 1-2 mg/kg/24 ore
[ ] e) corecţia raţiei alimentare
225. CS Ce afirmaţie nu este corectă în cazul anemiilor prin deficit de acid folic
[ ] a) administrarea fenobarbitalului influenţează asupra metabolismului acidului folic
[ ] b) se dezvoltă în patologii maligne
[x] c) nu se dezvoltă la alimentarea cu lapte de capră
[ ] d) poate fi în sarcină
[ ] e) se depistează în sindromul de malabsorbţie
226. CM Cauzele apariţiei anemiei fierodeficitare la copii sunt
[x] a) insuficienţa fierului în produsele alimentare
[ ] b) aplazia măduvei osoase
[x] c) sindromul de malabsorbţie
[x] d) cerinţele sporite ale copilului în Fe
[x] e) bolile infecţioase
227. CM Depozitul Fe în organism se află în
[ ] a) noduli limfatici
[x] b) ficat
[ ] c) rinichi
[ ] d) ţesut muscular
[x] e) splină
228. CM Tabloul clinic al anemiei fierodeficitare include
[x] a) paliditatea tegumentelor
[ ] b) limfadenopatia
[x] c) schimbările trofice ale pielii, părului, unghiilor
[x] d) suflul sistolic la apex
[ ] e) febra
229. CM Pentru anemia fierodeficitară sunt caracteristice reducerea următorilor indici
[x] a) hemoglobină
[x] b) hematocrit
[ ] c) reticulocitele sângelui periferic
[x] d) indicele de culoare
[x] e) diminuarea moderată a numărului de eritrocite
230. CM În anemia fierodeficitară se observă
[x] a) diminuarea fierului seric
[ ] b) reducerea capacităţii fierocaptante a plasmei
[ ] c) hipercromia
[x] d) hipocromia
[x] e) anizocitoza,poichilocitoza
231. CM Pentru anemia B12 deficitară sunt caracteristice
[x] a) hematopoieza de tip megaloblastic
[ ] b) diminuarea reticulocitelor
[x] c) anemia hipercromă
[ ] d) sporirea fierului seric
[ ] e) anemia microcitară
232. CM Pentru deficitul latent de fier sunt caracteristice
[ ] a) diminuarea hemoglobinei
[x] b) nivelul Hb în normă
[x] c) testul disferal pozitiv
[x] d) reducerea nivelului fierului seric
[ ] e) reticulocitoza
233. CM În condiţii fiziologice, fierul se absoarbe mai bine din
[x] a) produsele din carne
[ ] b) ficat
[x] c) produsele din peşte
[ ] d) legume
[ ] e) fructe
234. CM Tratamentul anemiei fierodificitare include
[ ] a) fermenti
[ ] b) glucocorticoizi
[ ] c) vit. B12
[x] d) acid ascorbinic
[x] e) preparatele fierului
235. CM Profilaxia anemiei fierodeficitare la sugari indică
[x] a) preparate de Fe în ultimele 3 luni de sarcina
[ ] b) alimentarea cu lapte de vaci
[x] c) alimentarea naturală
[ ] d) preparate de fier la toţi sugarii
[x] e) preparate de fier prematurilor pe parcursul primului an de viaţă
236. CM Un copil de 7 ani prezintă paliditate, cefalee, dureri abdominale. Analiza generală a sângelui
Er. - 3,8x1012/l, Hb - 99g/l, Ic - 0,78. Analiza maselor fecale - ouă de helminţi .Indicaţiile optime sunt:
[x] a) mebendazolul
[ ] b) naftamolul
[ ] c) preperate de fier paranteral
[x] d) preperate de fier per os
[ ] e) biseptolul
237. CM Un copil de 2 ani. În anamneză: infecţii respiratorii frecvente, ente-rocolită. Este palid, pofta de mâncare diminuată. An.generală a sâng elui: Hb - 92 g/l; Er. - 3,8x1012/l; I.c - 0,72, VSH - 7 mm/h. Sunt corecte ur-mătoarele:
[x] a) anemie fierodeficitară
[ ] b) tratamentul cu preparatele de Fe să fie efectuate până la normalizarea indicilor sângelui roşu
[x] c) preparatele de fier să fie administrate până la normalizarea hemoglobinei plus încă 2 luni
[ ] d) preparatele de fier administrate parenteral
[x] e) doza curativă este de 4-5 mg/kg Fe elementar în 24 ore
238. CM Un copil de 8 luni este palid, excitat, transpiră, tresare,doarme rau. Fontanela mare - 2x3 cm., capul de formă patrată, occipit aplatisat. Analiza generală a sângelui: Er. - 3,6x1012/l; Hb -89g/l, I.c - 0,74, VSH - 7 mm/h. Diagnosticul prezumtiv:
[ ] a) anemie gradul I
[x] b) anemie gradul II
[ ] c) rahitism gr. I, evoluţie acută
[ ] d) rahitism gr. II evoluţie acută
[x] e) rahitism gr II evoluţie subacută
239. CM Absorbţia de fier în intestine se dereglează în
[x] a) celiachie
[x] b) mucoviscidoză
[x] c) parazitoze intestinale
[ ] d) rahitism
[ ] e) colecistită
240. CM Care indici confirmă diagnosticul de anemie fierodeficitară
[x] a) diminuarea fierului seric
[x] b) mărirea capacităţii generale de conjugare a fierului în plasmă
[ ] c) reticulocitoza marcată
[x] d) majorarea capacităţii latente de conjugare a fierului
[ ] e) macrocitoza
241. CM La reducerea eritrocitelor în cadrul anemiei fierodeficitare se depistează
[x] a) anizocitoză, microcitoză
[ ] b) eritrocite în formă de ţintă
[x] c) poichilocitoză
[ ] d) sferocitoză
[ ] e) macrocitoză
242. CM Anemia fierodeficitară e necesar de diferenţiat cu următoarele
[x] a) anemia hemolitică dobândită
[x] b) talasemie
[ ] c) anemia B12 deficitara
[ ] d) hemofilie
[x] e) diateza hemoragică
243. CM Pentru anemia foliodeficitară sunt corecte
[x] a) se dezvoltă la alimentaţia cu lapte de capră
[x] b) se observa in cadrul sindroamelor de malabsorbtie
[x] c) se dezvoltă în boli maligne
[x] d) poate fi în sarcină
[ ] e) administrarea fenobarbitalului nu influenţează asupra metabolismului acidului folic
244. CM Un copil de 8 luni. În luna a 7-a i-a fost introdus complement sub formă de terci. Scaun abundent, spumos, lipicios. Coprograma: acizi graşi +++, săpunuri ++. Analiza generală a sângelui: Er. 3,5x1012/l. Hb - 90g/l. Indice de culoare 0,76. Care din afirmaţiile menţionate mai jos sunt corecte:
[ ] a) mucoviscidoză
[x] b) celiachie
[x] c) anemie fierodeficitară
[x] d) excluderea din alimentaţie a terciului din cereale
[x] e) administrarea preparate de fier
245. CM Un copil de 3 luni. Venit în policlinică pentru vaccinare. Analiza sângelui Er.3,8x10x12/l, Hb - 92 g/l. I.C. - 0,72. Deciziile optime
[x] a) permiterea vaccinării
[ ] b) aminarea vaccinarii
[ ] c) prescrierea fierului timp de 2 săptămâni
[ ] d) nu se prescrie administrarea fierului
[x] e) prescrierea tratamentului cu preparate de fier în decurs de 2 luni per os
246. CM Care din simptomele sunt caracteristice anemiei fieriprive
[ ] a) tremurul în extremităţi
[x] b) modificările pielii, unghiilor, părului
[ ] c) splenomegalia
[x] d) gustul pervers
[ ] e) sindromul hemoragic
247. CM Anemia microcitară este caracteristică în următoarele
[x] a) deficit de fier
[ ] b) anemia B12-deficitară
[x] c) intoxicaţie cu plumb
[ ] d) patologie membranară a eritrocitelor
[x] e) talasemie
248. CM Anemia macrocitară este caracteristică în următoarele
[x] a) anemie B 12-deficitară
[ ] b) talasemie
[x] c) anemia Fanconi
[x] d) anemia acid folic deficitară
[ ] e) enzimopatii
249. CM Copil de 8 luni se află numai la alimentaţie naturală. Indicele sân-gelui
Hb - 102g/l, Er. - 4,2x10x12/l, I.C. - 0,72. Concentraţia de fier seric - 14 mkmol/l. Sunt corecte următoarele afirmaţii:
[ ] a) deficitul latent de fier
[x] b) anemia fierodeficitară
[x] c) introducerea suplementului
[ ] d) preparate de fier parenteral
[x] e) preparate de fier per os pe 2 luni
250. CM Un copil de 8 săptămâni, născut prematur cu greutatea de 2500 g. La alimentaţie naturală. Acuze nu prezintă. Analiza generală a sângelui este normală. Recomandările medicului
[x] a) preparate de fier profilactic 1-2 mg/kg corp
[ ] b) preparate de fier 6 mg/kg corp
[ ] c) nu necesită preparate de fier
[ ] d) preparate de fier parenteral
[x] e) durata profilaxiei până la 1 an
251. CM În cadrul profilaxiei specifice a anemiei fierodeficitare sunt corecte urmatoarele afirmaţii
[x] a) se indică preparate de fier prematurilor de la 8 săptămâni
[x] b) se indică preparate de fier gravidelor cu sarcină multigemelară
[ ] c) doza Fe este 5 mg/kg în zi
[x] d) doza Fe este 1-2 mg/kg în zi
[ ] e) durata cursului 1-2 ani
252. CS În artrita juvenilă manifestările sistemice sunt următoarele, cu excepţia
[ ] a) Febră
[ ] b) Rash reumatoid
[ ] c) Limfadenopatie generalizată
[x] d) Sindromul Raynaud
[ ] e) Serozitele (pericardita, pleurezie etc. )
253. CS În care formă de artrită juvenilă e necesară corticoterapia
[ ] a) Forme oligoarticulare
[ ] b) Forme poliarticulare
[x] c) Forma sistemică fără răspuns la antiinflamatoare
[ ] d) Rash reumatoid
[ ] e) Iridociclită în debut
254. CS Care semn tegumentar este specific pentru artrita juvenilă
[x] a) Macule roze cu noduli subcutanaţi
[ ] b) Rash " în fluture"
[ ] c) Edem periorbital liliachiu
[ ] d) Îndurarea şi subţierea pielii feţii
[ ] e) "Livedo" vascular cu necroze distale
255. CS Care semn cutanat este specific pentru lupusul eritematos sistemic
[ ] a) Macule roz cu noduli subcutani
[ ] b) Edemul periorbital liliaciu
[ ] c) Îndurarea şi subţierea pielii feţei
[x] d) Rash-ul „în fluture"
[ ] e) „livedo" vascular cu necroze distale
256. CS Artrita în lupusul eritematos poate avea următoarele semne, cu excepţia
[ ] a) Oligoartrită
[ ] b) Poliartrită
[ ] c) Afectarea articulaţiilor mari
[x] d) Erozivă
[ ] e) Asimetrică
257. CS Pentru confirmarea diagnozei în lupusul eritematos una din datele paraclinice este hotărîtoare
[ ] a) Anemie
[ ] b) VSH sporit
[ ] c) Disproteinemie
[ ] d) CIC sporit
[x] e) Factor antinuclear peste 1:100
258. CS Care semn clinic nu este caracteristic pentru dermatomiozită
[ ] a) Edemul periorbital liliachiu
[ ] b) Miozita simetrică în centură
[ ] c) Atonia intestinală
[x] d) Nefrita progresantă în uremie
[ ] e) Afecţiuni ale coronarelor
259. CS Care este medicamentul de elecţie în dermatomiozită
[ ] a) Hidroxiclorochina
[ ] b) Metotrexat
[ ] c) Azotioprim
[x] d) Prednisolon
[ ] e) Indometacin
260. CS Care eate articulaţia cea mai rar afectată în artrita juvenilă
[ ] a) Coxofemurală
[ ] b) Radiocarpienă
[x] c) Acromioclaviculară
[ ] d) Cervicale C1-C2
[ ] e) Temporomandibulară
261. CS Ce nu este caracteristic pentru în periarteriita nodoasă
[ ] a) Leucocitoza
[ ] b) Eozinofilia
[ ] c) Antigenul HBs
[x] d) Trombopenie
[ ] e) Hipergamaglobulinemie
262. CS În etapa iniţială a sclerodermiei sistemice cel mai frecvent semn este
[ ] a) Edemaţierea pielii
[ ] b) Anomalii de pigmentare
[ ] c) Faţa cu aspect de mască
[x] d) Fenomenul vazomotor paroxistic (Raznaud)
[ ] e) Ulceraţii tegumentare
263. CS În sclerodermia sistemică afectarea renală predomină prin
[ ] a) Proces inflamator în interstiţiu
[x] b) Leziuni vasculare severe
[ ] c) Afectarea bazinetelor
[ ] d) Prezenţa refluxului urinar
[ ] e) Insuficienţa renală precoce
264. CS Manifestările articulare în dermatomiozita juvenilă sunt următoarele , cu excenţia
[ ] a) artralgii
[ ] c) artrita fugace
[x] d) artrita deformantă
[ ] e) artrita acută
265. CS Prognosticul nefavorabil în dermatomiozita juvenilă este determinat de
[ ] a) Afectarea muşchilor coapsei
[ ] b) Afectarea muşchilor scapulari
[x] c) Afectarea muşchilor faringelui şi esofagului
[ ] d) Afectarea muşchilor intercostali
266. CM Care din explorările enumerate sunt decisive pentru diagnosticul lupusului eritematos sistemic
[ ] a) Hemograma
[ ] b) Proteinograma
[x] c) Anti ADN dublu catenar
[ ] d) Seromucoidul
[x] e) Anticorpi antinucleari
267. CM Care din explorările enumerate nu sunt decisive pentru diagnosticul lupusului eritematos sistemic
[ ] a) Anticorpii antinuclear
[ ] b) Anti ADN dublu catenar
[ ] c) VSH sporit
[x] d) Complecşii imunocirculanţi
[ ] e) Anticorpi antitrombocitari
268. CM Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale în poliarteriita nodoasă
[ ] a) afectarea vaselor suprarenale
[ ] b) afectarea vaselor cerebrale
[x] c) afectarea vaselor renale
[x] d) glomerulonefrita progresivă
[ ] e) vasculita ureterelor
269. CM Care grupă musculară sunt mai rar afectate în dermatomiozită juvenilă
[ ] a) Muşchii coapsei
[ ] b) Muşchii gluteali
[x] c) Muşchii occipitali
[x] d) Muşchii intestinelor
[ ] e) Muşchii globilor oculari
270. CM Care sunt semnele mai informative în diagnosticul sclerodermiei sistemice
[x] a) Subţierea şi atrofia pielii feţii
[ ] b) Febră
[x] c) Disfagia
[ ] d) Sindromul uric
[x] e) Încetinirea pasajului "bolului de bariu"-radiologic
271. CM Care sunt medicamentele eficiente în tratamentul sclerodermiei sistemice
[ ] a) Indometacină
[x] b) Corticoterapie
[x] c) Azatioprină
[x] d) Antiagregante
[ ] e) Salicilate
272. CM În care din bolile enumerate poate să apară osteonecroza vasculară
[x] a) Artrita juvenilă
[ ] b) Artruita psoriatică
[ ] c) Dermatomiozita
[ ] d) Sclerodermia sistemică
[x] e) Lupusul eritematos sistemic
273. CM Care din bolile enumerate poate să apară infarctul miocardic la copil
[ ] a) Artrita juvenilă
[x] b) Lupusul eritematos sistemic
[x] c) Dermatomiozita
[ ] d) Sclerodermia sistemică
[x] e) Poliarteriita nodoasă
274. CM Care afirmaţie referitoare la etiopatogenia maladiilor difuze ale ţesutului conjunctiv sunt adevărate
[x] a) Se includ mediatorii celulari
[x] b) Se includ mediatorii plasmatici
[ ] c) Scad T-helperii
[ ] d) Sporesc T-supresorii
[x] e) Sporesc Ig G
275. CM Care preparate sunt selective în artrita juvenilă sistemică cu grad înalt de activitate
[ ] a) Salicilatele
[x] b) Steroizii
[ ] c) Hidroxiclorochina
[x] d) Metotrexat
[ ] e) Indometacin
276. CM Care factori predispozanţi sunt decisivi în apariţia artritei juvenile
[ ] a) Anginele des suportate
[x] b) Reacţii alergice la medicamente
[x] c) Microtraumele frecvente
[ ] d) Cariile dentare
[x] e) Încălcarea graficului de vaccinare
277. CM Factorii predispozanţi hotărîtori în apariţia lupusului eritematos sistemic
[ ] a) infecţiile bacteriene rar suportate
[x] b) reacţii alergice la medicamente
[x] c) expunerea îndelungată la soare
[x] d) încălcarea graficului de vaccinare
[ ] e) vîrsta fragedă
278. CM Care semne clinice mai rar se întilnesc în lupusul eritematos sistemic
[ ] a) afectarea pielii
[ ] b) afectarea rinichilor
[x] c) afectarea ficatului
[ ] d) afectarea SNC
[x] e) valvulopatii
279. CM Care din explorările enumerate sunt hotărîtoare pentru diagnosticul lupusului eritematos sistemic
[x] a) Leucopenia
[ ] b) VSH sporit
[x] c) Hipergamaglobulinemia
[ ] d) Trombocitoza
[x] e) anticorpii antinucleari
280. CM Care semne clinice sunt hotărîtoare în confirmarea artritei juvenile forma sistemică
[x] a) artrita cu durata de 6 săptămîni
[x] b) febra cu durata mai mare de 14 zile
[ ] c) lipsa serozitelor
[x] d) hepatosplenomegalia
[x] e) febra
281. CM Semne clinice specifice pentru dermatomiazită sunt
[x] a) Edem periorbital liliachiu
[x] b) Afectarea muşchilor scheletari
[ ] c) Artrită deformativă
[x] d) Afecţiuni a coronarelor
[ ] e) Nefrită progresantă în uremie
282. CM Semne clinice specifice pentru poliarterita nodoasă sunt
[x] a) "Livedo" vascular
[x] b) Afectarea rinichilor
[ ] c) Febră
[x] e) Hipertensiune arterială
283. CM Complicaţii frecvente a poliarteritei nodoase sunt
[x] a) Infarct miocardic
[ ] b) Deformări articulare
[x] c) Uremie
[x] d) Hemoragii digestive
[ ] e) Greaţă , vărsături
284. CM Care sectoare a pielii se afectează mai rar în sclerodermia sistemică
[ ] a) Degetele mânii
[ ] b) Faţa
[x] d) Trunchiul
[x] e) Abdomenul
285. CM Tratamentul de elecţie al sclerodermiei sistemice include următoarele
[ ] a) antiinflamatoarele nesteroidiene
[x] b) d-penicilamina
[x] c) colchicina
[x] d) corticoterapia
[x] e) vasodilatatoarele
286. CM Prezenţa calcificărilor subcutane sau în fascii necesită diagnosticul diferenţial al următoarelor maladii
[ ] a) artita juvenilă sistemică
[x] b) dermatomiozita
[ ] c) Lupusul eritematos sistemic
[x] d) Sclerodermie sistemică
[ ] e) Poliareriita nodoadă
287. CM Prezenţa infarctului miocardic la copil necesită diagnostic diferenţial al următoarelor maladii
[x] a) dermatomiozita
[x] b) lupus eritematos sistemic
[ ] c) artrita juvenilă sistemică
[ ] d) sclerodermia sistemică
[x] e) poliarterita nodoasă
288. CM Prezenţa pleureziei izolate , fără opacităţi în ţesutul pulmonar, este caracteristică pentru următoarele maladii
[x] a) Artrita juvenilă sistemică
[ ] b) Dermatomiozita
[x] c) Lupusul eritematos sistemic
[ ] d) Sclerodermia sistemică
[ ] e) Poliarterita nodoasă
289. CM Prezenţa hepatomegaliei cu transaminasele crescute necesită diferenţierea următoarelor maladii
[x] a) Artrita juvenilă sistemică
[x] b) Dermatomiozita
[x] c) Lupus eritematos de sistem
[ ] d) Sclerodermia sistemică
[ ] e) Poliarteriita nodoasă
290. CM Modificări în sumarul urinei, sporirea urinei şi creatininei în serul sangvin necesită diferenţierea următoarelor maladii
[x] a) sclerodermia sistemică
[x] b) dermatomiozita
[x] c) lupusul eritematos sistemic
[ ] d) poliarterita nodoasă
[ ] e) artritei idiopatice juvenile
291. CM La un copil cu diagnosticul de maladie difuză a ţesutului conjunctiv nediferenţiată la radiogramele pulmonare în dinamică se intensifică fibroza interstiţială. Diagnosticul diferenţial include
[x] a) Sclerodermia sistemică
[ ] b) Poliarterita nodoasă
[x] c) Dermatomiozita
[x] d) Lupusul eritematos sisrtemic
[x] e) Artrita idiopatică juvenilă
292. CM La un copil cu suspecţie la maladie difuză a ţesutului conjunctiv analizele de laborator indică anemia de gr. I, trombocitele peste 400x10 /l, leucocitoză şi VSH moderat crescute. Maladiile mai probabile sunt
[ ] a) Sclerodermia sistemică
[x] b) Poliarterita nodoasă
[ ] c) Lupusul eritematos sisrtemic
[ ] d) Dermatomiozita
[x] e) Artrita idiopatică juvenilă
293. CM Un copil acuză slăbiciuni în membrele inferioare şi dispnee inspiratorie. Următoarele investigaţii sunt decisive pentru confirmarea diagnosticului
[ ] a) Proteina serică şi fracţiile ei
[ ] b) Ureea
[x] c) Enzime serice (LDH, KFK, AST, ALAT)
[ ] d) Colesterolul
[x] e) Electromiografia
294. CM Pentru confirmarea artritei juvenile sistemice în debut decesive sunt următoarele date
[x] a) Hemograma
[x] b) VSH
[x] c) Trombocitele
[ ] d) Sumarul urinei
[ ] e) Antistreptolizina-O
295. CM Complicaţiile taratemtului cu antiinflamatoare nesteroidiene pot fi
[ ] a) Creşterea VSH
[x] b) Cefaleea
[x] c) Sporirea transaminazelor
[ ] d) Acumularea de lichid în articulaţii
[x] e) Necroza papilară în rinichi
296. CS Diagnosticul de celiachie se confirmă prin
[ ] a) Dozarea albuminei în meconiu
[ ] b) Rectoromanoscopie
[x] c) Biopsia mucoasei intestinale
[ ] d) Dozarea clorului în sudoare
[ ] e) Examen baritat
297. CS Celiachia este o intoleranţă la
[ ] a) Dizaharide
[x] b) Gluten
[ ] c) Lipide animale
[ ] d) Monozaharide
[ ] e) Lipide vegetale
298. CS Steatoreea cu predominarea acizilor graşi este în
[ ] a) Alergie alimentară
[ ] b) Enteropatia exudativă
[ ] c) Insuficienşă de lactază
[x] d) Celiachie
[ ] e) Pancreatită acută
299. CS În celiachie este contraindicat
[x] a) Terci din griş
[ ] b) Terci din hrişcă
[ ] c) Terci din orez
[ ] d) Terci din porumb
[ ] e) Terci din soia
300. CS Celiachia este o enteropatie mediată prin mecanisme
[x] a) Enteropatie mediată imun
[ ] b) Enteropatie bacteriană
[ ] c) Enteropatie parazitară
[ ] d) Enteropatie alergică
[ ] e) Toate corecte
301. CS Celiachie este o consecinţă a interacţiunii următorilor factori, cu excepţia
[ ] a) Factorul exogen - glutenul
[ ] b) Factorul genetic (ereditar
[ ] c) Factori imunologici celulari şi umorali
[ ] d) Factorul enzimatic - insuficienţa de peptidaze
[x] e) Factorul infecţios-parazitar
302. CS Celiachia este
[ ] a) Maldigestie
[x] b) Malabsorbţie
[ ] c) Dereglare a circulaţiei limfatice intestinale
[ ] d) Accelerare a tranzitului intestinal
[ ] e) Toate corecte
303. CS Leziunea caracteristică la biopsia intestinală în celiachie
[x] a) Atrofie vilozitară totală sau subtotală
[ ] b) Infiltrat al mucoasei cu bazofile şi mastocite
[ ] c) Depozite imune din IgE, complement şi fibrină
[ ] d) Hipoplazia criptelor intestinale
[ ] e) Hipocelularitate în lamina propria
304. CS Pentru diagnosticul de celiachie nu sunt valabili
[ ] a) Anticorpi antigliadinici IgA
[ ] b) Anticorpi antiendomisiali IgA
[x] c) Anticorpi antinucleari
[ ] d) Anticorpi antireticulină IgA
[ ] e) Anticorpi transglutaminazici
305. CS Cel mai frecvent celiachia debutează la vârsta
[ ] a) Neonatală
[ ] b) Sub 6 luni
[x] c) 6-10 luni
[ ] d) După 12 luni
[ ] e) Pubertate
306. CS Celiachia apare la diversificarea alimentaţiei cu
[ ] a) Pireu din fructe
[ ] b) Pireu din legume
[ ] c) Piure din carne
[x] d) Paste făinoase
[ ] e) Produse de mare
307. CS Care afirmaţie nu este corectă în tratamentul celiachiei
[ ] a) Dietoterapia este esenţială în vindecare
[x] b) Steroizii sunt frecvent utili în vindecare
[ ] c) Dispariţia semnelor bolii este în săptămîni-luni de tratament
[ ] d) Vitaminele liposolubile trebuie de suplimentat
[ ] e) Regimul fără gluten pentru toată viaţa
308. CM Celiachia este intoleranţa la proteinele din
[x] a) grâu
[x] b) orz
[ ] c) soia
[ ] d) orez
[x] e) secară
309. CM Celiachia este rezultatul interacţiunii următorilor factori
[ ] a) factorul infecţios-parazitar
[ ] b) infecţia virală persistentă
[x] c) factorul genetic
[x] d) factorul toxic-gliadină
[x] e) factorul imunologic
310. CM Distrugera enterocitelor în celiachie este datorată următoarelor
[x] a) efectului toxic al gliadinei
[ ] b) intermediul Ig E
[x] c) mecanismelor imune
[ ] d) acţiunea cronică a virusurilor
[ ] e) acţiunea cronică a microbilor
311. CM Leziunile caracteristice la biopsia intestinală în celiachie
[ ] a) Hipoplazia criptelor intestinale
[x] b) Număr crescut de limfocite intraepiteliale
[ ] c) Hipocelularitate în lamina propria
[x] d) Atrofia vilozitară subtotală
[ ] e) Doar o reacţie vasculară
312. CM Semnele digestive tipice în celiachie sunt
[ ] a) saune apoase, cu mucus, spumoase, frecvente
[ ] b) diaree cu mucus, puroi, sânge
[x] c) scaune voluminoase, fetide, steatoreitice
[x] d) abdomen voluminos (pseudoascită)
[x] e) anorexie rebelă constantă
313. CM Stadiu avansat în celiachie se caracterizează prin următoarele
[ ] a) scaune cu sânge, mucus, puroi
[x] b) hipocalciemie
[x] c) malnutriţie severă
[x] d) deshidratare
[ ] e) constipaţie
314. CM Boala celiacă atipică are următoarele manifestări
[x] a) sindromul anemic cronic
[x] b) osteoporoza prematură
[ ] c) artrita deformantă
[x] d) nanism
[x] e) neuropatie periferică
315. CM Care afirmaţii despre tratamentul celiachiei sunt corecte
[x] a) regimul dietetic este unica condiţie pentru vindecare
[ ] b) excluderea parţială a glutenului din alimentaţie
[x] c) excluderea absolută a glutenului din alim
[x] d) regimul fără gluten toata viaţa
[ ] e) regimul fără gluten până la pubertate
316. CM Care produse sunt contraindicate în celiachie
[ ] a) din orez
[x] b) din grâu
[ ] c) din soia
[x] d) din secară
[ ] e) din porumb
317. CM Care produse sunt permise în celiachie
[x] a) din hrişcă
[x] b) din porumb
[x] c) din soia
[ ] d) din orz
[ ] e) din secară
318. CS Perioada de activitate în febra reumatismală durează
[ ] a) 1 săptămână
[ ] b) 2-3 săptămâni
[ ] c) 6-8 săptămâni
[x] d) 12 săptămâni
[ ] e) 10 zile
319. CS Profilaxia secundară a febrei reumatismale fără complicaţii cardiace va fi pe o durată de
[ ] a) 1 an
[ ] b) 2 ani
[ ] c) 10 ani
[x] d) 5 ani
[ ] e) 25 ani
320. CS Care manifestare clinică nu este caracteristică în stenoza mitrală la copii
[ ] a) dispneea
[ ] b) palpitaţiile
[ ] c) oboseala
[x] d) hemoptizia
[ ] e) suflul diastolic la apex
321. CS Care semn nu este caracteristic pentru insuficienţa aortală
[ ] a) este frecvent asimtomatică
[x] b) hipertrofia ventricolului drept
[ ] c) suflul diastolic în focarul aortal
[ ] d) hipertrofia ventricolului stâng
[ ] e) poate fi complicată cu insuficienţa cardiacă
322. CS Pentru profilaxia secundară a febrei reumatismale fără complicaţii cardiace se vor utiliza următoarele medicamente, cu excepţia
[ ] a) benzatin benzylpenicillina 600 000 la copii <27kg
[x] b) ampicillină 500 mg de 2 ori pe zi
[ ] c) erythromicina 30-40 mg/kg (în alergie la peniciline)
[ ] d) benzatin benzylpenicillina 1,2 mii la copii > 27 kg
[ ] e) azitromicina (în alergie la peniciline)
323. CS În febra reumatismală pentru eradicarea infecţiei streptococice se vor administra următoarele preparate, cu excepţia
[ ] a) procain-penicillina
[ ] b) phenoxymethylpenicillina
[ ] c) erythromicina
[x] d) sulfadiazina
[ ] e) roxitromicina
324. CS În tratamentul febrei reumatismale cu salicilaţi nu se va respecta
[ ] a) doza iniţială va fi de 120 mg/kg
[ ] b) doza următoare în tratament va fi 60-120 mg/kg
[ ] c) nu se va administra un antacid
[x] d) se va administra după alimentare
[ ] e) se vor monitoriza trombocitele şi durata hemoragiei
325. CS Care maladie nu se poate dezvolta după febra reumatismală
[x] a) artrita cronică
[ ] b) pericardita izolată
[ ] c) insuficienţa valvelor aortale
[ ] d) subfebrilitatea prelungită
[ ] e) insuficienţa mitrală
326. CS Diagnosticul de febră reumatismală, conform criteriilor Jones, poate fi confirmat în prezenţa unui minimum de
[x] a) 1-2 criterii majore şi 1 criteriu obligator minor
[ ] b) 3 criterii minore
[ ] c) 4 criterii minore
[ ] d) 5 criterii minore
[ ] e) prezenţa streptococului în exudatul faringian
327. CS Eritemul marginal în cadrul febrei reumatismale poate fi
[x] a) cu caracter migrator
[ ] b) cu durată de săptămâni
[ ] c) cu extindere
[ ] d) cu prurită
[ ] e) cu sechele severe tegumentare
328. CS Nodulii subcutanaţi Maynet în febra reumatismală sunt
[ ] a) plasaţi pe toată suprafaţa corpului
[x] b) cu sediul periarticular
[ ] c) dureroşi
[ ] d) imobili
[ ] e) cu durata de luni întregi
329. CS Care din următoarele stări este corectă în prognosticul coreei
[ ] a) prognosticul este nefavorabil cu sechele organice
[x] b) prognosticul, în general, este favorabil
[ ] c) sunt dereglări mintale şi de comportament permanente
[ ] d) prognosticul este nefavorabil în dezvoltarea cardiopatiei dobândite obligatorii
[ ] e) acutizările sunt dificil de controlat medicamentos
330. CS Febra reumatismală la copii are următoarele caracteristici, cu excepţie
[ ] a) afectează articulaţiile
[ ] b) afectează cordul
[ ] c) afectează sistemul nervos central
[ ] d) este de etiologie streptococică
[x] e) cu sechele articulare severe
331. CS Care boală nu se încadrează în maladiile difuze ale ţesutului de colagen
[x] a) febra reumatismală
[ ] b) artrita idiopatică juvenilă
[ ] c) sclerodermia
[ ] d) periarterita nodoasă
[ ] e) dermatomiozita
332. CS Manifestările pleuropulmonare reumatismale sunt
[ ] a) frecvente la copii
[x] b) excepţionale la copii
[ ] c) confluente
[ ] d) cu sindrom obstructiv
333. CS Manifestările clinice ale reumatismului articular acut apar la interval de la infecţia streptococică de
[ ] a) 2 luni
[x] b) 2-3 săptămâni
[ ] c) 6 luni
[ ] d) 1 an
[ ] e) 1 zi
334. CM După care maladii apare puseul reumatismal acut
[x] a) faringită
[x] b) sinusită
[ ] c) stafilodermie
[ ] d) varicelă
[ ] e) rujeolă
335. CM Reumatismul articular acut mai frecvent se depistează la vârstele
[ ] a) sugarului
[x] b) prepubertăţii
[x] c) 5-15 ani
[ ] d) după 25 ani
[x] e) preşcolare
336. CM Primele simptome în debutul reumatismului articular acut sunt
[x] a) febra
[ ] b) durerile abdominale
[ ] c) cefaleea
[x] d) artralgiile
[ ] e) oboseala
337. CM Afectarea articulară în reumatismul articular acut este
[x] a) multiplă
[x] b) migratorie
[x] c) simetrică
[ ] d) erozivă
[ ] e) cu implicarea coloanei vertebrale
338. CM Criteriile clinice ale carditei reumatismale sunt
[x] a) suflul cardiac cu caracter organic ce nu exista anterior atacului
[x] b) mărirea cordului
[ ] c) insuficienţa cardiacă congestivă
[ ] d) hipertensiunea
[x] e) hipotensiunea
339. CM Leziunile endocardului în reumatism se localizează cu predilecţie la următoarele valve
[ ] a) tricuspida
[ ] b) pulmonară
[x] c) mitrală
[x] d) aortală
[x] e) mitrală şi aortală
340. CM Criteriile majore în reumatism după Jones (1944) sunt următoarele
[x] a) cardita
[x] b) poliartrita
[x] c) nodulii subcutanaţi
[x] d) coreea Sydenham
[ ] e) eritemul nodos
341. CM Criteriile minore clinice după Jones (1944) sunt următoarele
[x] a) antecedente de boală cardiacă reumatismală
[x] b) poliartralgii
[x] c) febră
[ ] d) cardită
[ ] e) coree Sydenham
342. CM Criteriile minore de laborator după Jones (1944) sunt următoarele
[x] a) alungire interval PQ
[x] b) reactanţi de fază acută pozitivi
[ ] c) HBsAg pozitiv
[ ] d) sporirea transaminazelor serice
[ ] e) hipocalciemia
343. CM Criteriile obligatorii după Jones în diagnosticul reumatismului arti-cular acut sunt următoarele
[x] a) evidenţa infecţiei streptococice recente
[x] b) creşterea semnificativă a ASL-O
[x] c) prezenţa streptococului hemolitic în exudatul faringian
[x] d) antecedente cu scarlatină recentă
[ ] e) antecedente de rujeolă recentă
344. CM Tratamentul puseului reumatismal are drept obiective următoarele
[ ] a) tratamentul la domiciliu
[ ] b) tratamentul etiologic nu este obligatoriu
[x] c) tratamentul igieno-dietetic
[x] d) tratamentul etiologic al infecţiei streptococice
[x] e) tratamentul simptomatic antiinflamator
345. CM Tratamentul infecţiei streptococice în puseul reumatismal se va efec-tua cu următoarele preparate antibacteriene
[ ] a) amoxicillină
[x] b) penicilină
[ ] c) sulfamide
[x] d) eritromicină
[x] e) cefalosporine
346. CM Corticoterapia în puseul reumatismal este indicat în
[ ] a) forma uşoară
[ ] b) formele fără afectare cardiacă
[x] c) cardită severă
[x] d) insuficienţă cardiacă
[x] e) pericardită
347. CM Corticoterapia orală în puseul reumatismal va fi asociată cu
[ ] a) regim alimentar comun
[x] b) regim alimentar hiposodat
[x] c) reducerea aportului de glucide
[x] d) sporirea aportului de proteine
[x] e) restricţii în aport de potasiu
348. CM Prognosticul în puseul reumatismal va fi nefavorabil în prezenţa
[x] a) gradului înalt de activitate
[x] b) copilului de vârstă mică
[ ] c) formei uşoare
[ ] d) formei fără cardită
[x] e) copilului purtător de sechele valvulare
349. CM Histopatologia procesului reumatismal recunoaşte următoarele stadii
[x] a) degenerescenţa fibrinoidă
[x] b) necroza fibrinoidă
[ ] c) infiltraţie eozinofilică
[x] d) proliferativ
[x] e) formarea granulomului Aschoff
350. CM Enumeraţi stadiile reversibile histopatologic în procesul reumatismal
[x] a) degenerescenţa fibrinoidă
[x] b) necroza fibrinoidă
[ ] c) proliferativ
[ ] d) formarea granulomului Aschoff
[ ] e) Infiltraţie eozinofilică
351. CM Enumeraţi semnele clinice necaracteristice pentru miocardita reumatismală
[ ] a) suflul sistolic neexistent anterior
[ ] b) mărirea limitelor cordului
[ ] c) insuficienţa circulatorie
[x] d) suflul protodiastolic
[x] e) dedublarea zgomotului II
352. CM Afectarea valvei aortale în reumatism este clinic manifestată prin
[x] a) suflu diastolic
[ ] b) suflu sistolic
[ ] c) dedublarea zgomotului II
[x] d) zgomotul II asurzit în focarul aortal
[ ] e) suflu sistolic pe proiecţia aortei abdominale
353. CM Radiologic insuficienţa aortală este exprimată prin
[x] a) mărirea ventricolului stâng
[x] b) mărirea atriului stâng
[x] c) dilatarea aortei
[ ] d) dilatarea atriului drept
[ ] e) dilatarea ventricolului drept
354. CM Insuficienţa mitrală severă se caracterizează prin
[x] a) diminuarea intensităţii zgomotului I
[x] b) suflu sistolic la focarul valvelor mitrale
[x] c) zgomotul II accentuat în focarul a. pulmonare
[ ] d) suflu diastolic în focarul aortal
[ ] e) diminuarea intesităţii zgomotului II
355. CM Datele EcoCG cordului în insuficienţa mitrală sunt următoarele, fac excepţie
[ ] a) dilatarea cavităţii atriului stâng
[ ] b) dilatarea cavităţii ventricolului stâng
[x] c) şunt stânga-dreapta la nivelul septului interatrial
[x] d) îngroşarea valvelor aortale
[ ] e) îngroşarea valvelor mitrale
356. CM Care manifestări clinice sunt caracteristice pentru coree
[x] a) mişcări involuntare distale
[x] b) hipotonie musculară
[ ] c) hipertonie musculară
[x] d) instabilitate în poziţia romberg
[x] e) instabilitate psihoemoţională
357. CM Afirmaţi criteriile minore în febra reumatismală (după Jones), cu excepţia
[ ] a) febra
[ ] b) atralgia
[x] c) tahicardia
[x] d) cardita
[ ] e) majorarea indicilor reactanţi ai fazei acute a inflamaţiei
358. CS La instituirea tratamentului antiviral în hepatita cronică virală la copil sunt folosie următoarele criterii, în afară de
[ ] a) Prezenţa Ag HBs, Ag Hbe, AND-HBV, Anti Hbcor IgM
[ ] b) Prezenţa Anti-HCV, ARN-HCV
[ ] c) Prezenţa Anti-Delta, ARN-HDV
[ ] d) Prezenţa semnelor clinice
[x] e) Transaminaze serice scăzute
359. CS Factorii favorabili pentru un răspuns bun la terapia cu Interferon în hepatitele cronice virale la copil sunt, în afară de
[ ] a) Valori foarte crescute ale transaminazelor
[ ] b) Sexul feminin
[ ] c) Nivelul moderat crescut al ADN-ului
[x] d) Infectare în perioada perinatală
[ ] e) Durata sub 2-3 ani a bolii
360. CS Contraindicaţii pentru terapia cu glucocorticoizi în hepatitele cronice la copil sunt toate, în afară de
[ ] a) Boala ulceroasă
[ ] b) Osteoporoza pronunţată
[x] c) Hepatita autoimună
[ ] d) Ciroză decompensată
[ ] e) Hipertenzie portală pronunţată
361. CS Contraindicaţii pentru terapia cu citostatice în hepatita cronică la copii sunt toate înafară de
[ ] a) Starea precomatoasă şi comatoasă a bolnavului
[x] b) Hepatită autoimună
[ ] c) Infecţiile severe
[ ] d) Leucopenia
[ ] e) Hipoproteinemie
362. CS O ameliorare clinică şi biochimică la un pacient cu ciroză biliară primitivă se poate obţine prin administrare de
[x] a) Acid ursodezoxicolic
[ ] b) Glucocorticoizi
[ ] c) Colchicina
[ ] d) Ciclosporina în doze mari
[ ] e) Imuran
363. CS Tratamentul pruritului din ciroză biliară primitivă se face cu
[ ] a) Vitamina D
[ ] b) Vitamina A
[x] c) Colesteramina
[ ] d) Silimarina
[ ] e) Vitamina K
364. CS Contraindicaţiile absolute la terapia cu interferon în hepatita cronică virală la copii sunt, cu excepţia
[x] a) Valori crescute ale transaminazelor
[ ] b) Ciroză decompensată
[ ] c) Hepatită autoimună
[ ] d) Alte boli autoimune
[ ] e) Depresie în anamneză
365. CS Pentru sindromul de colestaază din hepatita cronică la copil nu este caracteristic
[ ] a) Bilirubina serică crescută
[ ] b) Fosfataza alcalină crescută
[ ] c) Colesterolul crescut
[ ] d) Betalipoproteinele crescute
[x] e) Hiperfibrinogenemie
366. CS Ce nu este caracteristic pentru sindromul hepatopriv din hepatita cronică la copil
[ ] a) Hipoalbuminemie
[x] b) Hiperbilirubinemie
[ ] c) Hipofibrinogenemie
[ ] d) Diminuă factorii de coagulare
[ ] e) Scade protrombina serică
367. CS Pentru sindromul mezenhimal-inflamator din hepatita cronică la copil nu este caracteristic
[ ] a) Hipergamaglobulinemie
[ ] b) Nivel crescut imunoglobuline serice
[ ] c) Leucocitoză, neutrofiloză
[x] d) Nivel scăzut gamaglobuline serice
[ ] e) Autoanticorpi organ-specifici
368. CM Care sunt caracteristicele fazei replicative a hepatitei virale cornice B
[x] a) Antigenul HBe
[ ] b) Anticorpii antiHbe
[x] c) ADN HBV
[x] d) Anticorpii antiHBcorIgM
[x] e) Antigenul HBs
369. CM Care hepatite cronice pot fi tratate cu interferon alfa
[ ] a) Autoimuna
[ ] b) Induse medicamentos
[x] c) Hepatita B
[x] d) Hepatita C
[ ] e) Criptogene
370. CM Hepatita cronică virală B prezintă virusologie
[x] a) ADN- HBV
[x] b) HBs Ag
[ ] c) ARN-HCV
[x] d) HBcorAg
[x] e) HBe Ag
371. CM Care sunt factorii precipitanţi al encefalopatiei hepatice la copii
[x] a) Hemoragia gastro-intestinală
[ ] b) Excesul de glucide din alimentaţie
[x] c) Constipaţia
[ ] d) Consumul exagerat de legume
[x] e) Hipopotasemia
372. CM Hepatita cronică virală C are caracteristici
[ ] a) Prezintă anticorpi anti HBcor
[x] b) Are ARN-HCV
[ ] c) Se tratează cu prednizolon
[ ] d) Are anticorpi anti HBs
[x] e) Are anticorpi anti HCV
373. CM Terapia imunosupresivă în hepatita autoimună la copil se face cu următoarele preparate
[x] a) Prednisolon
[x] b) Azatioprină
[ ] c) Interferon alfa
[ ] d) Levamizol
[ ] e) Delaghil
374. CM Sindromul de hepatocitoliză în hepatita cronică la copil este evidenţiat prin următoarele teste
[x] a) Nivel seric crescut al transaminazelor
[x] b) Nivel seric crescut lactatdehidrogenază
[ ] c) Nivel seric crescut fibrinogen
[ ] d) Nivel seric crescut bilirubină
[ ] e) Nivel seric crescut crioglobuline
375. CM Sindromul de colestază în hepatita cronică la copil este evidenţiat prin următoarele teste
[ ] a) Nivel seric crescut protrombină
[ ] b) Nivel seric scăzut gama glutamiltranspeptidaza
[x] c) Nivel seric crescut fosfataza alcalină
[x] d) Nivel seric crescut bilirubină
[ ] e) Nivel seric crescut crioglobuline
376. CM Sindromul hepatopriv în hepatita cronică la copil este evidenţiat prin următoarele teste
[ ] a) Nivel seric crescut al transaminazelor
[x] b) Hipoalbuminemie
[ ] c) Nivel seric crescut fosfataza alcalină
[x] d) Hipofibrinogenemie
[x] e) Hipoprotrombinemie
377. CM Marcherii sindromului imuno-inflamator în hepatita cronică la copil sunt
[x] a) Hipergamaglobulinemie
[ ] b) Hipoalbuminemie
[x] c) Nivele crescute imunoglobuline serice
[ ] d) Hiperfibrinogenemie
[x] e) Creşterea titrului complementului
378. CM Enumeraţi manifestările clinice extrahepatice din hepatita autoimună la copil
[ ] a) Icterul sclerotegumentar
[x] b) Artralgii şi artrite
[x] c) Vergeturi abdominale violacee
[x] d) Erupţii cutanate maculopapuloase
[ ] e) Hepatomegalie
379. CM Factorii predictivi pentru raspunsul favorabil la terpia antivirală în hepatita cronică virală la copil sunt
[x] a) Nivel crescut de 2-5 ori ale ALT
[x] b) Boală de scurtă durată
[x] c) Încărcătura virală redusă
[ ] d) Sexul masculin
[ ] e) Infecţia dobândită perinatal
380. CM Care din următoarele nu sunt criterii de diagnostic pentru hepatita autoimună la copil
[ ] a) Hipergamaglobulinemie
[ ] b) Anticorpi antinucleari pozitivi
[x] c) Prezenţa markerilor hepatitelor virale
[ ] d) Răspuns favorabil la corticoterapie
[x] e) Nivel seric crescur de cupru
381. CM Care din virusurile cu tropism hepatic au potenţial demonstrat de cronicizare
[x] a) VHB
[x] b) VHC
[ ] d) VHE
[x] e) VHD
382. CS Pentru convulsiile febrile ale copilului mic nu este caracteristic
[ ] a) Apar doar în context febril
[ ] c) Sunt tonico clonice generalizate
[ ] d) Apar între vârsta 6 luni - 5 ani
[x] e) Prezenţa anomaliilor neurologice în perioadele intercritice
383. CS Convulsiile febrile simple, benigne se caracterizează prin următoarele, cu excepţia
[ ] a) Sunt tonico clonice generalizate
[ ] b) Criza este scurtă, sub 15 min
[x] c) Criza este unilaterală
[ ] d) Stare neurologică normală postcritică
[ ] e) Nu se repetă în intervalul de 24 ore
384. CS Pentru convulsiile febrile complexe nu este caracteristic
[x] a) Apar în afara unui context febril
[ ] b) Durata prelungită a crizei
[ ] c) Repetarea crizelor în intervalul de 24 ore
[ ] d) Prezintă risc de sechele neurologice
[ ] e) Pot fi generalizate şi unilaterale
385. CS Centrul de termoreglare este situat în
[ ] a) Măduva spinării
[x] b) Hipotalamus
[ ] c) Bulbul rahidian
[ ] d) Cerebel
[ ] e) Punte
386. CS Pierderile de căldură se produc prin , în afară de
[ ] a) Iradiere
[ ] b) Evaporare
[ ] c) Conducţie
[x] d) Termoliză
[ ] e) Convecţie
387. CS Preparatul de prima intenţie în febră la copii este
[ ] a) Acid acetilsalicilic
[ ] b) Diclofenac
[x] c) Paracetamol
[ ] d) Pipolfen
[ ] e) Analgina
388. CS În tratamentul crizei de convulsii febrile la copil, preparatul de elecţie este
[x] a) Diazepam
[ ] b) Glucoza
[ ] c) Prednizolon
[ ] d) Peridoxin
[ ] e) Dimedrol
389. CS Calea preferenţială de administrare a diazepamului în convulsii la sugari este
[ ] a) Intravenoasă
[x] b) Intrarectal
[ ] c) Intramuscular
[ ] d) Prin sondă nazogastrică
[ ] e) Percutanat
390. CS Tratamentul unui sugar cu febră peste 38C nu va include
[ ] a) Descoperirea tegumentelor (dezbrăcarea)
[ ] b) Ştergerea pielii cu un burete înmuiat în apă caldă
[ ] c) Acetaminofen
[ ] d) Ibuprofen
[x] e) Acid acetilaminosalicilic
391. CS Care din afirmaţii nu este corectă în tratamentul unei stări febrile la copil
[ ] a) Preparatul de prima alegere este acetaminofen
[x] b) Calea preferenţială de administrare acetaminofen este parenterală
[ ] c) Preparat de alternativă este ibuprofen
[ ] d) Se va trata obligatopr cauza febrei
[ ] e) Se vor folosi metode nemedicamentoase (fizicale)
392. CM Examinarea bacteriologică este necesară în caz de următoarele stări febrile
[ ] a) Infecţii virale acute
[x] b) Dureri în abdomen cu diaree
[ ] c) Erupţia dinţilor
[x] d) Otită acută
[x] e) Dureri în regiunea lombară
393. CM Convulsiile febrile complexe la copii au următoarele manifestări
[x] a) Durează peste 15 minute
[x] b) Pot genera status convulsiv
[ ] c) Nu se repetă în serie în aceaşi zi
[x] d) Adesea sunt unilaterale
[ ] e) Apar în afara unui context febril
394. CM Convulsiile febrile simple la copii au următoarele caracteristici
[x] a) Anamneza neurologică negativă
[x] b) Apar în context de febră
[x] c) Primar generalizate
[ ] d) Durează peste 15 minute
[ ] e) Se repetă în aceeaşi zi
395. CM Pierderile de căldură se produc prin
[x] a) Iradiere
[ ] b) Termogeneză
[x] c) Convecţie
[x] d) Evaporare
[x] e) Conducţie
396. CM Variaţiile nictimerale ale temperaturii corporale sunt determinate de
[x] a) Temperatura mediului
[x] b) Activitatea fizică
[x] c) Activitatea sistemului endocrin
[ ] d) Culoarea pielii
[ ] e) Tranzitul gastrointestinal
397. CM Cauzele sindromului febril la copii sunt
[ ] a) Luxaţia congenitală de şold
[x] b) Infecţii virale
[x] c) Infecţii bacteriene
[x] d) Febră metabolică
[ ] e) Hipocalcemia
398. CM Substanţele pirogene, care provoacă febra , se clasifică în
[x] a) Pirogene exogene
[ ] b) Pirogene metabolice
[x] c) Pirogene endogene
[x] d) Pirogene primare
[x] e) Pirogene secundare
399. CM Pirogene - secundare sunt
[ ] a) Bacteriile
[ ] b) Virusurile
[x] c) Prostoglandinele
[x] d) Proteina C - reactivă
[x] e) Ceruloplasmin
400. CM Pentru febră benignă ( roză ) sunt caracteristice următoarele
[ ] a) Piele palidă, acrocianoza
[x] b) Conştiinţa păstrată
[ ] c) Extremităţi reci
[x] d) Răspuns adecvat la antipiretice
[x] e) Piele roză , umedă
401. CM Pentru febra malignă ( palidă ) sunt caracteristice
[x] a) Simptomul pată albă " pozitiv
[ ] b) Răspuns adecvat la antipiretice
[x] c) Piele palidă, acrocianoză, rece
[ ] d) Extremităţi calde
[ ] e) Comportament obişnuit
402. CM Evaluarea copilului cu febră include următoarele
[ ] a) Aprecierea stării imunologice
[ ] b) Antropometria
[x] c) Rigiditatea muşchilor occipitali
[x] d) Erupţii cutanate generalizate
[x] e) Dureri în ureche
403. CM Cele mai frecvente cauze ale sindromului febril la sugari sunt
[x] a) Otita
[x] b) Pneumonia
[x] c) Infecţia tractului urinar
[ ] d) Rahitismul
[ ] e) Anemia carenţială
404. CS Care este ipoteza contemporană a etiologiei malformaţiilor congenitale de cord
[ ] a) Infecţii intrauterine
[x] b) Interacţiunea factorilor de mediu şi genetici
[ ] c) Anomalii genetice
[ ] d) Prevalent acţiunea factorilor de mediu
[ ] e) Nedefinită
405. CS Ca metodă de diagnostic şi de tratament contemporană utilizată frecvent la copii cu malformaţii congenitale de cord se consider
[ ] a) Electrocardiografia
[x] b) Cateterism intervenţional
[ ] c) Ecocardiografia
[ ] d) Coronarografie
[ ] e) Scintigrafia miocardului
406. CS Cea mai frecvent înâlnită malformaţie congenitală de cord la copii este
[ ] a) Defect septal interatrial
[ ] b) Foramen ovale patent
[ ] c) Canal arterial permiabil
[x] d) Defect septal interventricular
[ ] e) Stenoza aortică
407. CS Prevalenţa malformaţiilor congenitale de cord după O.M.S. este de
[ ] a) 2 la 1000 de naşteri
[ ] b) 4 la 1000 de naşteri
[ ] c) 14 la la 1000 de naşter
[x] d) 8-10 la 1000 de naşteri
[ ] e) 20 la 1000 de naşteri
408. CS Malformaţia congenitală de cord cel mai frecvent depistată la nou-născuţii prematuri este
[ ] a) Defect septal atrial
[ ] b) Defect septal ventricular
[x] c) Canal arterial persistent
[ ] d) Coarctaţie de aortă
[ ] e) Tetralogia Fallot
409. CS Care malformaţie este considerată anomalie a tractului de ieşire din ventriculul stâng
[ ] a) Maladia Ebstein
[ ] b) Defect septal ventricular
[ ] c) Transpoziţia necorectată a vaselor mari
[x] d) Sindromul ventriculuui stâng hipoplazic
[ ] e) Stenoza congenitală a valvei mitrale
410. CS Complicaţiile în coarctaţia de aortă severă la nou-născuti sunt, cu excepţia
[ ] a) Şoc cardiogen
[ ] b) Acidoză metabolică
[ ] c) Hemoragie intracraniană
[x] d) Hipotensiune arterială
[ ] e) Insuficienşă cardiacă severă
411. CS MCC cu şunt stînga - dreapta sunt următoarele, cu excepţia
[ ] a) Defect septal ventricular
[ ] b) Defect septal atrial
[x] c) Tetralogia Fallot
[ ] d) Defectul septului atrioventricular
[ ] e) Persistenţa ductului arterial
412. CS Imaginea radiologică a cordului de tip „coeur en sabot" este carcateristică în
[ ] a) Transpoziţiea necorectată de vase mari
[ ] b) Coarctaţie de aortă
[ ] c) Anomalia Ebstein
[x] d) Tetralogia Fallot
[ ] e) Vene pulmonare total aberante
413. CS Semnul clinic cel mai caracteristic în stenoza pulmonară moderată este
[ ] a) Cianoza
[x] b) Dispnee de efort
[ ] c) Sincope
[ ] d) Crize de „rău hipoxic"
[ ] e) Insuficienţa cardiacă congestivă
414. CS Standardul de aur în stabilirea diagnosticului de drenaj venos pulmonar aberant este
[ ] a) Ecocardiografia
[x] b) Rezonanţa magnetică
[ ] c) Electrocardiografia
[ ] d) Radiografia toracelui
[ ] e) Coronarografia
415. CS Metoda invazivă de închidere a canalului arterial permiabil la nou-născuţi prematuri este
[ ] a) Tehnici paliative
[ ] b) Banding arteriei pulmonare
[x] c) Ocluzionare pe cale endovenoasă prin cateterism
[ ] d) Ligaturarea canalului prin toracotomie
[ ] e) Prostoglandina E
416. CS Clasificarea defectului septal interventricular include tipurile, cu excepţia
[ ] a) Infundibular
[ ] b) Muscular
[x] c) Infantil
[ ] d) Tip canal atrioventricular
[ ] e) Perimembran
417. CS Anomalii ale tractului de ieşire din ventriculul drept sunt, cu excepţia
[ ] a) Stenoza pulmonară valvulară
[ ] b) Stenoza ramurilor arterei pulmonare
[ ] c) Tetrologia Fallot
[ ] d) Atrezia arterei pulmonare
[x] e) Ventricul unic
418. CS Vârsta optimală de închidere chirurgicală a defectului septal interventricular larg este
[ ] a) circa 5 ani
[x] b) Pînă la 1 an
[ ] c) 3 ani
[ ] d) 15 ani
[ ] e) după 5 ani
419. CS În malformaţiile congenitale de cord ductodependente menţinerea canalului arterial deschis se efectuiză prin administrarea de
[ ] a) Indometacină
[x] b) Prostaglandina E
[ ] c) Imunoglobulină
[ ] d) Ibuprofenă
[ ] e) Terapie cu oxigen
420. CS Semnele clinice frecvente ale hipoxiei cronice în Tetralogia Fallot sunt, cu excepţia
[ ] a) Hipocratism digita
[ ] b) Poliglobulie
[ ] c) Absces cerebral
[x] d) Leucocitoza
[ ] e) Accese hipoxice
421. CS Indicaţie chirurgicală majoră pentru corecţia chirurgicală în stenoza aortică la copii este
[ ] a) Apariţia manifestărilor clinice
[x] b) Valoarea gradientului presional transvalvular în limitele >50-70 mm Hg
[ ] c) Hipertrofia ventricului drept
[ ] d) Dilatarea postenotică considerabilă
[ ] e) Suflu diastolic
422. CS Standardul de aur în diagnosticul MCC este
[ ] a) Electrocardiografia
[ ] b) Radiografia cardiopulmonară
[x] c) Ecocardiografia bidimensională cu Doppler
[ ] d) Tomografia computerizată
[ ] e) Coronarografia
423. CS Care este procedura obligatorie postoperatorică la copii purtători de proteze sintetice
[ ] a) Profilaxia endocarditei infecţiose pe toată viaţa
[x] b) Tratament anticoagulant sub controlul coagulării odată la 1 lună
[ ] c) Cateterism cardiac odată la 6 luni
[ ] d) Controlul coagulării odată la 2 săptămâni pe toată viaţa
[ ] e) Hemocultura obligatorie odată la 3 luni
424. CM Pentru Tetralogia Fallot sunt caracteristice următoarele anomalii anatomice
[x] a) Defect septal ventricular
[x] b) Stenoză pulmonară
[ ] c) Defect septal atrial
[x] d) Hipertrofia ventricului drept
[x] e) Dextropoziţia aortei
425. CM Semnele clinice caracteristice în defectul septal interventricular cu debit mare sunt
[x] a) Dispnee
[x] b) Dificultăţi de alimentaţie
[ ] c) Suflu diastolic
[x] d) Deficit nutriţional
[x] e) Infecţii respiratorii recurente
426. CM Care manifestări clinice sunt caracteristice în stenoza aortică strânsă
[x] a) Sincopa
[x] b) Fatigabiliatate la efor
[ ] c) Hipocratism digital
[x] d) Dureri anginoase
[ ] e) Suflu sistolic de ejecţie de gradul 3-4 la apex
427. CM Aspectele clinice majore în coarctaţia de aortă sunt
[x] a) Sugar cu insuficienţă cardiacă
[ ] b) Cianoză difuză
[x] c) Hipertensiune arterială prestenotică
[x] d) Diminuarea pulsului la membrele inferioare
[ ] e) Hipotensiune arterială prestenotică
428. CM Evoluţia naturală a defectului septal interventricular depinde de
[x] a) Dimensiunile defectului
[ ] b) Viteza şuntului interventricular
[x] c) Localizarea defectului
[x] d) Presiunea în artera pulmonară
[ ] e) Grosimea peretelui ventriculului stâng
429. CM Malformaţiile congenitale de cord cianotice cu hipervascularizare în circuitul pulmonar sunt
[ ] a) Tetralogia Fallot
[x] b) Transpoziţia de vase mari necorectată (D transpoziţie)
[ ] c) Defect septal atrial
[x] d) Anomalia totală de întoarcere venoasă pulmonară
[ ] e) Canal arterial persistent
430. CM Semne electrocardiografice caracteristice pentru anomalia Ebstein sunt
[ ] a) Hipertrofia ventriculului stâng
[x] b) Bloc de ramură dreapta
[ ] c) Bloc de ramura stînga
[x] d) Hipertrofia atriului drept
[ ] e) Hipertrofia atriului stîng
431. CM Complicaţiile postchirurgicale în MCC cu şunt stînga - dreapta sunt
[x] a) Dereglările de ritm cardiac şi conductibilitate
[x] b) Afecţiunile vasculare pulmonare
[x] c) Şunturile reziduale
[ ] d) Endocardita bacteriană
[ ] e) Hemoragii intestinale
432. CM Defectul septal interatrial mic se caracterizează prin
[ ] a) Suflu continuu la focarul aortei
[x] b) Asimptomatic
[x] c) Suflu sistolic discret de cu maximum de auscultaţie la baza cordului
[x] d) Zgomotul II dedublat
[ ] e) Dispnee de efort
433. CM Criteriile ecocardiografice în canalul atrioventricular complet sunt
[x] a) Defect septal atrial de tip ostium primum
[x] b) Defect septal ventricular cu localizare înaltă
[ ] c) Stenoza arterei pulmonare
[x] d) Valvă atrioventriculară unică
[ ] e) Defect septal ventricular muscular
434. CM Medicamentele utilizate în cuparea crizelor hipoxice sunt
[x] a) Morfină
[ ] b) Diuretice
[x] c) Betaadrenoblocanţi
[ ] d) Inhibitorii enzimelor de conversie a angiotenzinei II
[ ] e) Glicozizi cardiaci
435. CM Indicaţiile pentru închiderea chirurgicală a defectului septal interventricular sunt
[x] a) Intoleranţa clinică pe tratament medicamentos
[x] b) Progresarea hipertensiunii arteriale pulmonare
[x] c) Multiple defecte musculare
[ ] d) Prematuritate
[ ] e) Instalarea unei complicaţii la orice vârstă
436. CM Factorii postnatali care favorizează închiderea canalului arterial permiabil la nounăscut sunt
[ ] a) Prematuritatea
[x] b) Întreruperea producerii de Prostaglandină E
[ ] c) Mărirea progresivă a rezistenţei vasculare pulmonare
[x] d) Reducerea funcţiei ventriculului drept
[x] e) Micşorarea progresivă a rezistenţei vasculare pulmonare
437. CM Care din malformaţiile congenitale enumerate se consideră malformaţie vasculară
[ ] a) Anomalia Ebstein
[x] b) Coarctaţia de aortă
[x] c) Anomaliile artereilor coronariene
[x] d) Anomalia arcului aortic
[ ] e) Ventricul unic
438. CM Complicaţiile în evoluţia defectului septal interventricular neoperat sunt
[x] a) insuficienţa cardiacă
[x] b) Insuficienţa aortică
[x] c) Hipertensiunea pulmonară
[ ] d) Trombembolie cerebrală
[x] e) Endocardită infecţioasă
439. CM Cateterismul intervenţional este utilizat în corectarea următoarelor malformaţii la copii
[x] a) Dilatarea stenozelor valvulare
[x] b) Închiderea defectelor septale
[ ] c) Implantarea protezelor valvulare
[x] d) Închiderea canalului arterial permiabil
[x] e) Dilatarea stenozelei pulmonare
440. CM Complicaţiile bandingului arterei pulmonare sunt
[x] a) Pericardita
[x] b) Paralezia nervului diafragmal
[ ] c) Aritmii
[ ] d) Tromboze
[x] e) Stenoză funcţională a arterei pulmonare
441. CM Complicaţiile evolutive posibile în canalul atrioventricular parţial neoperat sunt
[x] a) Insuficienţa mitrală
[x] b) Endocardita infecţioasă
[x] c) Hipertensiune pulmonară arterială
[ ] d) Hipertensiune arterială
[x] e) Tulburără de ritm atriale
442. CM Semnele clinice auscultative în hipertensiunea pulmonară sunt
[x] a) Suflu continuu sau diastolic prelungit la baza cordului
[ ] b) Apariţia zgomotului III
[x] c) Zgomotul II accentuat şi dedublat la focarul pulmonarei
[ ] d) Hipertensiunea sistemică
[x] e) Suflu de regurgitare pulmonară
443. CM Complicaţiile postoperatorii posibile în Tetralogia Fallot pot fi
[x] a) Insuficienţa pulmonară
[x] b) Disfuncţie ventriculară dreapta
[ ] c) Hipertensiune pulmonară
[x] d) Stenoză reziduală pulmonară
[x] e) Tahicardii ventriculare
444. CM MCC cianogene sunt
[x] a) Ventricol unic
[x] b) Trunchiul arterial comun
[x] c) Transpoziţia de vase mari
[ ] d) Defect septal ventricular
[ ] e) Persistenţa canalului arterial
445. CS Enzimele pancreasului exocrin sunt următoarele, în afară de
[ ] a) Amilaza
[ ] b) Lipaza
[ ] c) Tripsinogen
[x] d) Pepsina
[ ] e) Tripsina
446. CS Deficitul secretor pancreatic poate fi determinat de următoarele afecţiuni, în afară de
[ ] a) Mucoviscidoza
[ ] b) Pancreatitele cronice
[ ] c) Tumorile pancreatice
[x] d) Gastroduodinita
[ ] e) Traume pancreatice
447. CS În condiţii normale, flora microbiană intestinală este maximă în
[x] a) Colon
[ ] b) Duoden
[ ] c) Cecum
[ ] d) Intestinul subţire
[ ] e) Stomac
448. CS Enteropatia exudativă primară apare în caz de
[x] a) Limfangiectazie intestinală idiopatică
[ ] b) Intoleranţa proteinelor din grâu
[ ] c) Boli alergice
[ ] d) Infecţie intestinală
449. CS Rolul principal în patogenia enteropatiei de gluten aparţine
[ ] a) Glucidelor
[x] b) Gliadine
[ ] c) Infecţiei intestinale
[ ] d) Helminţilor
[ ] e) Dizenterie
450. CS Dieta agliadinică exclude următoarele produse, cu excepţia
[ ] a) Crupe de griş
[ ] b) Crupe de arpacaş
[x] c) Crupe de hrişcă
[ ] d) Crupe de grâu
[ ] e) Crupe de orz
451. CS Maladiile inflamatoare cronice ale intestinului care decurg cu sindrom de malabsorbţie sunt, în afară de
[ ] a) Boala Crohn
[ ] b) Rectocolita ulcerohemoragică
[ ] c) Tuberculoza intestinală
[x] d) Enteropatia exudativă
[ ] e) Colita cronică
452. CS Formele monosimptomatice ale celiachiei sunt următoarele, în afară de
[ ] a) Forma hemoragică
[ ] b) Forma edemică
[x] c) Forma cu vomă izolată
[ ] d) Forma anemică
[ ] e) Forma septică
453. CM În celiachie diareea are la bază următoarele mecanisme
[x] a) Scăderea transportului de aminoacizi prin membrana enterocitelor
[x] b) Scăderea hidrozei peptidelor mici şi dizaharidelor la suprafaţa enterocitelor
[x] c) Dereglarea absorbţiei de apă şi de electroliţi în duoden şi jejun
[x] d) Secretarea sporită a apei şi electroliţilor în intestinul gros
[ ] e) Hipercalciemia
454. CM În celiachie scaunul poate fi
[x] a) Voluminos
[x] b) Frecvent
[x] c) Cu luciu de grăsime
[x] d) Cu miros neplăcut
[ ] e) Cu striuri de sânge
455. CM Intoleranţa de gluten din cereale se caracterizează prin
[x] a) Dereglări de absorbţie intestinală
[x] b) Normalizarea clinică şi histologică în lipsa glutenului în hrană
[x] c) Recidiva clinico - histologică după introducerea glutenului în hrană
[x] d) Schimbări histologice atrofice în mucoasa duodenului şi intestinului subţire
[ ] e) Secreţia majorată de secretină şi colecistochinină
456. CM Celiachia poate decurge cu afectarea următoarelor sisteme
[x] a) Sistemul osos
[x] b) Sistemul nervos
[x] c) Glandele suprarenale
[x] d) Sistemul gastrointestinal
[ ] e) Sistemul respirator
457. CM În celiachie pot apărea următoarele dereglări ale sistemului nervos
[x] a) Parestezii cu pieredera sensibilităţii
[x] b) Convulsii
[x] c) Ataxii
[ ] d) Paralizi
[ ] e) Hidrocefalie
458. CM Dietoterapia în celiachie se caracterizează prin
[x] a) Excluderea produselor alimentare care conţin gluten
[x] b) Excluderea laptelui la asocierea insuficienţei de lactază
[x] c) Respectarea dietei agliadinice toată viaţa
[ ] d) Introducerea în raţion a terciului de griş
[ ] e) Excluderea sării de bucătărie
459. CM După dieta agliadinică în celiachie unele semne dispar în următoarea ordine
[x] a) Simptome subiective - peste 3-15 zile
[x] b) Restabilirea ponderală începe de la a 3-a săptămână
[x] c) Talia corespunde vîrstei - peste 1,5-2 ani
[ ] d) Dereglările histologice se ameliorează peste 2 săptămâni
[ ] e) Ameliorarea apetitului peste - 3 luni
460. CM Boala cronică pulmonară, întâlnită în mucoviscidoză se caracterizează prin
[x] a) Obstrucţia bronşică şi bronşiolică complicată cu infecţia secundară
[x] b) Viteza de transport mucociliar este foarte redusă
[ ] c) Schimbările în analiza sumară a urinei sunt pronunţate
[x] d) Boala este progresivă şi duce la insuficienţa cronică pulmonară
[ ] e) Viteza de transport a mucocitelor este mărită
461. CM În tabloul clinic al mucoviscidozei se întâlnesc următoarele sindroame
[x] a) Ileus meconial
[x] b) Sindromul diareic cronic
[x] c) Tulburări funcţionale ale glandelor sudoripare
[x] d) Boala cronică pulmonară
[ ] e) Sindromul convulsiv
462. CM În mucoviscidoză se întâlnesc următoarele complicaţii
[x] a) Retard staturoponderal
[x] b) Prolaps rectal
[x] c) Insuficienţă bronhopulmonară cronică
[x] d) Diabet zaharat
[ ] e) Hipercalciemie
463. CM În diagnosticul mucoviscidozei sunt folosire următoarele criterii
[x] a) Testul sudorii pozitiv
[x] b) Insuficienţa pancreatică exocrină
[x] c) Simptomul de obstrucţie pulmonară cronică
[x] d) Antecedentele familiale sugestive de boală
[ ] e) Hipercaliemia
464. CM Din examenele paraclinice ale celiachiei fac parte
[x] a) Testul de toleranţă cu lactoză
[ ] b) Testul sudorii
[x] c) Testul de provocare cu gluten
[x] d) Biopsia intestinală
[ ] e) ECG
465. CS Fibroza chistică este o
[ ] a) Boală congenitală
[x] b) Boală monogenică
[ ] c) Boală dobîndită
[ ] d) Aberaţie cromozomială
[ ] e) Boală poligenică
466. CS Fibroza chistică are transmitere
[x] a) Autosomal recesivă
[ ] b) Autosomal dominantă
[ ] c) Legată de X-cromosom
[ ] d) Multifactorial
[ ] e) Este dobîndită
467. CS în fibroza chistică sunt afectate
[ ] a) Glandele endocrine secretoare de mucus
[ ] b) Celule Langerhans
[ ] c) Glande parietale stomacale
[x] d) Glande exocrine secretoare de mucus
[ ] e) Enterocite
468. CS Organele afectate primar în fibroza chistică, cu excepţia
[ ] a) Pancreasul
[ ] b) Plămînii
[ ] c) Căile biliare intrahepatice
[x] d) Cordul
[ ] e) Glandele sexuale masculine
469. CS Forma cu debut neonatal al fibrozei chistice este
[ ] a) Atrezia căilor biliare
[ ] b) Pneumonie
[x] c) Ileus meconial
[ ] d) Icter nuclear
[ ] e) Displazie bronşică
470. CS Dereglarea primară în fibroza chistică, forma intestinală este
[ ] a) Malabsorbţia
[x] b) Maldigestia
[ ] c) Limfangiectazia intestinală
[ ] d) Dereglarea fluxului sanguin intestinal
[ ] e) Toate corecte
471. CS Diagnosticul de fibroza chistică se confirmă prin
[ ] a) Atrofie vilozitară subtotală la biopsie
[ ] b) Rectromanoscopie-eroziuni ale mucoasei
[ ] c) Coprograma-acizi graşi crescuţi
[ ] d) Amilaza serică crescută
[x] e) Nivelul de clor în sudoare crescut
472. CS Pentru fibroza chistică nu este caracteristic
[x] a) Nivel crescut de lipază serică
[ ] b) Coprograma-găsimi neutre crescute
[ ] c) Nivel crescut de albumine meconiu
[ ] d) Testul sudorii pozitiv
[ ] e) Tripsina în fecale scăzută
473. CS Diareea în fibroza chistică are următoarea caracteristică
[ ] a) Scaune apoase, frecvente, spumoase cu mucus, acide
[x] b) Polifecalie, fetide, steatoreice, lipicioase, păstoase
[ ] c) Diareea cu sînge, mucus, puroi
[ ] d) Doar hemocolită
[ ] e) Diareea cu tenesme
474. CS Pentru fibroza chistică nu este caracteristic
[ ] a) Ileus meconial
[ ] b) Malnutriţia staturoponderală
[x] c) Insuficienţă renală
[ ] d) Boala pulmonară progresivă
[ ] e) Insuficienţa pancreatică exocrină
475. CS Tratamentul de fond în fibroza chistică nu prevede
[ ] a) Substituţie cu enzime pancreatice
[ ] b) Antibioticoterapie cronică
[ ] c) Kinetoterapie
[x] d) Dieta fără gluten
[ ] e) Mucolitice
476. CS Excreţie crescută a clorului cu sudoare este caracteristică pentru
[ ] a) Pancreatită cronică
[ ] b) Celiachie
[ ] c) Enteropatie exudativă
[ ] d) Intoleranţă la dizaharide
[x] e) Fibroza chistică
477. CM Caracteristicele genetice ale fibrozei chistice sunt
[ ] a) Boala autosomală X-lincată
[x] b) Boală monogenică
[x] c) Boală autosomal -recesivă
[ ] d) Boală autosomal -dominantă
[ ] e) Aberaţie cromosomială
478. CM Organele afectate primar în fibroza chistică sunt
[ ] a) Creierul
[ ] b) Glandele sexuale femenin
[x] c) Căile biliare hepatice
[x] d) Pancreasul
[x] e) Mucoasa traheobronşică
479. CM Pentru ileusul meconial din fibroza chistică sunt caracteristice
[x] a) Debuteză în primele 24-48 ore după naştere
[ ] b) Diaree, vărsături, meteorism
[x] c) Vărsături bilioase, deshidratare
[x] d) Lipsa eliminării de meconiu
[x] e) Radiologic-absenţa aerului în colon
480. CM Diareea din fibroza chistică are următoarele caracteristici
[x] a) Scaune steatoreice, nedigerate
[x] b) Scaune voluminoase, lucioase, fetide
[ ] c) Scaune apoase, frecvente, acide
[ ] d) Scaune cu mucus, sînge, puroi
[ ] e) Scaune cu aspect normal
481. CM Care din manifestările clinice sunt caracteristice pentru fibroza chistică
[ ] a) Alergie alimentară
[x] b) Tuse recidivantă, dispnee, wheezing
[x] c) Diaree cronică-steatoree
[x] d) Ileus meconeal
[x] e) Malnutriţie staturoponderală
482. CM Elementele fiziopatologice esenţiale în fibroza chistică sunt
[x] a) Secreţie de mucus vîscos, abundent, deshidratat
[x] b) Obstrucţia canalelor excretorii ale glandelor exocrine
[x] c) Dezvoltarea fibrozei pulmonare
[ ] d) Secreţie normală de mucus
[ ] e) Secreţiile celulelor afectate sunt sărace în calciu, proteine
483. CM Următoarele examene paraclinice confirmă diagnosticul de fibroza chistică
[ ] a) Nivele crescute de IgE serice
[ ] b) Nivele crescute anticorpi antiendomisiali
[x] c) Testul sudorii pozitiv
[x] d) Creatoree, steatoree în mase fecale
[x] e) Nivele scăzute tripsina în masele fecale
484. CM Tratamentul fibrozei chistice include următoarele
[x] a) Dieta hipercalorică
[ ] b) Dieta fără gluten
[x] c) Mucolitice
[x] d) Substituţie cu enzime pancreatice
[x] e) kinetoterapie
485. CM Tratamentul manifestărilor pulmonare din fibroza chistică include următoarele
[ ] a) Substituţie cu surfactant
[x] b) Antibioticoterapia
[ ] c) Imunoglobuline intravenos
[x] d) Mucolitice
[x] e) Kinetoterapie
486. CM Terapia nutriţională din fibroza chistică include următoarele cu excepţia
[x] a) Dieta bogată în glucide
[ ] b) Dieta bogată în lipide
[ ] c) Suplinire cu vitamine liposolubile
[ ] d) Substituţie cu enzime pancreatice
[x] e) Dieta fără gluten
487. CS Caracteristicile hemofiliei sunt următoarele, cu excepţia
[ ] a) sângerării de tip hematom
[ ] b) hemartrozei
[ ] c) hemoragiei întârziate posttraumatice
[x] d) peteşiei şi echimozelor
[ ] e) numărului normal de trombocite
488. CS Hemofilia A incluide
[ ] a) deficitul factorului IX
[x] b) deficitul factorului VIII
[ ] c) deficitul factorului XI
[ ] d) deficitul factorului XII
[ ] e) deficitul factorului V
489. CS În hemoragie la copil cu hemofilia A indicaţia optimă este
[ ] a) plasma proaspăt congelată
[ ] b) plasma nativă
[x] c) crioconcentratul
[ ] d) masa eritrocitară
[ ] e) masa trombocitară
490. CS În tratamentul hemofiliei este contraindicat
[ ] a) crioconcentratul
[ ] b) tamponul hemostatic
[ ] c) imobilizarea de scurtă durată a membrului afectat
[x] d) aspirina
[ ] e) plasma proaspăt congelată
491. CS Hemofilia A este o boală
[ ] a) Autosomal-domonantă
[ ] b) Autosomal-recesivă
[x] c) X-lincată, recesiv
[ ] d) Multifactorială
[ ] e) Toate corecte
492. CS Boala Willebrand se caracterizează prin
[ ] a) sângerare tip hematom
[x] b) sângerare tip mixt
[ ] c) sângerare tip vascular - peteşial
[ ] d) prognostic nefavorabil
[ ] e) hemartroze frecvente
493. CS Penru boala Willibrand nu este caractristic
[ ] a) reducerea factorului VIII
[ ] b) adgezia trombocitară diminuată la suprafaţa sticlei
[ ] c) agregarea redusă a trombocitelor cu ristocetină
[x] d) trombocitopenia
[ ] e) majorarea timpului de sângerare
494. CS Ce parametru nu se modifică în hemofilia A
[ ] a) timpul de coagulare după Le-Wait
[ ] b) nivelul factorului VIII
[ ] c) timpul tromboplastinei parţial activate
[ ] d) timpul de recalcificare a plasmei
[x] e) numărul de trombocite
495. CS Pentru hemofilia A nu este caracteristic
[x] a) Durata de sîngerare crescută
[ ] b) timpul de coagulare crescut
[ ] c) timpul tromboplastinei parţial activate crescut
[ ] d) Durata de sîngerare normală
[ ] e) deficit al factorului VIII
496. CS Pentru hemofilia A este caracteristic totul, în afară de
[ ] a) debutul rar la vârsta neonatală
[x] b) echimoze
[ ] c) debutul bolii după 1 an de viaţă
[ ] d) hemartroze
[ ] e) hematoame după traume neînsemnate
497. CS Tratamentul hemartrozei acute în cadrul hemofiliei nu include
[x] a) indicaţia reopoliglucinei:
[ ] b) introducerea crioconcentratului
[ ] c) imobilizarea articulaţiei pe un timp scurt
[ ] d) puncţia articulaţiei în cazul hemartrozei evidenţiate
[ ] e) aplicarea bandajului elastic
498. CS La bolnavi cu artropatie hemofilică nu este corectă următoarea afirmaţie
[ ] a) posibilitatea tratamentului chirurgical la gradele III-IV-V
[ ] b) rentgenoterapia e indicată la gradul III
[x] c) rentgenoterapia e indicată la gradul I
[ ] d) rentgenoterapia e indicată copiilor mai mari de 5 ani
[ ] e) la gradul V e indicat un curs cu prednisolon
499. CS În hemofilie nu este corectă următoarea afirmaţie
[ ] a) hemartroza - este o manifestare caracteristică
[ ] b) crioprecipitatul este mai eficient decât plasma proaspăt congelată
[x] c) sângerarea începe imediat după traumă
[ ] d) extracţia dentară se efectuează cu pregătire prealabilă
[ ] e) imobilizarea articulaţiei la hemartroză e de scurtă durată
500. CS Pentru hemofilia B nu este corect
[ ] a) deficitul factorului IX
[x] b) deficitul factoruluiXI
[ ] c) prognosticul favorabil pentru viaţă
[ ] d) se întâlneşte mai rar decât hemofilia A
[ ] e) feciorii bolnavului sunt sănătoşi
501. CS Diagnosticul hemofiliei se confirmă prin
[ ] a) probele endoteliale pozitive
[ ] b) mărirea timpului de sângerare
[ ] c) peteşii şi echimoze
[x] d) hemartroze, hematoame
[ ] e) metroragii
502. CS La diagnosticul diferenţiat al bolii Willebrand şi hemofiliei, nu este în favoarea bolii Willebrand
[ ] a) tipul autosomal - dominant al moştenirii
[ ] b) diminuarea agregării şi adegeziei trombocitelor
[ ] c) majorarea timpului de sângerare
[ ] d) tip mixt de sângerare
[x] e) recesiv, unit cu X-cromosom tip de moştenire
503. CM Tabloul clinic al hemofiliei se caracterizează prin
[x] a) hemoragii multiple
[x] b) hematoame
[x] c) hemartroze
[ ] d) echimoze şi peteşii
[x] e) hemoragie peste 1-2 ore după traumă
504. CM Diagnosticul de hemofilie se stabileşte în baza
[x] a) anamnezei ereditare
[ ] b) creşterii timpului sângerării după Duke
[x] c) consumului redus al protrombinei
[ ] d) diminuarea numărului trombocitelor
[x] e) sporirea timpului de coagulare după Le-White
505. CM Pentru hemofilie sunt caracteristice
[ ] a) timpul sângerarii sporit
[x] b) majorarea timpului de coagulare după Le-White
[x] c) timpul tromboplastinei parţial activate sporit
[ ] d) reducerea adgeziei şi agregaţiei trombocitelor
[x] e) deficitul factorului VIII sau IX
506. CM Tipul de hemofilie se bazează pe
[ ] a) insuficienţa factorului Willibrand
[x] b) deficitul factorului VIII
[x] c) deficitul factorului IX
[ ] d) deficitul factorului XII
[x] e) deficitul factorului XI
507. CM Care din afirmaţii sunt caracteristice pentru Hemofilie
[ ] a) Durata de sângerare crescută
[x] b) timpului de coagulare crescut
[x] c) timpul tromboplastinei parţial activate crescut
[x] d) Tip hematom de sângerare
[x] e) Este o boală genetică
508. CM Pentru boala Willebrand sunt caracteristice
[x] a) scăderea adeziunii trombocitelor
[ ] b) deficitul factorului IX
[ ] c) deficitul factorului XII
[x] d) deficitul factorului Willibrand
[x] e) majorarea duratei de sîngerare
509. CM Care din afirmaţii sunt caracteristice pentru boala Willibrand
[ ] a) transmiterea recesivă, X - lincată
[x] b) tipul autosomal - dominant
[x] c) diminuarea adeziunii şi agregaţiei trombocitelor
[x] d) tipul mixt de sângerare
[ ] e) hemartroze frecvente
510. CM Pentru bolnavii cu artropatie hemofilică sunt caracteristice următoarele afirmaţii
[x] a) tratament chirurgical la al III-lea stadiu
[ ] b) rengenterapia la I stadiu
[x] c) rengenterapia la stadiile III-V
[x] d) rengenterapia se efectuează copiilor în vârstă peste 5 ani
[x] e) terapia cu glucocorticoizi la al V-lea stadiu
511. CM Pentru hemofilia B sunt caracteristice
[x] a) prezenţa hematoamelor şi hemartrozelor
[x] b) majorarea timpului tromboplastinei parţial activate
[x] c) prognosticul pentru viaţă e favorabil
[x] d) deficitul factorului IX
[ ] e) deficitul factorului XI
512. CM Hemofilia A se caracterizează prin
[x] a) debutul rar în perioada neonatală
[ ] b) echimoze
[x] c) debutul bolii în a doua jumătate al 2-lea an de viaţă
[x] d) hemartroze
[x] e) hematoame
513. CM Pentru hemofilie sunt adevărate următoarele afirmări
[x] a) hemofilia C - se îmbolnăvesc bărbaţii şi femeile
[x] b) hemartroză - manifestare caracteristică a bolii
[ ] c) hemoragii - intervin imediat după traumă
[ ] d) hemofilia B se întâlneşte mai des ca hemofilia A
[x] e) în hemofilie, injecţiile intramusculare sunt interzise
514. CM În hemofilie se modifică următorii indici ai coagulogramei
[x] a) timpul tromboplastinei parţial activat
[x] b) asimilarea protrombinei
[ ] c) testul cu etanol
[ ] d) timpul trombinic
[x] e) timpul recalcificării plasme
515. CM Pentru terapia transfuzională în hemofilia A sunt corecte
[x] a) tratamentul începe imediat după traumă
[x] b) se indică crioprecipitat
[x] c) crioprecipitat este mai eficient ca plasma proaspăt congelată
[x] d) doza de 25-30 UA/kg este eficientă în terapia plăgilor şi hematoamelor
[ ] e) Transfuziile de sînge direct de la rude sunt admisibile
516. CM Pentru terapia transfuzională simtomatică în hemofilie sunt corecte
[x] a) începe în primele ore după traumă
[x] b) se indică crioprecipitatul
[x] c) crioconcentratul este mai eficient decât plasma proaspăt congelată
[x] d) doza 25-30 UA/kg este eficientă în terapia plăgilor mici şi hematoamelor
[ ] e) transfuziile de sânge direct de la rude sunt admisibile
517. CM În evidenţa bolnavilor cu hemofilie sunt corecte următoarele afirmaţii
[x] a) vaccinări contra hepatitei B trebuie efectuate regulat
[ ] b) imobilizarea de durată a articulaţiilor în hemartroze
[x] c) aplicarea tamponului hemostatic în traume
[x] d) investigaţii periodice la HIV
[x] e) extracţii dentare se efectuează cu pregătire prealabilă
518. CM În tratamentul hemofiliei sunt contraindicate
[ ] a) crioconcentratul
[ ] b) plasma proaspăt congelată
[x] c) imobilizare de durată a articulaţiei
[x] d) aplicarea locală a bintului elastic
[ ] e) facorul VIII concentrat
519. CM Programul de terapie a hemartrozei acute la bolnavii cu hemofilie include
[ ] a) perfuzii de reopoliglucin
[x] b) administrare de crioprecipitat
[x] c) imobilizare articulară pe 3-4 zile
[ ] d) fonoforeza cu hidrocortizon
[ ] e) puncţie obligatorie a articulaţiei
520. CM Dispanserizarea bolnavilor cu hemofilie include
[ ] a) vaccinoprofilaxie planică
[x] b) vaccinoprofilaxie selectivă
[ ] c) administrarea acidului acetilsalicilic la bolnavii cu infecţii respiratirii acute
[x] d) diminuarea efortului fizic
[x] e) eliberarea de la lecţiile de educaţie fizică
521. CM În boala Willebrand nu sunt indicate
[x] a) acidul acetilsalicilic
[ ] b) dicinonul
[ ] c) plasma proaspăt congelată
[ ] d) crioprecipitatul
[x] e) indometacinul
522. CM Pentru diagnosticul diferenţial, între hemofilie şi trombocitopenie, care criterii pledează în favoarea hemofiliei
[x] a) hematomul
[ ] b) epistaxisul, metroragiile
[ ] c) peteşiile şi echimozele
[ ] d) probele endoteliale pozitive
[x] e) hemartrozele
523. CS Numiţi cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară întâlnită la copii
[ ] a) Numiţi cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară întâlnită la copii
[ ] b) Miocardita acută
[x] c) Cardiomiopatia dilatativă
[ ] d) Cardiomiopatia restrictivă
[ ] e) Cardiomiopatia peripartum
524. CS În diagnosticul miocarditei acute la copii tehnicile de biologie moleculară se utilizează pentru confirmarea
[ ] a) Necrozei miocitare
[x] b) Prezenţei virusului
[ ] c) Apoptozei celulare
[ ] d) Inflamaţiei miocardului
[ ] e) Fibrozei interstiţiale
525. CS Miocardita acută fulminantă la sugari debutează frecvent cu
[ ] a) Lipsa semnelor de insuficienţă cardiacă
[ ] b) Semne de infecţie respiratorie acută
[ ] c) Semne digestive
[x] d) Şoc cardiogen
[ ] e) Convulsii febrile
526. CS Care semn clinic este caracteristic pentru debutul miocarditei acute la un copil mare
[x] a) Insuficienţa cardiacă congestivă
[ ] b) Infecţie respiratorie acută
[ ] c) Hipertensiune arterială
[ ] d) Infecţie gastrointestinală acută
[ ] e) Dificultăţi de alimentaţie
527. CS Semnele radiologice evocatoare pentru miocardită acută la copil mare sunt, cu excepţia
[ ] a) Cardiomegalie
[ ] b) Congestie venoasă pulmonară
[x] c) Silueta cordului cu aspect „cord în sabot
[ ] d) Asocierea revărsatului pericardic
[ ] e) Edem pulmonar
528. CS Izolarea virusurilor în miocardita de etiologie enterovirală la copii poate fi făcută din următoarele mostre biologice, cu excepţia
[x] a) Lichid sinovial
[ ] b) Scaun
[ ] c) Lichid cefalorahidian
[ ] d) Urină
[ ] e) Miocard
529. CS Semnul ecocardiografic evocator în diagnosticul miocarditei acute la copii este
[ ] a) Hipertensiune pulmonară avansată
[x] b) Scăderea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng
[ ] c) Hipertrofia miocardului ventriculului drept
[ ] d) Prezenţa revărsatului pericardic
[ ] e) Insuficienţă mitrală
530. CS Care semn clinic nu este comun în miocardita acută la sugar
[ ] a) Dificultăţi în alimentaţie
[x] b) Palpitaţii
[ ] c) Hepatomegalie
[ ] d) Dispnee
[ ] e) Tulburări de ritm
531. CS În tratamentul de debut al miocarditei acute virale la copii nu se recomandă administrarea de
[ ] a) Antivirale
[x] b) Antiinflamatoare steroidiene
[ ] c) Antiaritmice
[ ] d) Diuretice
[ ] e) Remedii inotrop pozitive
532. CS Complicaţiile majore în miocardita acută la sugari sunt, cu excepţia
[ ] a) Şoc cardiogen
[ ] b) Tulburări de ritm cardiac
[ ] c) Insuficienţă cardiacă congestivă
[x] d) Cardiomiopatie hipertrofică
[ ] e) Tulburări de conducere atrioventriculară
533. CS Tratamentul cardiomiopatiei dilatative la copil include următoarele, cu excepţia
[x] a) Endocardectomie
[ ] b) Terapia sindromului de insuficienţă cardiacă
[ ] c) Prevenirea accidentelor trombembolice
[ ] d) Terapia aritmiilor
[ ] e) Transplantul de cord
534. CS Manifestarea clinică cea mai comună în cardiomiopatia dilatativă la sugar
[x] a) Dispnee la alimentaţie
[ ] b) Sincopa
[ ] c) Febra
[ ] d) Dureri toracice
[ ] e) Palpitaţii
535. CS Monitorizarea Holter se indică în cardiomiopatiile primare la copil în
[ ] a) Ritmul idioventricular pe ECG standard
[ ] b) Dispnee în repaus
[x] c) Orice copil cu suspiciune de cardiomiopatie primară
[ ] d) Tahicardie
[ ] e) Edeme periferice
536. CS Metodele obligatorii de diagnostic în cardiomiopatie primară la copil sunt, cu excepţia
[x] a) Biopsia endomiocardică
[ ] b) Electrocardiografia cu înregistrarea Holter
[ ] c) Ecocardiografia
[ ] d) Anchetă familială completă
[ ] e) Radiografia cardiopulmonară
537. CS Cardiomiopatia hipertrofică la copil diferă de cea a adultului prin următorul criteriu
[ ] a) Hipertrofie ventriculară stângă
[x] b) Pronostic mult mai nefavorabil
[ ] c) Nu necesită supraveghere
[ ] d) Lipsa complicaţiilor aritmice
[ ] e) Sincope
538. CS Numiţi semnul clinic comun în cardiomiopatia hipertrofică la copil de vârstă fragedă
[ ] a) Intoleranţă la efort
[x] b) Copil cu suflu sistolic asimptomatic
[ ] c) Dispnee la efort
[ ] d) Sincopa
[ ] e) Palpitaţii
539. CM Clasificarea etiologică divizează cardiomiopatiile primare în următoarele grupe
[x] a) Genetice
[x] b) Acute
[ ] c) Restrictive
[ ] d) Virale
[x] e) Mixte
540. CM Marcherii serici specifici utilizaţi în diagnosticul de miocardita acută la copii sunt
[x] a) Creatininkinaza fracţia MB
[x] b) Troponina cardiacă T
[x] c) Lactatdehidrogenaza fracţiile 1,2
[ ] d) Antistreptolizina O
[x] e) Troponina cardiacă I
541. CM Factorii etiologici virali frecvent implicaţi în miocarditele acute la copii sunt
[x] a) Coxsackie A
[x] b) Coxsackie B
[x] c) Adenovirus
[x] d) Herpesvirus
[ ] e) Trypanosoma cruzi
542. CM Investigaţiile instrumentale neinvazive utilizate la copii pentru confirmarea diagnosticului de miocardită sunt
[x] a) Radiografia cutiei toracice
[ ] b) Biopsia endomiocardică
[x] c) Electrocardiografia
[ ] d) Cateterismul cardiac
[x] e) Ecocardiografia
543. CM Modificările electrocardiografice sugestive pentru miocardita acută la copii sunt
[ ] a) Bloc incomplet de ram drept al fasciculului His
[x] b) Tahicardie sinisală
[x] c) Modificări de segment ST şi de undă T
[ ] d) Sindrom de preexcitare ventriculară
[x] e) Bloc atrioventricular de gradul II sau III
544. CM Cele mai comune criterii de diagnostic ecocardiografic în miocardita acută la copii sunt
[x] a) Dilatarea cavităţii ventriculului stâng
[x] b) Hipo-/akinezia peretelui ventriculului stâng
[ ] c) Hipertrofia peretelui ventriculului drept
[x] d) Scăderea fracţiei de ejecţie
[ ] e) Hiperkinezia pereţilor ventriculului stâng
545. CM Complicaţiile cele mai frecvente în miocardita acută la copil mare sunt
[x] a) Cardiomiopatia dilatativă
[x] b) Insuficienţă cardiacă congestivă
[ ] c) Accident vascular cerebral
[ ] d) Hipertensiune arterială
[x] e) Tulburări de ritm şi de conducere
546. CM Pentru miocardita acută fulminantă la copil mic sunt caracteristice următoarele semne
[x] a) Prodrom viral scurt
[x] b) Şoc cardiogen
[ ] c) Hipertensiune arterială
[ ] d) Sindrom convulsiv
[x] e) Dimensiuni normale ale cordului la radiografia cardiopulmonară
547. CM Diagnosticul diferenţial în miocardita acută la copilul mic se face cu următoarele entităţi clinice
[x] a) Deficit de carnitină
[ ] b) Hipertensiunea pulmonară primitivă
[x] c) Originea anormală a arterei coronariene stângi
[x] d) Bloc atrio-ventricular congenital
[x] e) Coarctaţie de aortă
548. CM Caracteristicile comune ale cardiomiopatiei dilatative la copil
[x] a) Cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară
[x] b) Etiologie mixtă (acută/genetică)
[ ] c) Debutează cu accese hipoxice
[x] d) Se asociază cu disfuncţie sistolică a ventriculului stâng
[ ] e) Este cea mai frecventă cauză de moarte subită de origine cardiacă
549. CM Indicaţi modificările ECG sugestive în cardiomiopatia hipertrofică la copil
[ ] a) Modificări ale segmentului ST-T
[x] b) ECG normală la sugari
[ ] c) Semne de hipertrofie ventriculară dreapta
[x] d) Asocierea de interval QT lung
[x] e) Unda Q patologică
550. CM Diagnosticul diferenţial în cardiomiopatia hipertrofică la sugar se face cu următoarele entităţi clinice
[x] a) Stenoza aortică
[ ] b) Sindromul Down
[x] c) Cardiomiopatia restrictivă
[ ] d) Miocardita acută
[x] e) Glicogenoze
551. CM Examinarea clinică a rudelor de gradul I a unui copil cu cardiomiopatie hipertrofică va include
[x] a) Electrocardiografia
[x] b) Ecocardiografia
[ ] c) Troponine şi enzime cardiace
[x] d) Consultul geneticianului
[ ] e) Scintigrafia miocadului
552. CM Managementul copilului cu cardiomiopatie hipertrofică include
[x] a) Restricţii moderate în activitatea fizică cu evitarea sportului de performanţă
[ ] b) Blocantele canalelor de calciu la copil asimptomatic
[x] c) Betaadrenoblocantele la copil cu variantă obstructivă de boală
[x] d) Profilaxia endocarditei infecţioase pe viaţă
[ ] e) Digoxina
553. CS Semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică stînga la copil este
[ ] a) Durerea precordială
[ ] b) hepatomegalia
[x] c) tahipneea
[ ] e) cefaleea
554. CS Criteriu indispensabil în insuficienţa cardiacă cronică la copil este
[x] a) cardiomegalia
[ ] b) durere abdominală
[ ] d) dispneea
[ ] e) tahicardia
555. CS Hipotensiunea arterială şi diminuarea pulsului este caracteristică în
[ ] a) feohromacitom
[ ] b) şoc cardiogen
[ ] c) insuficienţă mitrală
[x] d) insuficienţă aortală
[ ] e) insuficienţă renală
556. CS Semnele detresei respiratorii în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt toate, cu excepţia
[ ] a) bătăi ale aripelor nazale
[ ] b) tirajul
[ ] c) geamătul
[x] d) hepatomegalia
[ ] e) raluri pulmonare
557. CS Semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică dreapta la copil este
[ ] a) tahipneea
[x] b) hepatomegalia
[ ] c) cardialgia
[ ] d) sincopa
[ ] e) tusea
558. CS Manifestările clinice ale debitului cardiac scăzut sunt următoarele, cu excepţia
[ ] a) paloare, transpiraţii
[ ] b) ritm de galop
[ ] c) cardiomegalie
[ ] d) tahicardie
[x] e) zgomote cardiace clare, sonore
559. CS Cel mai frecvent insuficienţa cardiacă la copil debutează la vîrsta de
[ ] a) nou-născut
[x] b) sugar
[ ] c) preşcolar
[ ] d) şcolar
[ ] e) adolescent
560. CS Pentru monitorizarea terapiei cu digitale este indicat
[ ] a) radiografia cordului
[ ] b) ultrasonografia cordului
[x] c) electrocardiografia
[ ] d) caterismul cardiac
[ ] e) monitorizarea tensiunii arteriale
561. CS Oboseala şi paloarea în insuficienţa cardiacă este cauzată de
[ ] a) hiperfuncţia cateholaminică
[ ] b) retenţia hidrosalină ocultă
[x] c) reducerea debitului cardiac
[ ] d) perturbarea circulaţiei coronariene
[ ] e) edemul pulmonar interstiţial
562. CS Dispneea paroxistică nocturnă apare în
[x] a) astmul cardiac
[ ] b) astmul bronşic
[ ] c) insuficienţa respiratorie
[ ] d) hipertensiunea pulmonară
[ ] e) permeabilitatea vasculară sporită
563. CS Hemoptizia, frecventă în stenoza mitrală, e cauzată de
[ ] a) compresia nervului recurent de către atriul stăng
[x] b) ruptura venelor bronşice dilatate
[ ] c) edemul pulmonar interstiţial
[ ] d) hipertensiunea arterială
[ ] e) permeabilitatea vasculară sporită
564. CS Vocea răguşită, bitonală în insuficienţa cardiacă este cauzată de
[x] a) compresia nervului recurent de către atriul stâng dilatat
[ ] b) ruperea venelor bronşice dilatate
[ ] c) edemul pulmonar
[ ] d) detresă respiratorie
[ ] e) laringospasm
565. CS Tulburările dispeptice (anorexie, greţuri, vărsături) în insuficienţa cardiacă sunt cauzate de
[ ] a) insuficienţa hepatică
[ ] b) insuficienţa renală
[x] c) congestia venoasă splanhică
[ ] d) edemul cerebral
[ ] e) gastroduodenită cronica
566. CS Semnul precoce în insuficienţa cardiacă la sugari este
[x] a) tahipneea
[ ] b) semne meningiale
[ ] c) oliguria
[ ] d) cianoza
[ ] e) paloarea
567. CS Creşterea în greutate la copil mic cu insuficienţa cardiacă este cauzată de
[ ] a) diatezei limfatico-hipoplastice
[ ] b) dispneei
[ ] c) insuficienţei hepatice
[x] d) edeme
[ ] e) insuficienţă renală
568. CS Transpiraţia profuză în insuficienţa cardiacă la copil este cauzată de
[ ] a) dispnee
[x] b) hiperfuncţia cateholaminică indusă de reducerea debitului car-diac
[ ] c) edeme
[ ] d) oboseală
[ ] e) hipotensiune arterială
569. CM Rolul sistemului nervos vegetativ simpatic asupra performanţei cardiace constă în
[x] a) creşterea frecvenţei contracţiilor cardiace
[x] b) creşterea fracţiei de ejecţie
[ ] c) diminuarea frecvenţei contracţiilor cardiace
[ ] d) reducerea duratei potenţialului de acţiune
[ ] e) reducerea influxului de Ca în celulă
570. CM Rolul sistemului nervos vegetativ parasimpatic asupra performanţei cardiace constă în
[x] a) diminuarea frecvenţei contracţiilor cardiace
[x] b) reducerea duratei potenţialului de acţiune
[x] c) reducerea influxului de calciu ionizat
[ ] d) majorarea frecvenţei contracţiilor cardiace
[ ] e) majorarea debitului cardiac
571. CM Semnele de congestie pulmonară în cadrul insuficienţei cardiace la copil sunt
[x] a) tahipneea
[x] b) dispneea la efort
[x] c) tusea
[ ] d) lipsa ralurilor
[ ] e) paliditatea
572. CM Semnele de congestie venoasă sistemică în insuficienţa cardiacă la copil sunt
[ ] a) lipsa edemelor
[ ] b) ficatul în limitele normei
[x] c) hepatomegalia
[x] d) edemele periferice
[x] e) pulsaţia venelor jugulare
573. CM Semnele insuficienţei cardiace cronice la copil sunt
[ ] a) bradicardia
[x] b) tahicardia
[x] c) accentul zgomotului II pe artera pulmonară
[x] d) pulsul paradoxal
[x] e) ritmul de galop
574. CM Radiografia toracică în insuficienţa cardiacă la copil relevă următoarele
[ ] a) cordul în limitele normei
[x] b) staza venoasă pulmonară
[ ] c) trunchiul arterei pulmonare în limitele normei
[x] d) cardiomegalie
[ ] e) lipsa stazei venoase pulmonare
575. CM În insuficienţa cardiacă la copiii de vârstă fragedă clasa funcţională III NYHA/Rose sunt prezente următoarele semne
[x] a) tahipnee marcată la efort mic
[x] b) dispnee intensă la efort mic
[ ] c) tahipnee în repaos
[x] d) retard staturoponderal
[ ] e) diafareză in repaos
576. CM Acţiunea preparatelor digitalice are următoarele efecte
[x] a) inotrop pozitiv
[ ] b) batmotrop negativ
[x] c) tonotrop pozitiv
[ ] d) cronotrop negativ
[x] e) dromotrop negativ
577. CM Efectele pozitive ale digitalizării în insuficienţa cardiacă la copiii sunt următoarele
[ ] a) sporirea frecvenţei cardiace
[ ] b) persistenţa ralurilor
[x] c) ameliorarea simptomelor clinice
[x] d) micşorarea dimensiunilor cordului
[x] e) ameliorarea diurezei
578. CM Semnele intoxicaţiei cu digitale, conform datelor electrocardiografice, sunt
[ ] a) scurtarea intervalului PQ
[x] b) prelungirea intervalului PQ
[x] c) subdenivelarea segmentului ST
[x] d) aritmiile ventriculare
[x] e) aritmiile supraventriculare
579. CM Manifestările gastrointestinale în intoxicaţia cu digitalice sunt urmă-toarele
[x] a) anorexia
[x] b) greţurile
[x] c) vărsăturile
[ ] d) constipaţiile
[x] e) durerile abdominale
580. CM Digitalicele sunt contraindicate în
[x] a) uremie
[x] b) bloc sinoatrial
[x] c) bloc atrioventricular gr. II, III
[ ] d) tahicardie
[ ] e) edem pulmonar
581. CM Indicii de performanţă miocardică sunt următorii
[x] a) contractilitatea
[ ] b) frecvenţa respiratorie
[x] c) frecvenţa cardiacă
[x] d) presarcina
[x] e) postsarcina
582. CM Manifestările cardinale ale insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt următoarele
[x] a) cardiomegalia
[ ] b) cardialgia
[x] c) hepatomegalia
[x] d) tahipneea
[x] e) tahicardia
583. CM Grupele de medicamente folosite în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt
.
[ ] a) Antagoniştii de calciu
[x] b) Inhibitorii enzimei de conversie angiotenzină
[x] c) Antagoniştii de aldosteronă
[x] d) Betaadrenoblocantele
[x] e) Tonicardicele
584. CM Investigaţiile paraclinice obligatorii în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt
[x] a) Radiografia cardiopulmonară
[ ] b) Spirografia
[x] c) EcoCG Doppler
[x] d) Nivelul peptidelor natriuretice
[x] e) Nivelul electroliţilor serici
585. CM Efectele betaadrenoblocantelor în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt
[x] a) Reduc frecvenţa contracţiilor cardiace (reducînd consumul O2)
[x] b) Efect antiaritmic
[x] c) Efect antiischemic
[ ] d) Efect tonicardic pozitiv
[x] e) Efect antioxidant
586. CM Selectaţi răspunsurile incorecte în tratamentul insuficienţei cardiace cronice la copil
[ ] a) poziţia semişezândă
[ ] b) oxigenoterapie
[ ] c) reducerea volumului alimentar
[x] d) aportul sporit de lichide
[x] e) nu sunt indicate diureticele
587. CM Mecanismele compensatorii cardiace care intervin în condiţiile reducerii debitului cardiac sunt următoarele
[x] a) dilatarea cavităţilor cordului
[x] b) hipertrofia fibrelor musculare
[x] c) tahicardia
[ ] d) bradicardia
[ ] e) cordul cu limitele normale
588. CM Semne de stază pulmonară în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt următoarele
[x] a) dispneea
[x] b) tahipneea
[x] c) wheezingul
[x] d) tusea spastică iritativă la efort
[ ] e) vocea normală
589. CM Acţiunile Inhibitorilor enzimei de conversie angiotenzinei în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt următoarele
[x] a) redeuce iritabilitatea cardiacă (depresor simpatic)
[x] b) csade postsarcina
[x] c) reduce prasarcina
[x] d) scade retenţia de sare şi apă
[ ] e) efect inotrop pozitiv
590. CM Efecdtele adverse ale Inhibitorilor enzimei de conversie angiotenzinei sunt următoarele
[x] a) hipotensiunea arterială
[x] b) tusea cronică
[x] c) erupţii maculopapuloase
[ ] d) tahicardie
[x] e) toxicitate renală
591. CM Supraîncărcarea cronică de presiune (obstacole în ejecţia ventriculară-încărcare sistolică) are loc în
[x] a) hipertensiunea arterială sistemică
[x] b) stenoza aortică
[x] c) coarctaţia de aortă
[x] d) hipertensiunea arterială pulmonară
[ ] e) insuficienţa aortală
592. CM Supraîncărcarea cronică de volum-încărcare diastolică are loc în
[x] a) transfuzii masive, transfuzie fetofetală
[x] b) regurgităţii aortale, mitrale
[x] c) şunturi stâng-dreapta importante
[ ] d) coarctaţie de aortă
[ ] e) stenoză aortică