patologia aparatului genital feminin

STUDY
PLAY

Terms in this set (...)

hiperplazia endometriala
proliferarea glandelor endometriale cu grade variate de complexitate arhitecturala (de la hiperplazia simpla glandulo-chistica pana la hiperplazia complexa) cu sau fara atipii citologice, toate in contextul unei stimulari estrogenice prelungite
hiperplazia endometriala epidemiologie
-femeile in permenopauza, in anumite conditii poate progresa (lent) spre un adenocarcinom endometrial
-hiperestrogenism: femeile cu cicluri anovulatorii, sdr. ovarelor polichistice (Stein Leventhal), obezitate, hiperfuctie adreno-corticala, tratament prelungit cu estrogeni, tumori ovariene secretante de estrogeni
hiperplazia endometriala clinic
menometroragii
hiperplazia endometriala macro
-mucoasa uterina este ingrosata focal sau difuz (>5mm cat este normal in perioada de proliferare), rosiatica, sangeranda, consistenta moale
-aspectul de branza Schweitzer = in hiperplazia simpla (glandulo-chistica) dilatatiile chistice se pot observa cu ochiul liber
hiperplazia endometriala micro
-cea simpa fara atipii (glandulo-chistica) prezinta proliferare glandulara tubulara, cu glande de talie variata, forma usor neregulata, unele dilatatae chistic
-epiteliul glandular este unistratificat sau pseudounistratificat
adenomioza (endometrioza interna)
leziune benigna (ce apare la femeile in perioada fertila a uterului) caracterizata prin prezenta de glande si stroma endometriala printre fasciculele musculare netede din grosimea miometrului, la mai mult de 3 mm de jct endometru-miometru
adenomioza externa
existenta ectopica a glandelor si stromei endometriale in alte situsuri decat cel uterin (ovare, salpinge, peritoneu, cicatrici de laparotomie, fundul de sac Douglas). rar au fost descrise endometrioza pleurala, ganglionara, pulmonara renala si osoasa
adenomioza interna clinic
asimptomatica, dispareunie, dismenoree, dureri pelvine, infertilitate
adenomioza interna macro
-afecteaza mai ales peretele posterior uterin
-la sectiune, uterul este ingrosat, cu aspect trabecular su spongios , cu multiple zone rosiatice de talie mica, unele cu aspect chistic-hemoragic "chisturi ciocolatii"
-adenomioza poate interesa si leziunile nodulare leiomiomatoase
-la pacientele in varsta uterul este atrofic in pofida focarelor de adenomioza
adenomioza interna micro
-printre ff musculare netede din grosimea miometrului, la mai mult de 3 mm de jct endometru-miometru, se observa glande endometriale de forme si marimi diferite, inconjurate de o stroma dens celulara (formata din celule uniforme, fuziforme sau rotund-ovalare)
-glandele sunt tapetate de un epiteliu glandular cilindric uni sau pseudostratificat, inactiv sau usor proliferativ
-aspectul secretor al glandelor di focarele de adenomioza se observa in timpul sarcinii sau dupa tratament progesteronic
-uneori se observa depozite de hemosiderina/siderofage intra sau periglandular
-poate exista hiperplazie endometriala simpla asociata
sarcina ectopica tubara (extrauterina)
implantarea (nidarea) si dezvoltarea zigotului in afara endometrului
sarcina ectopica tipuri dupa localizare
poate fi tubara (95% din cazuri), ovariana, abdominala/peritoneala, cervicala
sarcina ectopica cauze
procese inflamatorii cronice in zona pelvina (aderente ale mucoasei dezvoltate secundar unei salpingite cronice duc la tulburari de migratie a ovocitului secundar/zigotului la nivelul trompei uterine); motilitate tubulara anormala datorata unor inflamatii sau malformatii congenitale sau dobandite
hematosalpinxul
-ruperea peretelui tubar a carei principala cauza este sarcina ectopica
-ruptura peretelui se produce de obicei in lunile a 2-a sau a 3-a de sarcina; si mai precoce in cazul sarcinii ectopice de la nivelul istmului trompei uterine rezultand in hemoragie severa intraperitoneala cu tabloul clinic de abdomen acut chirurgical
sarcina ectopica tubara macro
-salpingele este marit de volum, cu peretele subtiat si congestionat, acoperit sau nu de cheaguri hematice, cu sau fara lipsa de substanta la nivelul peretelui (sarcina tubara rupta)
sarcina ectopica tubara micro
-peretele salpingelui este mult subtiat datorita atrofiei peretelui muscular
-in lumen se identifica cheaguri fibrino-hematice, vilozitati coriale (formate dintr-un ax conjunctiv marginit de un strat de celule citotrofoblastice si sincitiotrofoblastice) si uneori structuri embrionare
-vilozitatile coriale pot fi distrofice
-mezoteliul salpingelui poate avea aspect proliferativ cu formarea de papile si corpi psamomatosi (calcificari concentrice) ca reactie la efractia peretelui tubar
-faldurile mucoase tubare sunt comprimate de sacul gestational
sarcina molara/mola hidatiforma
boala gestationala trofoblastica cauzata de o fertilizare si gametogeneza anormala, caracterizata printr-o proliferare si maturare aberanta a trofoblastului cu formarea unor vili corionici degenerati hidropic si cu grade diferite de proliferare trofoblastica
-mola poate fi completa (totala), partiala si invaziva
-in unele cazuri poate degenera malign intr-un choriocarcinom
sarcina molara factori de risc
varsta (sub 15 ani sau peste 40 de ani), rasa asiatica, antecedente de sarcina molara si hipovitaminoza A
sarcina molara clinic
sangerari vaginale, marime variabila a uterului de la o zi la alta "uter in armonica", toxemie gravidica (HTA, edeme, albuminurie), eliminare de vezicule molare este semnul patognomonic ce precede avortul, nivel beta-hCG (gonadotropina corionica umana) crescut, embolie pulmonara, CID, ruptura uterina etc
sarcina molara tipuri si macro
MOLA COMPLETA = este diploida, monoparentala, cariotip 46XX, 46XY cu toate genele in stare homozigota; embrionul moare precoce inainte ca circulatia placentara sa se dezvolte; vilozitatile coriale au aspect racemos (ca boabele de strugure); nu prezinta vase sangvine; nu se identifica elemente embrio-fetale; uterul este marit de volum; riscul de degenerare maligna in choriocarcinom este de 2%
MOLA PARTIALA = este triploida (extrem de rar tetraploida, cariotip 69XXX, 69XXY, 69XYY sau 92XXXX(?); fatul poate supravietui pana la 10 sapt sau mai mult; vilozitati coriale degenerate hidropic cat si cu aspect normal,; structurile fetale sunt prezente; unele vilozitati coriale au hematii de tip fetal (nucleate); daca embrionul se formeaza complet acesta are malformatii si nu este viabil. NU este f de risc pt choriocarcinom
MOLA INVAZIVA = frecvent mola completa; vilii penetreaza adanc miometrul si vasele de sange, seroasa ramanand de multe ori intacta; invazia vasculara duce la aparitia nodulilor trofoblastici in afara uterului (in 20-30% din cazuri) mai ales la nivel pulmonar