Upgrade to remove ads
Only $35.99/year

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Terms in this set (18)

Publicat în volumul?
Poemele luminii
Anul
1919
Modernismul
Modernismul reprezintă totalitatea mișcărilor ideologice, artistice și literare care tind, în forme spontane sau programate, spre ruperea legăturilor de "traditie" prin atitudini anticlasice, anti academice, antitraditionale și anticonservatoare de orice speță.
Expresionismul
Expresionismul lui Blaga se evidențiază prin sentimentul metafizic, relația permanentă cu cosmicul, vizionarism, frenezie dionisiacă, dar și prin profetismul apocaliptic, cultul mitului, al arhaicului, raportarea la formele originare ale lumii.
Cunoaștere paradisiacă
Cunoaşterea paradisiacă care se face raţional cu ajutorul intelectului şi care ţine de ştiinţele exacte. Se caracterizează prin fixare asupra obiectului, socotit în întregime, fie în intuiţie, fie în imaginaţie. Este de tip logic, raţional. Ea se revarsă asupra obiectului şi nu îl depăşeşte, vrând să lumineze misterul, pe care astfel să-l reducă. Este specifică oamenilor de ştiinţă, directă, sortită eşecului, deoarece nu îmbogăţeşte fiinţa, ci o sărăceşte
Cunoașterea Lucifeircă
Cunoaşterea luciferică care nu are drept scop lămurirea misterului, ci adâncirea lui şi care este specifică artelor, culturii şi filozofiei. Acestă cunoaştere se face prin intermediul intelectului extatic şi pe cale intuitivă. Blaga este adeptul cunoaşterii luciferice, deoarece consideră că „există pentru fiinţa omenească o singură şansă de a lua contact cu realitatea", „nu prin simţuri, nu prin idee, ci prin punerea de probleme, prin deschiderea de mistere ca atare".
Arta poetică
Arta poetică este un text în care autorul își exprimă părerea despre rostul poetului și al poeziei. Interesul pentru o definire a artei s-a manifestat încă din antichitate, când scopul artei era acela de a imita realitatea (mimesisul). Mai târziu scopul artei era sinonim cu acela de a produce plăcere și de a fi utilă
Tema
Tema poeziei o reprezintă atitudinea poetică în fața marilor taine ale universului: cunoașterea lumii în planul creației poetice este posibilă numai prin iubire. În concepția filosofului Lucian Blaga, acest lucru reiese și din sintagmele "Eu nu strivesc", "căci eu iubesc".
Titlul
Titlul,reluat și în incipit, conține o metaforă revelatorie care semnifică ideea cunoașterii luciferice . Pronumele eu individualizează puternic vocea lirică, conferind discursului poetic o alură de confesiune. Verbul la forma negativă "nu strivesc" exprimă refuzul cunoașterii de tip rațional. Metafora "corola de minuni a lumii" este o imagine a perfecțiunii, a absolutului.
Structură
Poezia are structură antitetică, organizată pe opoziţia „eu" şi „alţii", adică poetul- artist şi omul raţional. Cunoașterea luciferică vs. Cunoașterea paradisiacă
Misterul prezentat prin:
„tainele", „vraja nepătrunsului ascuns", „a lumii taină", „întunecata zare", „ne- nţelesuri", „sfânt mister"
Discursul poetic
Discursul poetic este structurat în trei secvențe,pe baza unei antiteze cu termeni inegali, între eul poetic- adept al cunoaşterii luciferice şi ceilalţi, ucigători de taină, prin cunoaşterea paradisiacă.
Prima secvență
Ideea poeticã a primei secvențe este refuzul plus-cunoaşterii, al cunoaşterii raţionale prin care misterul este revelat. Atitudinea de revoltã este exprimatã prin doua negaţii foarte puternice: „nu strivesc" şi „nu ucid". Eul poetic are conştiinţa unei existenţe integrate unui orizont al misterului: „Tainele ce le-ntâlnesc în calea mea". Misterul este definit în manierã expresionistã printr-o enumeraţie, putând fi interpretat atât în raport cu lumea, cât şi în raport cu întreaga sa creaţie, anunțând marile teme: florile - elemente generale simbolizând o existenţa ingenuă, ochii apar ca un simbol al cunoaşterii umane reflexive, o temã constantã a creaţiei, buzele reprezintã deopotrivã rostirea şi iubirea, iar mormintele includ marea tainã a morţii.
A doua secvență
Cea de-a doua secvență este reafirmarea antitezei dintre cunoaşterea poeticã („lumina mea"), înţeleasã ca formã de amplificare a misterului şi cunoaşterea raţionalã („lumina altora") - formã de distrugere a misterului. Risipirea tainelor apare ca o acţiune nepermisã, ca violare a frumuseţii interioare: „Lumina altora sugrumă vraja nepãtrunsului ascuns / în adâncimi de întuneric". Se remarcã numãrul mare de cuvinte din câmpul semantic al misterului: „tainã", „nepãtruns", „neînţeles". O amplã parabolã construitã pe analogia cu imaginea lumii (asociatã în poezie cu ideea de cunoaştere) defineşte poezia ca formã de potenţare a misterului: „câteodatã datoria noastra în faţa unui mister nu este sã-l lãmurim, ci sã-l adâncim atât de mult încât sã îl prefacem într-un mister şi mai mare", „şi tot ce-i neînţeles / se schimbã-n neînţelesuri şi mai mari". Metafora „largi flori de sfânt mister" implicã ideea sacralității tainelor universului. Creaţia devine astfel singura posibilitate de metamorfozare a „ne-înţelesului".
A treia secvență
Ultima secvență a poeziei este și concluzia ei: „căci eu iubesc", cat și explicația titlului, iubirea este legea cosmosului care aduce cunoaștere, comuniune, coaguland cei doi termeni aparent indepartati: eul și cosmosul.
Compozițional
Poezia este alcatuita din 20 de versuri libere (cu metrica variabila), al căror ritm interior reda fluxul ideilor și frenezia sentimentelor. Forma prozodica modernă este o eliberare de rigorile clasice, o cale directă de transmitere a ideii și a sentimentului poetic. Poezia nu este segmentată în strofe, versurile sunt inegale și fără rima, ingambamentul ( continuarea ideii poetice în două sau mai multe versuri consecutive) ceea ce confera textului fluiditate.
Concluzie
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este o arta poetica moderna care exprimă atitudinea poetului fata de cunoaștere. Actul poetic converteste (transfigurează) misterul, prin iubire. Cuvântul poetic nu înseamnă, ci sugerează, nu explica misterul universal, ci îl protejează prin transfigurare.
Critică
„Refuzul poetului de a ucide tainele nu înseamnă refuz al cunoaşterii în general, ci protest împotriva efectelor profanatoare ale unei inteligenţe exclusiv raţionale...E vorba, de fapt, de opoziţia între perspectiva separatoare, analitică a ştiinţei şi aceea unificatoare şi sintetică a artei." Mircea Martin
Sets found in the same folder