Scheduled maintenance: Saturday, March 6 from 3–4 PM PST
Upgrade to remove ads
Only $2.99/month

Patologia arterelor

Terms in this set (80)

Care sunt factorii care influențează consecințele traumatismului arterial?
- intensitatea și natura traumatismului
- mărimea și localizarea arterei
- gradul de afectare al arterei
Care sunt consecințele traumatismului arterial?
1. Hemoragice
2. Tromboză
3. Spasm vascular
Care sunt consecințele subacute și cronice ale traumatismului arterial?
Fistulă arterio-venoasă și pseudoanevrism.
Care sunt tipurile de leziuni produse de un traumatism arterial?
Contuzie și plagă (parțială și totală) .
Plagă arterială parțială
Determină apariția unui hematom compresiv și a unui tromb care în vasele mari nu realizează hemostaza eficient. Apare hemoragia cu păstrarea fluxului distal și ischemie minimă.
Prin ce se manifestă clinic o contuzie arterială?
Absența pulsului și ischemie distală.
Plagă arterială totală.
Secționarea completă a peretelui arterial, cu constricție și retracție a capetelor. Hemoragie, absența pulsului, ischemie distală.
Care sunt consecințele pseudoanevrismului?
Fenomene compresive locale, erodare a structurilor adiacente, sursă de emboli.
Care sunt manifestările anatomo-clinice majore ale traumatismelor arteriale?
Ischemia acută periferică și hemoragia.
Unde NU se pot produce hemoragii interne semnificative?
În regiunea capului, gâtului și la nivelul extremităților.
Care sunt semnele și simptomele de traumatism vascular cert?
- sângerare pulsatilă
- hematom expansiv
- tril palpator/zgomot auscultator
- semne de ischemie periferică
Care este diferența de presiune arterială înregistrată Doppler sugestivă pentru leziune arterială?
10mmHg
Investigațiile paraclinice ale unei sângerări (acut)
- Doppler
- arteriografie
- angio-CT
- angiografia convențională
Care sunt tehnicile de hemostază?
1. Presiune digitală în amonte și în aval
2. Tamponament (masaj Mickulicz)
3. Hemostaza chimică
4. Apă oxigenată
5. Reparare chirurgicală
Care este principiul fundamental al suturii vasculare?
Refacerea continuității intimale prin sutură eversantă.
Unde apare cel mai frecvent sindromul de compartiment?
La nivelul gambei, la 12-24h de la revascularizare
Cum se manifestă clinic sindromul de compartiment?
- durere (inclusiv la mobilizarea pasivă)
- pierdere progresivă a sensibilității
- slăbiciune
- absența pulsului (semn de prognostic prost)
Când se indică fasciotomia?
Presiune în compartiment >25mmHg
Care este cea mai frecventă localizare extra craniană a anevrismelor?
Aorta abdominală infrarenală
Care este cea mai frecventă localizare a anevrismelor viscerale?
Artera splenică
Care este cea mai frecventă localizare a anevrismelor periferice?
Artera poplitee
Care sunt complicațiile evolutive ale anevrismelor?
- ocluzie arterială
- embolizare distală a trombilor
- ruptură și exsanghinare
Care este etiologia anevrismelor intracraniene?
- afectare degenerativă a peretelui vascular (cel mai frecvent)
- infecții
- dilatări poststenotice
- traumatisme
- arterite
- boli de țesut conjunctiv (Marfan, Ehlers-Danlos)
Care sunt factorii de risc epidemiologic pentru dezvoltarea anevrismelor aortice?
- fumatul
- HTA
- obezitatea
- hipercolesterolemia
- obezitatea
- ateroscleroza
- infecții
- aortite
Care sunt cei mai importanți factori predispozanți pentru disecția de aortă?
- vârsta înaintată
- HTA severă
Alți factori de risc pentru disecția de aortă
- defecte de colagen
- bicuspidia aortică
- coarctația aortică
- sindrom Turner
- traumatisme (rar)
Care este cea mai frecventă formă a anevrismelor?
Fusiformă
Care sunt manifestările clinice a expansiunii recente a unui anevrism aortic?
Durere lombară și anevrism palpabil, sensibil.
Care sunt manifestările unui anevrism inflamator?
- durere lombară sau abdominală
- pierdere ponderală
- teste de inflamație acută pozitive
Clasificarea DeBakey a anevrismelor disecante de aortă
Tipul 1: disecții care implică Ao ascendentă și descendentă
Tipul 2: Ao ascendentă
Tipul 3: Ao descendentă (3A încep distal de originea arterei subclavii stângi și sunt localizate și ușor de abordat chirurgical)
Care este sediul cel mai frecvent al disecției de aortă?
Aorta ascendentă
Clasificarea Stanford a disecțiilor de aortă
A: disecții care implică aorta ascendentă
B: restul
Care este manifestarea cardinală a disecției de aortă?
Durerea instalată acut și de intensitate mare. Are localizare toracică posterioară sau anterioară.
Ce fenomene poate determina propagarea proximală a disecției de aortă?
- insuficiență aortică acută
- ischemie miocardică acută (mai des e implicată coronara dreaptă)
- hemotorax
- hemopericard
- AVC și deficite neurologice
- sd Horner
- pareză de corzi vocale
Ce fenomene poate determina propagarea disecției în aorta descendentă?
- ischemie splahnică
- insuficiență renală
- deficit de puls periferic și ischemie periferică
- ischemie medulară și deficite neurologice
Ce investigații imagistice se utilizează în diagnosticul anevrismului aortic abdominal?
1. Ecografia
2. CT
3. RMN
4. Rx abdominală simplă
Ce investigații imagistice se utilizează în diagnosticul anevrismului aortic toracic?
1. Rx toracică simplă
2. Ecocardiografia
3. Angio-CT (preferat)
4. CT
5. RMN
Care este prezentarea clinică a unui pacient suspect de disecție de aortă?
- durere toracică violentă cu instalare acută
- lărgirea imaginii mediastinale pe Rx
- inegalitatea pulsului și a TA între membrele superioare
Care este diagnosticul diferențial al durerii din disecția de aortă?
- IMA
- TEP
- pancreatita acută
- pericardita
Cum se poate determina implicarea aortei ascendente într-o disecție?
Ecocardiografie transesofagiană, RMN
Când se indică tratamentul chirurgical electiv al anevrismului de aortă?
Dimensiuni anevrism 5-5.5cm, creștere în dimensiuni >0.5cm la 6 luni
Cât de frecvent se face evaluarea ecografică/CT a pacienților cu anevrism care nu sunt operați imediat?
Din 6 în 6 luni
Care este abordul standard al anevrismelor?
Ao ascendentă: stenotomie medială
Arc aortic: toracotomie stângă (sp 3)
Toraco-abdominal: toracotomie extinsă pe marginea costală, pentru abord retro peritoneal
Care sunt contraindicațiile tratamentului chirurgical al anevrismelor aortice?
- vârsta înaintată
- patologie coexistentă
- leziune aortică de tip hematom intramural
Care sunt etapele îngrijirii în faza acută a pacienților suspecți de disecție de aortă?
1. Stabilirea diagnosticului (ecocardiografie transesofagiană, RMN)
2. Scăderea TA și a contractilității ventriculare: b-blocante iv, nitroprusiat

Se evită vasodilatatoarele.
Care este factorul predictiv cel mai important în evoluția pacienților cu anevrism aortic tratați conservator?
Persistența în timp a unui fals lumen patent
Care este complicația majoră a chirurgiei pentru disecția de aortă?
Ischemia medulară cu deficite neurologice reziduale
Care sunt leziunile morfopatologice caracteristice arteritelor?
- infiltrarea celulară a adventicei
- intimă îngroșată prin fibroză
- trombus organizat
Vasculitele care afectează vasele mari
Arterita Takayashu
Arterita cu celule gigante
Boala Behcet
Vasculitele care afectează vasele medii
Poliarterita nodoasă
Boala Kawasaki
Boala Buerger
Vasculitele care afectează vasele mici
Angeita hipersenzitivă
Care sunt manifestările fazei cronice a arteritei Takayashu?
- HTA (stenoză renală)
- retinopatie
- regurgitație aortică
- afectare cerebrovasculară prin insuficiență carotidiană și vertebrobazilară
- angină pectorală și ICCg
- dureri abdominale, sângerări gastrointestinale
- HTP
- claudicații ale extremităților
-
Care este investigația de elecție a arteritei Takayashu?
Angiografia
Care sunt complicațiile arteritei temporale (cu celule gigante)?
- alterări vizuale, orbire
- disecție de aortă, anevrisme de aortă
- nevrita optică ischemică (urgență)
- simptome cerebrale
- claudicația maseterilor și sensibilitatea traiectului arterei temporale
Care este metoda standard de diagnostic a arteritei temporale?
Biopsierea arterei temporale, care arată celule gigante multinucleate cu infiltrat dens perivascular
Prin ce se caracterizează boala Bechet?
- ulcerații orale și genitale
- inflamație oculară
- afectarea aortei abdominale, arterei femurale și pulmonare
Care sunt leziunile vasculare care pot să apară în boala Bechet?
- anevrisme de aortă
- TVP
- tromboflebite superficiale
Care sunt manifestările cutanate ale poliarteritei nodoase?
- livedo reticularis
- noduli
- ulcerații
- ischemie digitală
Cum se obține diagnosticul poliarteritei nodoase?
Biopsia pielii
Care sunt manifestările non-cutanate ale poliarteritei nodoase?
- nevrita
- afectarea renală
- complicații gastrointestinale
- afectare cardiacă
Care sunt complicațiile poliarteritei nodoase?
- insuficiența cardiacă
- hemoragia intestinală
- perforație
- ischemie de organ
- rupturi anevrismale
Care este modificarea patologică specifică bolii Kawasaki?
Anevrismele de artere coronare (panarterita, necroza fibrinoidă)
Ce se poate observa în boala Kawasaki la coronarografie?
Anevrisme, stenoze, ocluzii și recanalizări
Care este tratamentul bolii Kawasaki?
Aspirină pe termen lung în doză mică, gamma-globuline iv
Care sunt leziunile terminale în boala Buerger (trombangeita obliterantă)?
Trombi organizați și fibroză vasculară
Care sunt semnele angiografice de afectare în boala Buerger?
- afectarea circulației distale, sub artera brahială și poplitee
- ocluzii segmentare, cu colaterale multiple
Care este modificarea caracteristică arteriomegaliei?
Dilatarea arterelor între anevrisme
Ce vase afectează arteriomegalia?
Arterele iliace și femurale
Care sunt elementele de diagnostic negativ pentru displazia fibromusculară?
Absența necrozei, a calcificărilor, a inflamației, a necrozei fibrinoide
Care este modificarea vasculară caracteristică displaziei fibromusculare?
Alternanța zonelor de subțiere cu cele de stenoză, mai ales la nivelul arterelor medii, precum carotida internă, arterele renale, vertebrale, mezenterice, vertebrale, subclavii, iliace.
Ce tipuri de leziuni de perete vascular se întâlnesc în displazia fibromusculară?
- fibroza mediei (cea mai comună, afectând carotida internă și renalele)
- fibroza intimei
- hiperplazia mediei
- displazie perimedială

Leziunile carotidei interne se situează mai sus decât cele aterosclerotice.
Ce sindroame clinice asociază displazia fibromusculară?
- accidente ischemice tranzitorii prin afectarea carotidei comune
- HTA prin afectarea arterelor renale
Care este tratamentul displaziei fibromusculare?
Dilatare progresivă endolumenală cu terapie antiplachetară postoperatorie. Angioplastie translumenală percutană la pacienții cu HTA secundară; reconstrucție vasculară a arterelor renale în caz de recurențe.
Care sunt semnele de ischemie ireversibilă?
- abolirea sensibilității tactile
- paralizia ischemică
- rigiditate musculară
(cianoza cutanată care nu dispare la presiune)
Cum se face determinarea clinică sediului ocluziei arteriale?
1. Sediul inițial al durerii
2. Nivelul absenței pulsului arterial
3. Distribuția și gradul tulburărilor circulatorii
Unde se localizează cel mai frecvent embolii în ischemia periferică acută?
Bifurcația femurală
Gradele de ischemie după Haimovici
1. Ischemie moderată cu revenirea pulsului
2. Ischemie avansată, cu recuperare parțială, sd postischemic
3. Ischemie severă cu gangrenă și complicații dacă membrul nu e amputat
4. Ischemie foarte severă
Diagnosticul diferențial al ischemiei acute periferice
- tromboză venoasă acută (există evoluție anterioară cunoscută)
- spasm arterial în intoxicații, artrite, neuropatii (transpirații, durata mai scurtă a durerii)
În cât timp apare ischemia ireversibilă a mușchilor și nervilor după o ocluzie arterială?
6 ore
Complicațiile ischemiei acute
Suprainfectarea gangrenei ischemice, cu evoluție către septicemie și deces
THIS SET IS OFTEN IN FOLDERS WITH...